Razboiul

Rece
1947-1991
 Războiul Rece (1947-1991) a fost
o confruntare deschisă, nonmilitară şi
limitată, care s-a dezvoltat
după Al Doilea Război Mondial
între două grupuri de state care aveau
ideologii şi sisteme politice diametral
opuse.
 Cele doua grupuri erau :
URSS şi aliaţii ei, SUA şi aliaţii lor,
cărora li se mai numiţi şi Blocul
spunea şi Blocul occidental.
răsăritean.
 Cauzele Războiului Rece

• Un potenţial conflict exista încă dinainte de cel de-al doilea

război mondial, dar a fost ţinut sub tăcere datorită politicii
de neimplicare a SUA şi preocupării URSS-ului pentru
problemele sale interne, ceea ce însemna că Europa
continua să fie arena principală a disputelor politice. Apoi,
în timpul războiului, SUA şi URSS au luptat împreună
împotriva puterilor naziste. După înfrângerea Germaniei
Naziste, Europa era ruinată şi în scurt timp a devenit clar
că statele europene nu se mai puteau compara cu SUA sau
URSS devenite cunoscute pe plan mondial ca
,,superputeri”.
Cordialitatea dintre aliaţi din timpul războiului a dispărut
rapid, mai ales din momentul în care ambiţiile sovietice în
Europa de Est au devenit evidente .
• diferenţele de sistem politic, economic şi social între cei doi
rivali: SUA si U.R.S.S.
-La nivel militar-politic a fost o confruntare între NATO (Organizaţia Tratatului
Atlanticului de Nord) şi Pactul de la Varşovia.
- La nivel economic, a fost o confruntare între capitalism şi socialism.
- La nivel ideologico-politic a fost o confruntare între democraţiile liberale
occidentale (aşa-numita "lume liberă," "societatea deschisă") şi regimurile
comuniste totalitare (aşa-numita "societatea închisă").
• puterile occidentale erau nemulţumite de politica sovietică
de ocupare a Europei răsăritene.
• 1946 – la Fulton – W. Churchill spunea că "De la Stettin, la
Marea Baltică, până la Trieste, la Marea Adriatică, o cortină
de fier a coborât de-a curmezişul continentului.“ (sovieticii
au izolat Europa de Est în spatele unei “cortine de fier” 5
martie 1946) - şi termenul de ,,Cortină de fier” a fost
popularizat de Winston Churchill, pentru a desemna
frontierele statelor comuniste; în consecinţă ,,în spatele
cortinei de fier” semnifica ,,în interiorul blocului comunist”.
 Pactul de la Varsovia

W. Churchill Articol aparut pe 6 martie 1946

 Churchill a fost unul dintre primii susţinători ai
Războiului Rece, dar în 1947 Truman, preşedintele
SUA, preocupat fiind de securitatea Greciei şi Turciei, a
anunţat ,,Doctrina Truman”. SUA a fost de acord să
sprijine naţiunile libere care ,,luptau împotriva
încercărilor de subjugare din partea minorităţilor
înarmate sau a presiunilor externe”. Aceasta a
însemnat că SUA va acţiona pentru restrângerea
expansiunii comunismului: dictaturile non-comuniste
asupra ,,popoarelor libere”erau tolerate şi într-adevăr
au fost adeseori sprijinite de SUA în timpul Războiului
Rece, mai ales în ţările sărace, unde politicile
democratice ar fi putut aduce la putere un guvern
comunist sau procomunist.
Evolutia statelor comuniste
Planul Marshall

