Cursul Nr.1.

Fundamentele politicii comerciale

 Cursurile vor aborda problematica definitorie pentru evoluţia
politicilor comerciale aplicabile pe plan internațional;
 Disciplina se va finaliza cu un examen scris a cărui pondere
va fi de 50% din nota finală.
 Pe parcursul prelegerilor se vor formula, la diferite cursuri,
întrebări la care se va răspunde pe loc de către toți studenții
participanți. Notele obtinute la aceste testări rapide la curs
vor reprezenta 20% din nota finală.
 Activitățile de la seminar – referate, recenzii, poiecte, studii
de caz, simulări - au o pondere de 30% din nota finală,
 Media se face și deci, disciplina se poate promova doar dacă
la examen se obține minimum echivalentul notei 5.00
 Notele de la seminar nu pot mări nota la examen cu mai mult
de două puncte;
 Politica comercială;abordări conceptuale;
tipuri;determinanţi; obiective;
 Specificităţi ale politicii în domeniul concurenţei;
 Efecte ale politicii comerciale; cererea şi oferta de
protecţie; metode de cuantificare a incidenţelor
măsurilor de politică comercială;
 Trăsăturile protecţiei economiei naţionale prin
intermediul politicii comerciale;
 Politica vamală;
 Politica netarifară şi paratarifară;
 Măsuri promoţionale şi de stimulare a exporturilor.
 Politica comercială a Uniunii Europene
 “To be honest I see protectionism around the world rising rather than
more liberalization.” Carsten Spohr, CEO, Lufthansa
 “I wish for a week that we could shut down trade and then, you know,
Boeing, Microsoft, Hollywood, pharma would resize their R&D
departments for a couple of weeks for fun. And then two weeks later
people would go ‘Holy smokes, that was not a very good deal’.” Bill
Gates, former CEO, Microsoft
 “We’re at a critical juncture in the history of commerce. There has never
been more trade policy activity, never more momentum. Never more need
to get trade agreements, starting with TPP, over the finish line. Reality
says we must think and act beyond the rhetoric of protectionism and
fear.” David Abney, CEO, UPS
 “Sadly, the experience of many industries exporting to Europe is that the
rhetoric on trade does not match the reality. Whether you speak to
American food exporters, Argentine biodiesel manufacturers, African
farmers, or the Malaysian palm oil producers that I represent, a similar
depressing narrative emerges. Protectionism is the dominant force in
Europe.” Dr Yusof Basiron, CEO, Malaysian Palm Oil Council
 “From a global business perspective international cooperation is more vital than
ever. The UK must not turn its back on global economic integration and trade.
The anti-trade sentiment that we have seen in recent months must not dominate
the post-Brexit debate. The UK may be headed out of the European Union, but it
must move into the world. Openness not protectionism must be a central part of
the response to the Brexit vote.” John Danilovich, Secretary General, International
Chamber of Commerce.
 “Both Switzerland and the U.S. have traditionally been strong believers in
openness and free trade. It has been proven over and over again that open, free
trade is good for everybody, for companies, but also the consumers, countries
and society at large. By contrast, protectionism adds cost and unpredictable risk.
And protectionism protects only a few and can come in many forms..” Paul
Bulcke, CEO, Nestlé SA
 “I hear fearful voices calling for building walls and distancing people they label as
others, for blocking free expression, for slowing immigration, reducing trade
and, in some cases around the world, even cutting access to the internet.” Mark
Zuckerberg, CEO, Facebook
 “The emerging new trend is that some advanced countries are leaning towards
protectionism, as the global economy is deteriorating.” Kwon Oh-Joon, CEO,
POSCO, South Korea
 Politică de liber schimb;
 Protecţionism moderat şi compatibil cu
conduita comercială multilaterală;
 Protecţionism derogatoriu;
 Protecţionism agresiv,
 Politică comercială discriminatorie;
 Politici comerciale punitive,
 Politici comerciale autarhice.
 „Liberul schimb înseamnă pur şi simplu să li se
permită indivizilor să cumpere şi să vândă în măsura
în care vor să cumpere şi să vândă. Protecţionismul
implică restricţii deoarece îi împiedică pe oameni să
facă ceea ce ei vor să facă. Măsurile protecţioniste
reprezintă exerciţii restrictive în aceeaşi măsură ca
escadroanele de blocaj, obiectivul lor fiind acelaşi: de
a obstrucţiona schimbul. Diferenţa între cele două
este aceea că escadroanele de blocaj reprezintă un
mod prin care naţiunile încearcă să-şi împiedice
membrii proprii să facă schimburi comerciale. Ceea ce
ne învaţă protecţionismul este să facem noi înşine în
timp de pace ceea ce inamicii încearcă să ne facă în
timp de război.”
Henry George, 1886.
 Pune accentul pe câştigurile obţinute ca
urmare a specializării la nivel internaţional;
 Este mai degrabă un deziderat decât o stare
de fapt;
 Este un tip de politică comercială
interesantă numai dacă:
Există o reciprocitate a pieţelor;
Este susţinut de o specializare determinată de
condiţii obiective de producţie;
Nu are mare importanţă independenţa economică
şi dependenţa tehnologică.
