TRAUMATISMELE MUŞCHILOR

 CONTUZIA MUSCULARĂ

 PLAGA MUSCULARĂ

 RUPTURA MUSCULARĂ

 HERNIA MUSCULARĂ
 CONTUZIA MUSCULARĂ
Rezultatul unui agent vulnerant (extern sau intern) asupra muşchiului
FORME ANATOMO-CLINICE

a. Stupoarea musculară
• contuzie musculară minimă
• fără expresie anatomo-patologică
Clinic:
• durere
• reducerea forţei de contracţie

b. Echimoza
• infiltraţie sanguină datorată unei rupturi fibrilare

c. Hematomul
• colecţie sanguină închistată la nivelul muşchiului → ruptură vasculară
Clinic:
• Durere
• tumoră fluctuentă
• reducerea contracţiei

d. Zdrobirea musculară
• ruptură totală prin distrugerea masei musculare
Clinic:
• dureri intense
• echimoză ± hematom,
• tumoră împastată, fermă
 PLĂGILE MUSCULARE
 Soluţie de continuitate tegumentară ce interesează şi masa musculară

Clinic:
 sângerare
 durere
 impotenţă funcţională

Tratament:
 hemostaza
 Imobilizare
 sutură ±
 RUPTURA MUSCULARĂ
 Frecvente – tineri musculoşi + eforturi mari

Cauze: Clinic:
 contracţie violentă  durere sincopală
 rupturi fibrilare  hemoragie
 rupturi parcelare echimoză
 boli infecţioase ± hematom
 tetanos  impotenţă funcţională
 febră tifoidă  palparea zonei de ruptură
 climat rece şi umed
 oboseala (acumulare de metaboliţi)
Imagistic:
 ecografie
 RMN

Tratament:
 repaus
 antialgice, antiinflamatorii
 sutură + imobilizare
 HERNIA MUSCULARĂ
 Apare în urma rupturii fasciei de înveliş a muşchiului
 Prin ruptură se angajează o porţiune de muşchi indemn

Frecvenţa: Cauze:
 m. tibial anterior  contracţii musculare
 m. Adductori  căderi
 m. Qvadriceps  eforturi musculare intense
 m. Biceps brahial

Clinic:
 tumoră moale, ovalară
 apare în repaus, dispare odată ce muşchiul se contractă

Tratament:
 sutura fasciei
 imobilizare 7-10 zile
TRAUMATISMELE TENDOANELOR

 Sectiunea tendonului

 Ruptura tendonului

 Luxaţia tendonului

 Entezita
 SECŢIUNEA TENDONULUI

Cauze:
 accidente de muncă
 accidente casnice
 agresiuni

Clinic:
 secţiune incompletă
 sectiune completă
capetele tendonului se îndepărteză
impotenţă funcţională
 RUPTURA TENDONULUI
 Soluţie de continuitate fără plagă
 Frecvenţă
 tendonul achile

 tendonul rotulian

Cauze:
 contracţii bruşte, violente ale muşchiului
 repetarea efortului
 vascularizaţie slabă a tendonului
 tare organice (TBC, denutriţie, neoplasme)

Clinic:
 durere bruscă
 impotenţă funcţională
 discontinuitatea tendonului → palpare

Tratament:
 sutura:
 imediată
 tardivă
 imobilizare
 recuperare
 LUXAŢIA TENDONULUI
 Afecteză tendoanele ce trec prin şanţuri osoase

Cauze:
 traumatisme directe
 contracturi musculare violente

Clinic:
 durere bruscă
 impotenţă funcţională
 relief anormal al regiunii

Tratament:
 repunerea în poziţie normală a tendonului
 imobilizare
 ENTEZITA
 Boala inserţiilor musculare → unde se află receptorii ce reglează reflex
contracţia musculară

Cauze:
 contracţii intense supraliminare
 sportivi

Clinic:
 dureri specifice
 se manifestă numai în contracţie la locul inserţiei musculare

Tratament:
 repaus
 imobilizare în poziţie de relaxare
 TRAUMATISMELE ARTERIALE
 Frecvenţă 2% din totalul traumatismelor
 ≈ 60 % membre pelvine
 7-12 % membre superioare

Etiopatogenie
 compresiuni:
 directe
 indirecte
 striviri
 înţepătură, secţiune
 arme de foc
 Iatrogene

Forme anatomo-clinice:
 contuzia
 plaga
 secţiunea completă
 CONTUZIA ARTERIALĂ

 Contuzia endarterei – afectează

predominant endartera

 Contuzia parietală – interesează media +

intima

 Contuzia adventiceală – interesează

adventicea
 Contuzia arteriala

 Durere persistenta care se accentueza in timp

 Artera nepulsatila

 Se palpeaza ca un cordon dur

 Semne de ischiemie acuta

 Cotuzia endarterei → tromboza arteriala

 Plaga arteriala
 solutie de continuitate la nivelul unei artere
 forma:
 Oblice
 Punctiforme
 Liniare
 stelate
 transversale

Sectiune arteriala
 Intreruperea totala a arterei
 Capetele arteriale se retracta
 Sangerarea poate sa nu fie importanta