SUA au venit in ajutorul

Europei devastate de
război, cu un program de
ajutorare(Planul
Marshall, 1948-1952)
care grăbea procesul de
refacere postbelică şi Ţările care au beneficiat
făcea mai puţin posibilă de planul Marshall
exploatarea comunistă a
celor nemulţumiţi.
 Momente ale Razboiului :
• Stalin nu a permis statelor comuniste să
adere la planul Marshall si astfel, in 1948
are loc blocada Berlinului-Stalin a blocat
căile de acces spre Berlinul de vest
• Statele comuniste erau controlate politic
prin Cominform (1947) şi economic prin
C.A.E.R.(1949)
• Împărţirea Germaniei -1948 –RFG şi RDG
• Rrăzboiul din Coreea (1950-1953)
• 1956-revoluţia anticomunistă din Ungaria
înăbuşită de tancurile sovietice.
• 1961-construirea zidului din Berlin.
• 1962-Criza rachetelor din Cuba
– U.R.S.S. adusese instalaţii de lansare a
rachetelor în Cuba pentru a ameninţa S.U.A.
- intervenţia preşedintelui Kennedy a dus la
retragerea rachetelor din Cuba.
- lumea s-a aflat în pragul unui război
atomic
• 1957-1975 – războiul din Vietnam
– americanii au pierderi mari fără a-şi atinge
obiectivele
• 1968 – “Primăvara de la Praga”
– încercarea regimului comunist cehoslovac
de a reforma sistemul din interior
- statele comuniste, cu excepţia României,
intervin cu trupe şi înăbuşă mişcarea din
Cehoslovacia (T1)
 • “Doctrina Brejnev”- U.R.S.S. intervenea oriunde în lagărul
socialist, acolo unde considera că ideologia comunistă este
în pericol.
• 1979-1989 – războiul sovietic din Afganistan
• 1969 – programul Apollo – americanul Neil Armstrong,
primul om pe Lună.
• Sovieticii construiesc rechetele nucleare SS20
• Preşedintele american Reagan reia cursa înarmărilor.
– pregăteşte amplasarea rachetelor Pershing şi a celor de
croazieră în Europa
- propune U.R.S.S. distrugerea rachetelor SS20 în schimbul
renunţării la aducerea rachetelor americane în Europa
• 1983 – Reagan anunţă “Iniţiativa de Apărare Strategică” –
“Războiul stelelor” – construirea în spaţiu a unui scut
antirachetă
 ÎNCERCĂRI DE COOPERARE :
• 1963 – “telefonul roşu” – realizarea unei linii
tele1963 – “telefonul roşu” – realizarea unei linii
telefonice directe între şefii celor două mari puteri
pentru informare reciprocă în domeniul armelor
nucleare.
• 1972 – Richard Nixon vizitează China.
• 1972 şi 1979 – tratate americano-sovietice
de limitare a armamentului nuclear, SALT 1
şi SALT 2.
• 1975 – Helsinki – Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare
în Europa (35 de state democratice şi comuniste)
- recunoaşterea graniţelor deja existente
- renunţarea la forţă în relaţiile dintre state
- respectarea drepturilor omului;
• 1985 – noul lider al U.R.S.S., Mihail Gorbaciov, iniţiază
• unele reforme interne şi este pentru destindere în relaţiile
internaţionale;
• 1987 – tratat americano-sovietic de eliminare a tuturor
rachetelor nucleare cu rază medie de acţiune.
• 1985 – noul lider al U.R.S.S., Mihail Gorbaciov, iniţiază
unele reforme interne şi este pentru destindere în relaţiile
internaţionale;
• 1987 – tratat americano-sovietic de eliminare a tuturor
rachetelor nucleare cu rază medie de acţiune.
 SFÂRŞITUL RĂZBOIULUI RECE
În 1985 Mihail Gorbaciov a devenit preşedinte al
URSS-ului, cu consecinţe decisive asupra războiului rece.
Concentrat asupra reformei interne Gorbaciov, a realizat că
URSS nu mai putea face faţă împovărătoarei curse a
înarmărilor. În 1987, după acceptarea unor importante
concesii, a asigurat prima diminuare a armelor nucleare. Cu
economia sovietică aflată într-un declin rapid, Gorbaciov a
hotărât încetarea ajutorului acordat şi retragerea sprijinului
politic acordat regimurilor comuniste est-europene, care în
1989 au început să se prăbuşească.