 Se dovedeşte inconsecvenţă în explicaţii;
 Se cultivă dihotomia:
Adepţii liberului schimb sunt: realişti, dinamici,
inteligenţi, învingători;
Opozanţii liberului schimb: învinşi, demodaţi,
ancoraţi în trecut
 Acreditează aserţiunea “ceea ce nu mă
omoară, mă face mai puternic;
 Se bazează pe prea multe fundamente non-
economice.
 Teoria comerţului liber se bazează pe
abstractizări, nu pe evidenţe empirice;
 Comerţul liber promite ceea ce nu poate
genera;
 Foloseşte multe argumente “expirate”;
 Prevalează argumentele pe termen scurt în
detrimentul celor pe termen lung;
 S-a eşuat în tentativa de cuantificare a
efectelor promise;
 Sunt folosite comparaţii comentabile( chiar
iraţionale economic)
 Asumții simplificatoare:
◦ Nu există externalități;
◦ Națiunile tranzaționează doar bunuri și servicii nu și
active și pasive;
◦ Factorii de producție sunt mobili la nivel naționalși
imobili pe plan internațional;
◦ Creșterea economică pe termen lung este determinată
de eficiența pe termen scurt;
◦ Nu există efecte de economie de scară;
◦ Nu există investiții transfrontaliere;
 „Punctul de vedere - consemna Paul Krugman[1] -
conform căruia comerţul liber este cea mai bună
dintre toate politicile posibile face parte din cazul
mai general, al laissez-faire -ului în economia de
piaţă şi porneşte de la premisa că pieţele sunt
eficiente. Totuşi, atunci când veniturile crescătoare
de scară şi competiţia imperfectă devin elemente
decisive în explicarea comerţului internaţional, ne
găsim într-o lume a optimului de gradul doi în care
intervenţia guvernamentală poate, în principiu, să
îmbunătăţească performanţele pieţei”.

[1] Paul Krugman - „Is Free Trade Paseé?”(Philip King,
Internaţional Economics and Internaţional Economic Policy,
McGraw-Hill, Inc., 1995);
 Accepţiuni ale corectitudinii( Steven Suranovic-
George Washington Univ.)
Corectitudinea este distributivă;
Corectitudinea este nediscriminatorie;
“Regula de aur”
Reciprocitatea pozitivă;
Reciprocitatea negativă;
Corectitudinea prin autonomie;
Corectitudine pe fond de beneficii maxime.
 Statele sunt îngrijorate de modificarea
fundamentelor cooperării la nivel regional şi
internaţional;
 Companiile sunt preocupate de abilitatea de
a concura cu actori economici plasaţi în
arealuri mai prietenoase;
 Angajaţii sunt îngrijoraţi de delocalizarea
capacităţilor de producţie în zone cu
reglementări mai laxe;
 Ecologiştii sunt preocupaţi de distorsiunile
pe care liberul schimb le poate induce la
nivelul mediului;
 Toată lumea se întreabă în ce măsură
comerţul mai liber este şi mai corect.
 Este cu adevărat corect ca ţările industrializate
să-şi deschidă graniţele economice atunci când
alţi parteneri practică politici sectoriale diferite?
 Este corectă concurenţa atunci când regulile
sunt diferite?
 Este corect ca toate statele să respecte aceleaşi
standarde de referinţă când nivelurile lor de
dezvoltare sunt semnificativ diferite?
 Care este răspunsul corect la schimbările
iminente care se produc la nivelul
fundamentelor SCI?
 Este un concept greu de definit teoretic şi
de cuantificat empiric;
 Literatura referitoare la acest concept este
diversă, multi - disciplinară şi extrem de
criptică;
 Fiecare actor societal crede că ştie ce
înseamnă dar abordările sunt extrem de
diferite;
 Conceptul a beneficiat de un interes
marginal din partea ştiinţei economice;
 Şi mai dificilă este aplicarea acestui concept
atunci când este vorba de schimburile
comerciale internaţionale.
 Dacă am presupune că am studiat întreaga
literatură cu privire la acest concept,
rezultatul ar fi – nu ştim răspunsul corect.
 Corectitudinea bazată pe egalitate
Corectitudinea în condiţii de nediscriminare;
Corectitudinea distribuţională;
Corectitudinea bazată pe “regula de aur”

• Corectitudinea bazată pe reciprocitate

Corectitudinea în condiţii de reciprocitate
pozitivă;
Corectitudinea în condiţii de reciprocitate
negativă;
Corectitudinea bazată pe privacy;
Corectitudinea în condiţiile maximului de
beneficii
 Are în vedere acţiunile întreprinse;
 Definiţie – “presupunem că există mai multe entităţi
considerate a fi egale. Fiecare entitate se compune dintr-un
actor sau mai mulţi. Dacă unei entităţi i se permite să
întreprindă anumite acţiuni-prin lege, prin decizia divină, de
la natură sau din partea altui demiurg- atunci toate celelalte
entităţi trebuie să aibă dreptul de a întreprinde aceleaşi
acţiuni”.
