Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Acustica
Acustica
de
Stoica Maria
Clasa a XI a A
Cuprins
► 1. Descrierea sunetului
► 2. Clasificarea sunetelor
► 3. Imagini :
3.1. Urechea medie
3.2 .Urechea interna
► 4. Producerea si propagarea sunetelor
► 5. Analiza calitativa a functionarii instrumentelor cu coarde si a
instrumentelor de suflat
► 5.1 A: Corzi vibrante
► 5.2 B: Tuburi sonore - a) Tub deschis; b) Tub inchis la un capat.
► 5.3 C: Vibratia barelor si a placilor
► 6. Caracteristicile sunetelor –
§ A: Inaltimea; B: Intensitatea sau taria sunetului; C: Timbrul
7. Experimente Sunetul
Descrierea sunetului
► Pian
► [Nothing Else Matters - solo piano, Scott D. Davis]
Coloane de aer vibrant
► Orga
► [Muzica populara romaneasca]
► Flaut
► [Telemann Flute Fantasy in A Major NYSSMA]
Placi si membrane vibrante
► Xilofon
► [Jazz la xilofon]
► Difuzor
► [Marco V & Sander van Doorn – Organic]
► De la aceste surse, vibratiile se propaga prin
mediul elastic pana la receptor.
Urechea converteste vibratiile in impulsuri
nervoase, transmitandu-le apoicatre creier,
unde sunt interpretate ca sunete.
● Sunetele pot fi receptionate si cu ajutorul
microfonului (care transforma undele
mecanice in semnale electrice, ce pot fi
inregistrate sau transmise mai departe).
Analiza calitativa a functionarii instrumentelor
cu coarde si a instrumentelor de suflat
► A: Corzi vibrante
► Coarda produce unde sonore cu frecventa egala cu
cea a vibratiilor produse la randul lor prin
interferenta (unde stationare cu maxime de
interferenta – ventre – si minime de interferenta –
noduri)
► Distanta dintre doua ventre vecine este λ/2, iar
lungimea corzii trebuie sa fie multiplu intreg al
acestei distante l = nλ/2.
► Dinrelatia:
ν=c/λ => ν=nc/2l (n=1, 2, 3…) frecvente
posibile.
Frecventa ν=c/2l ; reprezinta frecventa
fundamentala iar cele cu n>1, reprezinta
armonice superioare.
(c = viteza sunetelor)
► Vibraţia unei
corzi, frecvenţa
fundamentală şi
primele 6
armonici
superioare
B: Tuburi sonore
► Undele longitudinale
care se propaga in
lungul unui tub de
lungime finita, l, sunt
reflectate la capetele
tubului intr-un mod
asemanator celui in
care se reflecta, la
capete, undele
transversale dinre-o
coarda.
a) Tub deschis
► http://www.youtube.com