Sunteți pe pagina 1din 14

Investeşte în oameni!

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe
cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare”
Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii”
Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659
Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

Facilitarea activităţilor
de formare prin adaptarea
la diferite stiluri de învăţare
Ce este “stilul de învăţare”
• Stilul de învăţare reprezintă modul relativ stabil
şi dezvoltat prin care o persoană percepe, se
comportă şi interacţionează într-un mediu de
învăţare.
• Cunoaşterea şi înţelegerea propriului stil de
învăţare reprezintă o condiţie pentru utilizarea
optimă a oportunităţilor de învăţare, dar şi
pentru a conştientiza propriile resurse şi limite
atunci când încercăm să creăm situaţii de
învăţare pentru alţii.
Tipologia bazată pe “simţuri”
• Vizual – persoane care preferă să
observe fotografii, grafice,
diagrame, scheme etc. Obţin cele
mai bune rezultate în realizarea
unei sarcini atunci când au citit
instrucţiunile sau când au văzut
pe altcineva realizând sarcina
respectivă.
• Expresia tipică: “Hai să vedem”
• Auditiv – persoanele preferă să
asculte informaţia, prezentată
în cuvinte. Cele mai bune
rezultate le obţin atunci când
sarcina le este explicată prin
viu grai.
• Expresia tipică: “Hai să auzim”
• Kinestezic – persoanele preferă
experienţa fizică: atingere,
manipulare. Sarcinile sunt
îndeplinite cu succes dacă pot să
experimenteze, să înveţe pe
măsură ce acţionează.
• Expresia tipică: “Hai să încercăm”
Tipologia bazată pe teoria lui Kolb
• Tipologia dezvoltată pe baza teoriei lui David Kolb,
porneşte de la intersecţia a 2 axe:
De la concret la abstract sau de la simţire la gândire
De la reflexiv la activ sau de la privire la acţiune
• Pentru a stabili cele patru stiluri de instruire, Kolb
face referinţă la patru procese fundamentale de
învăţare: emoţia, observarea, gândirea şi acţiunea.
Caracteristicile celor 4 procese:
• Emoţiile şi simţurile (experienţa concretă) – subiecţii “percep”
informaţia.
• Observarea reflexivă – subiecţii reflectă asupra modului în
care informaţia va afecta diferite aspecte ale vieţii.
• Gândirea (conceptualizarea) – subiecţii compară felul în care
informaţia corespnde experienţei anterioare - se creează
teorii.
• Experimentarea activă – subiecţii se gândesc în ce fel
informaţia nouă poate să le ofere modalităţi inedite de a
acţiona.
În cadranele determinate de intersecţia celor 2
axe, se regăsesc 4 stiluri personale de instruire a
adulţilor
• Reflexivul (sau Divergentul)
• Teoreticul (sau Asimilatorul)
• Pragmaticul (sau Convergentul)
• Activul (sau Acomodatorul)
Concret
(Experienţa concretă, simţuri, emoţii)

ACTIV REFLEXIV

Activ Reflexiv
(Experimentarea activă) (Observarea reflexivă)

PRAGMATIC TEORETIC

Abstract (gândire, conceptualizare)


Reflexivul (sau Divergentul)

• Este cel care “evaluează” ce s-a întâmplat


• Este precaut, preferă să analizeze, să observe
• Refuză presiunea timpului
• Metode preferate: auto-analiza, discuţii în
grupuri mici, chestionarele, observarea, feed-
back-ul, interviul
Teoreticul (sau Asimilatorul)
• Este cel care realizează conceptualizări
abstracte
• Analizează problemele în manieră logică, pas
cu pas
• Refuză situaţiile ambigue sau cele în care sunt
exprimate emoţii
• Metode preferate: modele, statistici, citate,
aplicarea teoriilor
Pragmaticul (sau Convergentul)
• Este cel care decide şi pune în practică
• Îi plac provocările şi rezolvarea de probleme
• Preferă să îi fie prezentat un model pe care să-l
poată prelua
• Refuză să acţioneze atunci când nu vede nici
un beneficiu
• Metode preferate: studiul de caz, rezolvarea
de probleme, discuţiile, aplicarea în realitate a
celor învăţate
Activul (sau Acomodatorul)

• Deschis către experienţe noi, concrete


• Preferă întâi să acţioneze şi apoi să analizeze
• Refuză precauţia şi rutina
• Metode preferate: brainstorming, dezbaterea,
rezolvarea de probleme, jocul de rol
Învăţarea mersului pe bicicletă
• Reflexivul – se gândeşte la ciclism şi priveşte
alte persoane care merg pe bicicletă.
• Teoreticul – înţelege care este tehnologia
mersului pe bicicletă şi are convingerea fermă
că o va face în curând
• Pragmaticul – solicită informaţii practice şi
tehnici de conducere de la cineva care ştie să
meargă pe bicicletă.
• Activul – se urcă pe bicicletă şi … încearcă să nu
cadă.