 În plan comercial, acest tip de corectitudine
consacră termeni ca: oportunităţi egale, drepturi
egale, tratament egal, nediscriminare.
 La nivelul SCI, acest tip de corectitudine
îmbracă formele: CNCMF; CRN;
reglementările sociale şi ecologice;
 Are în vedere rezultatele finale ale acţiunilor
întreprinse;
 Definire –” Luăm în considerare un element cuantificabil
(venit, bunăstare, IQ, fericire). Presupunem că acest element
se regăseşte într-o cantitate dată şi trebuie repartizat unor
entităţi prezumate a fi egale. O distribuire corectă este atunci
când fiecare entitate beneficiază în mod egal de elementul
avut în vedere”;
 Provocativ este cum stabilim volumul total
şi cum măsurăm repartizarea corectă;
 La nivel intern, acest principiu ia forma
impozitării progresive a veniturilor, taxării
profiturilor corporaţiilor, etc;
 În plan internaţional, se aplică în cazul
analizei axei – comerţ,salarii, locuri de
muncă - şi ajutorului extern.
 “Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face”;
 Regula de aur este cel mai răspândit principiu moral;
 Definire – “ O entitate este îndreptăţită să întreprindă acele acţiuni ale
căror efecte le-ar considera acceptabile pentru ea dacă ar fi întreprinse
de celelalte entităţi”,
 Ideea este să te pui în situaţia celuilalt şi, dacă efectele
pe care le vei înregistra sunt acceptabile, atunci şi
acţiunea pe care o întreprinzi poate fi acceptabilă;
 Cunoaşte două moduri de aplicare: eliminarea acţiunilor
ale căror efecte sunt percepute ca negative şi asumarea
imperativului de a întreprinde acţiuni cu efect benefic
pentru alţii;
 Forme de aplicare internaţională: respectarea regulilor
jocului; aplicarea principiului transparenţei; dumping-ul
prejudiciat; salvgardarea.
 “Echivalenţa schimbului înseamnă să recompensezi,
să remunerezi sau să dai un bun în schimbul altui
bun primit. Tot echivalenţă este şi când întorci răul
pe care ţi l-a făcut altcineva”;
 Defnire – “ dacă o entitate intreprinde, în relaţia cu
alte entităţi, acţiuni care au efect de o anumită
valoare (P), atunci este coect ca şi aceştia să
întreprindă acţiuni care au efecte echivalente faţă de
iniţiator”
 Se poate segmenta în două categorii distincte:
pozitivă şi negativă;
 Ceea ce contează nu este corectitudinea
acţiunilor întreprinse ci a efectelor acestora;
 Se răspunde la acţiuni întreprinse de alţii;
 Este cea mai comună cale de a justifica acţiuni
care au efecte prejudiciante;
 Anvergura efectelor negative ale acţiunii nu
trebuie să o depăşească pe cea a celor
invocate;
 Forme
◦ Sancţionarea încălcării legilor;
◦ Retorsiunea în cazul nerespectării prevederilor
acordurilor multilaterale;
◦ Măsurile antidumping şi compensatorii;
◦ Secţiunea 301 din legislaţia SUA.
 Are multe similitudini cu principiul toleranţei
şi cu cel al “ regulii de aur”;
 Definire – “un actor trebuie să fie liber să
întreprindă ce acţiuni doreşte dacă acestea au
efecte doar asupra sa. Orice acţiune a altei entităţi
care restricţioneză comportamentul individual şi
nedistorsionant pentru terţi poate fi considerată
incorectă”,
 Una dintre cele mai sensibile raportări la
acest principiu vizează argumentul respectării
suveranităţii naţionale.
 Definire – “dacă avem la dispoziţie o paletă mai largă de
alternative de acţiune din care nu pot fi alese decât o parte,
vor trebui alese acelea care produc efecte pozitive maxime
sau efecte negative minime”
 Opţiunea discreţionară este considerată
comportament incorect,
 Forme
◦ Argumentarea comerţului liber
◦ Opţiunea pentru un anumit tip de politică
comercială
◦ Aplicarea derogărilor de la normele multilaterale
de conduită.
 Se consideră că este corectă pentru că:
◦ Măsura permite menţinerea salariilor şi stopează
distribuirea inegală a veniturilor;
◦ Se consideră că se răspunde cu aceeaşi monedă la
o acţiune incorectă;
◦ Măsura este aplicată conform normelor
multilaterale.
 Este considerată incorectă pentru că:
◦ Generează pierderi pentru cei vizaţi (corectitudinea
bazată pe maximizarea beneficiilor);
◦ Măsura produce efecte pozitive doar pentru
anumite sectoare(Corectitudinea bazată pe
nediscriminare);
◦ Taxa antidumping afectează consumatorii de
produse importate (corectitudinea bazată pe regula
de aur).