Semne clinice:
 Hemoragie externa
 Hematom
Voluminos
Uneori pulsatil
 Absenta pulsului → sectiunea totala
Durere locala
 Plaga arteriala

Tratament
 principii:
 Interventie de urgenta < 6 ore
 Restabilirea fluxului arterial in axul principal
 Asigurarea intoarcerii venoase
 Repararea leziunilor asociate

 Tehnici chirurgicale
 Evacuarea hematoamelor + sutura plagilor
 Fasciotomii (pentru decompresiune)
 Rezectii limitate + protezare
 Ligaturi (vase mici)
 Amputatii

 Tratamente complementare:
 Heparino-terapie
 Transfuzii de sange
 Imobilizare
 Tratamente cu antispastice +analgetice
 TRAUMATISME VENOASE

 pot fi independente
 asociate cu alte leziuni

Frecventa:
2%

 asocieri cu alte leziuni – 37 %

 plagi de razboi – 14-22 %

 TRAUMATISME VENOASE
Cauze:

Compresii
 luxatii,entorse, fracturi, etc.
 incaltaminte defectoasa
Striviri
Arme
 albe
 de foc
Iatrogene
 explorari
 interventii operatorii
 TRAUMATISME VENOASE
Forme anatomo-clinice
 Contuzia:
 leziuni anatomice reduse
 Hematoame
 Eroziunea endovenei (cateter venos timp indelungat)

 Plaga:
 Forme diferite
 Simple
 Complexe

 Sectiunea venei
 Sectiunea totala a venei

Clinic
 durere
 semne de tromboza
 sangerare
 echimoze
 hematoame
 TRAUMATISME VENOASE
Tratament

 Rezolvarea cauzelor

 Intreruperea tratamentului sclerozant

 Intreruperea medicatiei anticoagulante

 Pansamente compresive

 Ligatura venelor

 Operatii restauratoare – grefe venoase

TRAUMATISMELE NERVILOR PERIFERICI
Frecventa
Mecanisme de producere
 Direct
 Barbati > femei

Sectiuni
 Striviri
 Dupa regiuni
 Sciatic  Compresii

 Radial tractiuni
 Cubital  indirect
 Median  Elongatii
 Plex bahial  Secundare
 Accidente Calus vicios
 Munca
 tumori
 Casnice
 Circulatie
 Iatrogene
CATEGORII LEZIONALE

NEUROPRAXIA

AXONOTMEZIS

NEUROTMEZIS
 NEUROPRAXIA

 Tulburare functionala, de scurta durata

 Atingere motorie prevalenta
 Consta: abolirea sau diminuarea functiei neuronale

Cauze:
 Plagi
 Compresiuni
 Ischiemie

Leziunea: →teaca de mielina; Nu se produce degenerescenta Walleriana

Vindecare: → cateva zile →saptamani, maxim 2 luni

 AXONOTMEZIS

 Lezarea fibrelor nervoase cu pastrarea tecii si a celorlalte

elemente de suport

 Cauze: traumatisme mici

 Clinic:
 tulburari senzitive
 Tulburari motorii
 Atrofii musculare
 NEUROTMEZIS

 Intreruperea completa a nervului

 Cauze:
 Sectiuni
 Plagi prin arme albe
 Plagi prin arme de foc
 Agenti chimici

 Clinic: anestezie + paralizie

 Nu permite recuperare fara interventie chirurgicala

 Dg. de leziune nervoasa

 Existenta plagii

 Examen clinic + neurologic

 Explorari paraclinice
 Tabloul clinic → este in functie de nivelul
leziunii

 Tulburari de tonus si motilitate

 Tulburari senzitive

 Tulburari trofice
TULBURARI DE TONUS SI MOTILITATE

 Hipotonie musculara
 Absenta contractiei musculare voluntare
 Pareze (miscari incomplete)
 Atitudini anormale ale membrelor
 Atonii musculare
 Hipotrofii → atrofii
 TULBURARI SENZITIVE

 Pierderea sensibilitatii

 Diminuarea sensibilitatii

Semnul TINEL
 Percutia zonei afectate- senzatie de furnicaturi

 Durerea spontana – 10-12 zile de la leziune

 Cauzalgia – sindromul dureros post-lezional

 TULBURARI TROFICE

 Hiptrofii
 Atrofii

Clinic
 Piele uscata,subtire, fara sudoare
 Unghii subtiri friabile
 Amiotrofii
 Tulburari de motilitate
 Tratament
 Principii:
 explorare minuţioasă
 examinare neurologică
 tratament chirurgical

 Metode:
 sutura nervului
 primara
 secundară
 neuroliza
 operaţii paleative
 NEUROPATII SECHELARE
 Hiperestezia dureroasă
 reacţie exagerată la stimuli dureroşi
 leziuni parţiale ale nervului

 Bontul dureros
 amputaţii ale membrelor
 nevrom terminal

 Membrul fantomă
 Cauzalgia
 neuropatie intensă, spontană, iniţial localizată metameric apoi
extinsă
Cauze: → lezarea parţială a trunchiurilor nervoase mai ales după plăgi de
razboi
 Tratament:
 neurotrope
 fizioterapie