 Protecţionismul reprezintă ansamblul de măsuri de
origine etatistă care îşi propun limitarea,
interzicerea, controlul sau influenţarea fluxurilor
comerciale internaţionale. Este rezultatul unei
capacităţi de constrângere publică care interferează
cu procesul de schimb fondat pe libertatea de
opţiune a celor direct implicaţi în tranzacţie. Astfel,
protecţionismul promovează discriminarea în ce
priveşte schimburile realizate între rezidenţii unei
ţări şi tranzacţiile realizate de aceştia cu rezidenţii
unei alte ţări. Practic, se poate afirma că
protecţionismul este echivalent cu un „naţionalism
reglementar”[1].

[1] Pascal Salin - „Libre-échange et
protectionnisme”, Presses Universitaires de France,
Paris, 1991.
 ““[We] emphasized the importance of pushing back against either
protectionism or competitive currency devaluations, or the kinds of beggar-
thy-neighbor strategies that all too often end up leaving everybody worse
off.” President Obama summarising deliberations at the G7 summit in Japan
 “Today, we Asians are witnessing, on an almost daily basis, fierce political
assaults on the tools and policies that have helped lift hundreds of millions
of our citizens out of poverty. Indeed, this year, free trade appears to be the
scapegoat of choice among the world’s assorted populists and demagogues.”
Ranil Wickremesinghe, Prime Minister, Sri Lanka
 “This is a fraught time for global trade. In many countries, trade is under
siege, raising the spectre of protectionism. Alongside the anti-trade rhetoric,
there is the notion that we have reached ‘peak trade’ or that globalization
has ground to a halt.” Roberto Azevedo, Director-General, World Trade
Organization
 “We must focus on getting more for our hydrocarbon resources by promoting
value addition and investment through sustainable policies in local content.
A common approach to local content will ensure that the whole of Africa
benefits from economies of scale associated with our vast resources.” Yemi
Osinbajo, Vice President, Nigeria
 “When the middle class are anxious about their economic realities in their future,
it’s easy to get trapped in demagoguery and protectionism.” Justin Trudeau, Prime
Minister, Canada
 “Even if inequality on a global, cross-country scale has been declining, it is no
wonder that perceptions abound that the cards are stacked against the common
man – and woman – in favor of elites. These frustrations are leading people to
question established institutions and international norms. To some, the answer is
to look inward, to somehow unwind these linkages, to close borders and retreat
into protectionism. As history has told us – time and again – this would be a tragic
course. The answer to the reality of our interconnected world is not fragmentation.
It is cooperation.” Christine Lagarde, Managing Director, International Monetary
Fund
 “I can tell you that developing economies being protectionist is much less
worrisome (than) when (in) the most developed countries you hear noises of
protectionism. Trade is one area where every country watches its interests and
that’s a freedom we allow to each other.” Arun Jaitley, Finance Minister, India
 “I have led calls for the speeding up of trade defence investigations. And I have
repeatedly supported tariffs on unfairly traded steel. All have led to a significant
drop in Chinese imports. I’m not a fan of tariffs and duties. I certainly don’t
believe in protectionism. But I’m even less keen on unfair trading.” Sajid Javid,
Business Secretary, United Kingdom
1. Secolele XVII-XVIII Protectionismul ca parte a
teoriei mercantiliste
2. Secolul al XVIII-lea Rolul dominant al
protectionismului
3. Secolele XIX și XX Inițierea și consacrarea
doctrinei liberului schimb

4. Secolul al XXI-lea Revenirea la politici

protecționiste, dar de un alt
tip.
 Urmărește restricționarea accesului
produselor străine pe piața internă, la un
nivel considerat a fi acceptabil;
 Se face apel la măsuri de natură tarifară și
netarifară aplicate la niveluri considerate a nu
introduce distorsiuni majore în plan
economic;
 Uzează de instrumente comerciale pentru
care s-a convenit o conduită comercială
multilaterală.
 Reprezintă o stare de fapt definită prin
izolare în plan comercial;
 Se apelează la măsuri direcționate esențial
către interiorul economiei;
 Se ignoră deliberat avantajele participării țării
la circuitul economic mondial;
 Dă expresie tendinței de a se dezvolta, cu
orice preț, anumite sectoare ale economiei,
apelându-se la măsuri radicale care pot
merge până la stoparea importurilor.
 Pe termen lung -Dezvoltarea echilibrată şi
armonioasă a economiei în condiţiile unui anumit
nivel de expunere la concurenţa externă,
 Pe termen scurt şi mediu
 Redefinirea structurii exporturilor şi importurilor;
 Îmbunătăţirea arhitecturii geografice a fluxurilor
de export-import;
 Redefinirea echilibrelor din balanţele comercială şi
de plăţi;
 Îmbunătăţirea raportului de schimb,
 Armonizarea structurilor economice productive,
 Argumente micro şi mezoeconomice,
 Argumentul apărării suveranităţii naţionale;
 Argumentul industriilor incipiente( infant
industry);
 Menţinerea locurilor de muncă;
 Teoria comerţului strategic;
 Argumente macroeconomice
 Programele de dezvoltare economică,
 Politicile industriale,
 Presiunea grupurilor de interese (public choice
analysis).
 Protejarea unui sector tradiţional sau a unui
mod de viaţă tradiţional;
 Egalizarea costurilor interne cu cele ale
concurenţilor externi;
 Creşterea încasărilor bugetare;
 Alocarea optimă a resurselor şi redistribuirea
veniturilor;
 Asigurarea echilibrului dinamic al balanţei
comerciale;
 Retorsiunea faţă de anumite practici comerciale
considerate neloiale ale partenerilor;
 Protecţia ca expresie a independenţei externe;
 Argumentul raportului de schimb,
 Argumentul diferenţierii salariilor.
 Se poate observa inconsistenţa economică a
tuturor argumentelor;
 Practic toate costurile protecţionismului sunt
suportate direct sau indirect de către
consumatori;
 Cauza influenţei exercitate de grupurile de
presiune protecţioniste rezidă în existenţa unui
dezechilibru structural între cei care
beneficiază de pe urma protecţiei şi cei care îi
suportă costurile;
 Întregul sistem de valori din societate este
astfel structurat încât interesele producătorilor
se bucură de mai mare receptivitate decât cele
ale consumatorilor.
 Concentrarea activităţilor economice la nivel
regional nu la nivel global;
 Accentuarea cat mai pronunţată a
dependenţei locale şi regionale;
 Considerarea protecţiei mediului drept o
prioritate esenţială pe agenda forurilor
decizionale;
 Considerarea îmbunătăţirii proceselor de
producţie şi a minimizării efectelor negative
ca obiective cel puţin la fel de importante ca
şi îmbunătăţirea produselor în sine;
 Înţelegerea pe deplin a relaţiei producţie-consum;
 Maximizarea diversităţii locale şi regionale, de la
cultură la floră şi faună;
 Reducerea inegalităţilor atât din cadrul economiilor
naţionale cât şi în privinţa relaţiei dintre acestea;
 Îmbunătăţirea democraţiei locale şi a controlului
procesului decizional în diverse probleme de
natură economică, în special asupra CTN şi a
instituţiilor internaţionale;
 Oferirea posibilităţii ca toţi indivizii să-şi satisfacă
nevoile fundamentale;
 Stabilirea unor standarde restrictive şi susţinerea
categoriilor care nu reuşesc să se supună
condiţiilor acestora.
 Consumatorii,
 Industriile care folosesc input-uri provenite
din import;
 Comercianţii;
 Exportatorii;
 Companiile transnaţionale
 Promovarea relaţiilor comerciale externe;
 Protejarea economiei naţionale de concurenţa
externă;
 Realizarea unui echilibru dinamic în balanţele
comercială şi de plăţi.
 STIMULĂRI
ŢARA A ŢARA B
Factori politici şi legali; Factori politici şi legali;
Valori culturale, atitudini şi convingeri; Valori culturale, atitudini şi convingeri;
Forţe economice ; Forţe economice ;
Influenţe geografice Influenţe geografice
RESTRICŢII

MEDIUL DE AFACERI AL
COMPANIILOR

Ca răspuns la influenţele fizice şi sociale, guvernele adoptă măsuri care stimulează sau
restricţionează comerţul internaţional al companiilor. Aceste măsuri afectează concurenţa
prin potenţarea sau diminuarea abilităţilor companiilor, precum şi a nevoilor acestora de a
concura pe plan internaţional.
 PC este responsabilă pentru tranzacţiile
externe, PDC se ocupă de tranzacţiile
interne;
 PC guvernează alocarea resurselor între
pieţe, PDC face acelaşi lucru dar în
interiorul aceleiaşi pieţe;
 PC apelează la măsuri aplicabile la frontieră,
PDC recurge la măsuri aplicabile în cadrul
pieţei naţionale;
 Instrumentele cu care operează PC sunt
legate de produse, cele ale PDC sunt legate
de producători;
 PC vizează acţiuni ale autorităţilor, PDC
vizează acţiuni ale firmelor.
 Reducerea barierelor comerciale stimulează
actorii economici să distorsioneze în
avantajul lor relaţiile normale de concurenţă
din două motive:
◦ Autoprotecţia;
◦ Reglementarea schimburilor comerciale oferă
profituri sporite;
 Procesul de globalizare a producţiei oferă
posibilităţi sporite de manifestare a practicilor
anticoncurenţiale din partea operatorilor
economici;
 Menţinerea unui climat concurenţial funcţional
este o cerinţă fundamentală a economiei de
piaţă;
 Concurenţa poate fi definită ca”preocuparea
pentru asigurarea funcţionării corecte a regulilor
jocului comercial atât din punct de vedere al
autorităţilor publice cât şi al agenţilor economici
şi al indivizilor”
 Concurenţa este bagheta magică ce ordonează
folosirea optimă a resurselor, iar monopolul este
generatorul ineficienţei;
 Starea de normalitate nu este concurenţa pură şi
perfectă ci concurenţa funcţională.
 O politică în domeniul concurenţei este
necesară pentru că:
Actorii privaţi şi autorităţile publice se comportă
deseori într-o manieră care imperfectează mediul
concurenţial;
Companiile producătoare percep presiunile
concurenţiale drept mijloace care le limitează
libertatea de mişcare,
Concurenţa generează incertitudine şi comportament
anticoncurenţial
Firmele caută mijloace noi pentru a menţine şi spori
marja de profit iar pe calea aranjamentelor comerciale
şi a unor practici abuzive pot imperfecta concurenţa.
 Directă vs. indirectă,
 Corectă vs. incorectă,
 Perfectă vs. imperfectă
 Una câteva multe
singură
Produs omogen Monopol Oligopol Concurenţă
pur omogen perfectă
Produse diferenţiate Monopol Oligopol Concurenţă
pur diferenţiat monopolistică
multiprodus
 Poate exista într-o economie de piaţă, o altă cale mai
bună de promovare a intereselor consumatorilor
decât administrarea mediului concurenţial ?;
 Pot fi protejaţi consumatorii în detrimentul mediului
concurenţial normal ?;
 Pot fi acceptate acţiunile unor firme care încălcând
dreptul concurenţei argumentează că astfel
protejează consumatorii ?;
 Dacă, într-un fel sau altul, a fost atenuat monopolul
statului, ar trebui acceptată dictatura unor firme pe o
piaţă care deţine o poziţie de monopol ?;
 Are importanţă că poziţia dominantă este rezultatul
unor modalităţi eficiente şi raţionale prin care s-a
menţinut şi consolidat ?
 Creşterea bunăstării consumatorilor;
 Protecţia consumatorilor,
 Redistribuirea veniturilor;
 Protejarea firmelor de dimensiuni mai mici sau
aflate la începutul activităţii,
 Considerente regionale sau de natură socială,
 Integrarea pieţelor.
 Cererea de protecţie se poate adresa unor paliere diferite
ale procesului decizional( avem protecţionism legislativ,
protecţionism executiv sau protecţionism atitudinal);
 O cale de acces la furnizorii de protecţie este cea
mijlocită de participarea companiilor naţionale la
negocierile internaţionale prin intermediul propriilor
manageri sau experţi,
 Modalităţile de manifestare a cererii depind parţial de
palierul ales reducându-se practic la vot şi lobby,
 Sectoarele cu cifră de afaceri foarte mare dar puţin
importante ca voturi mobilizabile desfăşoară acţiuni de
lobby;
 Sectoarele de mai mici dimensiuni se concentrează
asupra canalelor administrative.
 Companiile din sectoarele concurate de
importuri;
 Grupurile sindicale;sectoarele intensive
tehnologic;
 Grupurile ecologiste.
 Furnizorii de protecţie sunt acei oficiali care au
responsabilităţi legate de “edictarea legislaţiei
protecţioniste, punerea în aplicare a legislaţiei şi
negocierea unor concesii comerciale cu alte guverne”;
 Pe palierul politic se regăsesc membrii legislativului,
vârfurile executivului, iar pe palierul administrativ se
regăsesc funcţionarii publici;
 Rolul primordial revine palierului politic dar şi cel
administrativ poate dobândi o anumită autonomie
funcţională;
 Acordarea unor favoruri protecţioniste generează
susţinători şi opozanţi;
 Se poate ajunge şi la “simularea”acordării protecţiei
scopul fiind satisfacerea grupurilor de presiune nu
acordarea protecţiei;
 Se poate acorda protecţie şi indirect atunci când se
doreşte satisfacerea cererilor de protecţie fără a atrage
adversitatea susţinătorilor liberului schimb.
 Diminuarea eficienţei cu care operează economia
protejată;
 Efecte redistributive în detrimentul utilizatorilor
produselor protejate;
 Costuri ridicate suportate de consumatori;
 Înrăutăţirea competitivităţii externe a unor sectoare care
folosesc imput-uri importate;
 Creşterea preţurilor la anumite produse îndeosebi la cele
cu elasticitate redusă a cererii
 Preţurile majorate la unele produse reprezintă, de fapt,
reducerea veniturilor reale din economie;
 Riscul apariţiei unei adevărate spirale protecţioniste.
 Forţarea alocării suboptimale a factorilor de producţie;
 Reducerea ritmului de creştere economică prin majorarea
preţurilor pe piaţa internă şi prin determinarea ramurilor
interne să folosească echipamente industriale mai puţin
performante;
 Protecţionismul diminuează capacitatea de absorbţie a
unor pieţe reducând oportunităţile de export pentru o
 Instrumente tarifare;
 Instrumente paratarifare;
 Instrumente netarifare;
 Măsuri promoţionale;
 Măsuri de stimulare a exporturilor;
 Este doar una dintre alternative,
 Operează cu instrumente specifice (tarifare,
paratarifare, netarifare);
 Trebuie să fie în strânsă corelaţie cu
viabilitatea ramurii, sectorului sau companiilor);
 Trebuie să fie limitată în timp şi în resurse,
 Generează costuri şi efecte negative pentru toţi
actorii implicaţi ( exportatori, importatori,
consumatori, guverne),
 Trebuie să ia în considerare parteneriatul
internaţional.
 Este o componentă a politicii comerciale a unui
stat care cuprinde totalitatea reglementărilor şi
normelor emise de autorităţile publice care
vizează intrarea şi ieşirea mărfurilor din
teritoriul său vamal ;
 Teritoriul vamal este spaţiul economic asupra
căruia se aplică un anumit regim vamal, o
anumită legislaţie vamală;
 Aplicarea regimului vamal presupune:
 Controlul bunurilor şi al mijloacelor de
transport cu ocazia trecerii graniţei vamale;
 Îndeplinirea formalităţilor vamale;
 Impunerea vamală şi plata creanţelor vamale;
 Alte formalităţi specifice reglementate prin acte
normative.
 Legile, codurile şi regulamentele vamale,
 Tarifele vamale;
 Taxele vamale;

 Obiectivele sistemului vamal

Protejarea intereselor economice ale statului,
Elaborarea de statistici adecvate cu privire la activitatea
de comerţ exterior;
Punerea în aplicare a politicii fiscale a statului;
Redefinirea activităţilor dr export.
 Funcţia fiscală,
 Funcţia protecţionistă;
 Funcţia de negociere;
 Obiectul impunerii - bunurile care fac obiectul
tranzacţiei;
 Nivelul impunerii-impozitul aferent unei
unităţi de impunere sub formă specifică sau ad
- valorem;
 Declaraţia vamală în detaliu - documentul prin
care sunt furnizate informaţiile necesare
realizării obligaţiilor fiscale( Declaraţia vamală
se poate depune fie la o unitate vamală de
frontieră fie la un punct vamal de interior;
 Termenul de plată - momentul validării
declaraţiei vamale, care coincide cu liberul de
vamă, permiţând declarantului vamal să
dispună de bunurile care fac obiectul
declarării.
 Divergenţa dintre costurile şi avantajele
sociale şi cele private;
 Protecţia tarifară susţine ramuri importante
din punct de vedere social,strategic sau
economic;
 Se protejează forţa de muncă locală şi locurile
de muncă;
 Taxele vamale conduc la creşterea preţurilor,
reduc importurile, stimulează producţia
internă, ocuparea forţei de muncă şi creşterea
veniturilor producătorilor;
 Taxele vamale contribuie la diversificarea
structurii industriale
 Protecţia nominală
Vizează întreaga valoare a produsului supus
impunerii vamale;
Nivelul său este dat de nivelul taxelor vamale
înscrise în tariful vamal;
Ca regulă generală este direct proporţională cu
gradul de prelucrare al bunurilor importate;
 Protecţia efectivă
Vizează nivelul impunerii vamale asupra valorii
nou create încorpotate în produs;
Măsoară sporul de valoare nou creată în condiţiile
unor diferite niveluri ale taxelor vamale,
Se calculează după diferite formule.
 Este un catalog care cuprinde nomenclatorul
produselor supuse impunerii vamale şi taxele
vamale aplicate la importul acestora;
 Este instrumentul clasic de reglementare a
schimburilor comerciale externe,
 Sunt instrumente de politică comercială
permise de normele multilaterale de conduită;
 Principalele nomenclatoare de clasificare a
mărfurilor utilizate pe plan internaţional sunt:
 Standard International Trade Clasification;
 Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles;
 Sistemul Armonizat de Descriere şi Codificare
a Mărfurilor.
 Regula 1. clasificarea mărfurilor este legal
determinată de termenii poziţiilor şi de notele
secţiunilor şi capitolelor;
 Regula 2. prima parte a regulii 2a extinde sfera de
cuprindere a poziţiilor pentru a acoperi şi articolele
incomplete sau nefinite cu condiţia ca acestea să
cuprindă caracteristicile esenţiale ale produsului
complet sau finit; a doua parte a regulii clasează în
aceeaşi poziţie cu articolul montat, articolul
complet prezentat în stare demontată sau
nemontată;regula 2b extinde cuprinderea poziţiilor
care menţionează o singură materie determinată
sau a produselor compuse dintr-o materie
determinată.
 Regula 3. enunţă principiile de clasificare a
mărfurilor susceptibile a fi clasificate în mai multe
poziţii. Marfa va fi clasificată la poziţia specifică.
Bunurile compuse din materii diferite se încadrează
după natura articolului care le conferă caracterul
esenţial. Dacă nu pot fi clasificate după regulile
subsidiare amintite se vor încadra la poziţia cu
numărul cel mai mare dintre poziţiile susceptibile a
fi luate în considerare.
 Regula 4. se aplică mărfurilor care în funcţie de
noutatea lor nu sunt reprezentate specific în nici
una dintre poziţiile S.A.
 Regula 5. reglementează clasarea cutiilor şi a
huselor prezentate împreună cu mărfurile cărora le
sunt destinate. Tot această regulă rezolvă
problema ambalajelor care conţin mărfuri. Această
regulă nu se aplică când cutiile şi materialele de
înpachetat sunt evident susceptibile utilizării
repetate. Ele se vor clasa la iniţiativa fiecărei ţări.
 Regula 6. prevede că încadrarea produselor în
subpoziţiile unei poziţii tarifare se determină
prin respectarea prevederilor acelor
subpoziţii şi notelor de subpoziţii cu care se
află în relaţie şi, obligatoriu cu respectarea
regulilor prezentate anterior.
 Originea produselor este o informaţie esenţială
pentru obţinerea unor regimuri comerciale
preferenţiale;
 În funcţie de origine se determină cuantumul
taxelor vamale şi natura formalităţilor vamale;
 Menţionarea originii trebuie să figureze pe
toate declaraţiile vamale;
 Atunci când un produs este rezultatul unor
intervenţii productive în mai multe ţări, se
consideră originar din ţara în care a suferit
ultima transformare substanţială;
 Transformarea substanţială se determină prin:
Metoda saltului tarifar;
Metoda valorii adăugate.
 Extinderea
 Zona de liber schimb;
 Uniunea vamală;
 Piaţa comună;
 Uniunea economică;
 Crearea de comerţ - înlocuirea unei surse de
furnizare mai puţin avantajoase d.p.d.v al
costurilor de producţie cu o sursă mai
avantajoasă din acelaşi p.d.v.
 Deturnarea de comerţ- substituirea unei surse
de furnizarea mai avantajoasă, ca şi costuri de
producţie, dar situată în afara grupării
integraţioniste cu una mai puţin avantajoasă
d.p.d.v. al costurilor dar din interiorul grupării
care devine artificial mai eficientă din punct de
vedere al preţurilor ca urmare a tratmentului
comercial diferenţiat.
 Atât crearea cât şi deturnarea de comerţ
generează câştiguri pentru participanţi;
 Deturnarea de comerţ este preferabilă
creării de comerţ pentru ţara care acordă
preferinţe comerciale atunci când nu se
implică sacrificarea unei producţii
industriale interne;
 Atât crearea cât şi deturnarea de comerţ pot
conduce la creşterea eficienţei economice
ca urmare a efectelor pozitive ale economiei
de scară
 Economia de scară este stimulată prin
creşterea dimensiunilor pieţei atât pentru
sectoarele productive cât şi pentru fiecare
economie în parte care se situa sub optimul
productiv înainte de apariţia grupării
integraţioniste;
 Economiile externe care aveau impact
contradictoriu asupra costurilor generale şi
specifice ale firmelor sau anumitor sectoare
atenuează;
 Apare şi se amplifică efectul de polarizare;
 Apar influenţe asupra volumului şi localizării
investiţiilor;
 Apar efecte pozitive asupra eficienţei
economice.
 Zonele libere;
 Perimetrele libere;
 Porturile franco;
 Antrepozitele vamale( industriale şi de stocaj;
reale şi nominale);
 Zonele economice speciale.
 Definitive
Importul;
Exportul;
Introducerea sau scoaterea în din ţară a bunurilor de
către non-comercianţi.
• Regimuri suspensive
Tranzitul
Antrepozitarea vamală,
Perfecţionarea activă,
Transformarea mărfurilor sub control vamal;
Admisia temporară a mărfurilor;
Perfecţionarea pasivă a mărfurilor.
 Bază de calcul pentru drepturile vamale;
 Măsură de control al fluxurilor comerciale ,
 instrument de negociere internaţională;
 Instrument prin care se realizează o statistică
sugestivă de comerţ exterior;
 Instrument care permite efectuarea calculelor de
eficienţă în cadrul schimburilor comerciale
internaţionale
 Prezentarea la birourile vamale de frontieră
sau interne a mijloacelor de transport, a
mărfurilor şi a documentelor însoţitoare;
 Controlul vamal al mărfurilor şi mijloacelor de
transport;
 Depunerea declaraţiei vamale şi instituirea
depozitului temporar necesar;
Japonia 6,5
Uniunea Europeană
- bunuri industriale 6,4
- produse agricole 16,1
Norvegia 8,1
Canada 7,1
Brazilia 13,7
Chile 11,0
Mexic 16,5
India 32,0
◦ După obiectul impunerii
 De import
 De export
 De tranzit
 După scopul impunerii
 Protecţioniste
 Fiscale
 După modul de percepere sau de aplicare
 Ad-valorem
 Specifice
 Mixte
 După modul de fixare sau de stabilire
 Autonome
 Convenţionale
 Preferenţiale
 De retorsiune
 Efecte de producţie;
 Efecte de consum;
 Efecte de bunăstare;
 Efecte asupra raportului de schimb;
 Efecte asupra balanţelor comercială şi de plăţi