Uniunea Sovietică o luase pe drumul democraţiei, controlul

partidului comunist devenise din ce în ce mai slab şi
economia era la pământ, Uniunea Sovietică devenea un
prieten ce trebuia ajuta, în decembrie 1989 fiind anunţat
sfârşitul Războiului rece de Gorbaciov şi George Bush.
 Tari participante la Razboiul Rece:
Ţările din tabăra
vestică au fost
Ţările din tabăra următoarele:
estică au fost • SUA
următoarele: Islanda
Tările neutre
• URSS • Norvegia
au fost
• Albania Olanda
următoarele: • Portugalia
• Bulgaria
• Austria Spania
• Cehoslovacia
• Elveţia • Turcia
• Polonia • Finlanda Belgia
• Republica • ugoslavia • Danemarca
Democrată • Suedia
Germană Franţa
• Grecia
• (Germania
de Est) Irlanda
• Italia
• România
Republica
• Ungaria
Federală
• Germania
(Germania de Vest)
Romania in perioada Razboiului Rece
• Deoarece, din 1945, a intrat în sfera de influenţă sovietică, România
nu a mai putut desfăşura legăturile tradiţionale de politică externă
avute în perioada interbelică.
• Prin tratatul de pace, semnat la Conferinţa de la Paris, la 10
decembrie 1947, recunoştea anularea dictatului de la Viena, din 1940,
dar consfiinţea şi juridic ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei şi a
ţinutului Herţa de către U.R.S.S. România a devenit membră a
Organizaţiei Naţiunilor Unite în anul 1955.
• După al Doilea Război Mondial, U.R.S.S. a impus României orientarea
politicii sale externe mai cu seamă către Est şi restrângerea relaţiilor
cu lumea occidentală la minimum.
• România avea aceeaşi poziţie faţă de evenimente cu cea a U.R.S.S. şi
a lagărului comunist.
• Statul român a devenit, în 1949, membru fondator al Consiliului de
Ajutor Economic Reciproc (organizaţia economică a ţărilor comuniste,
C.A.E.R.), cu sediul la Moscova, şi a Organizaţiei Tratatului de la
Varşovia, creată în 1955, alianţa militară a statelor comuniste satelite
ale Uniunii Sovietice, opusă N.A.T.O.
• Abia la câţiva ani după moartea lui Stalin, Gheorghe Gheorghiu-Dej a
început să promoveze o politică de distanţare faţă de U.R.S.S., mai
ales după 1958, când trupele sovietice au fost retrase din România.
• Însă nu s-a pus niciodată problema să fie părăsite C.A.E.R.
şi Organizaţia Tratatului de la Varşovia.
• România s-a pronunţat, în anul 1964, pentru limitarea
amestecului sovietic în treburile interne ale altor ţări
comuniste, pe fondul neînţelegerilor dintre sovietici
şi chinezi. Tot în 1964, România a condamnat şi planul
Valev, de integrare economică a ţărilor socialiste, prin
care se propunea ca zone din sud-estul României, nord-
estul Bulgariei şi părţi din U.R.S.S. să se specializeze în
producţia agricolă .
• Ţara noastră a început, după 1960, să dezvolte relaţii şi
cu state democratice din Occident, pentru a
importa tehnologie necesară industrializării.
• Rezolvarea crizei rachetelor sovietice din Cuba (1962),
care adusese omenirea pe marginea conflictului nuclear a
fost urmată de o perioadă de destindere în relaţiile
internaţionale şi de coexistenţă paşnică între ţările cu
sisteme social-politice diferite (comunist şi democratic).
• În această etapă, România, după venirea la putere a lui
Nicolae Ceauşescu în 1965, a continuat politica începută în
timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, de distanţare de linia
sovietică, dar de menţinere în tabăra comunistă.
• Statul român a continuat să-şi extindă colaborarea cu
statele occidentale şi a stabilit relaţii diplomatice cu Republica Federală
Germania (1967). Conducătorul român a efectuat vizite în diferite ţări,
precum S.U.A., Franţa, Republica Federală Germania, Marea Britanie
etc., iar mulţi şefi de stat (Charles de Gaulle preşedintele Franţei,
Richard Nixon, preşedintele S.U.A.) au vizitat România.
• Nicolae Ceaşescu a fost apreciat pentru atitudinea sa, mai ales după
ce, în 1968, conducerea României a condamnat intervenţia militară a
armatelor Tratatului de la Varşovia în Cehoslovacia, pentru a înlătura
conducerea comunistă adeptă a unor reforme interne
• România a devenit membră a Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar
Internaţional, din 1972, şi a semnat, în 1975, Actul final al Conferinţei
pentru Securitate şi Cooperare în Europa, de la Helsinki.
• În anii ’80, schimbarea climatului politic internaţional (mai ales după
1985, când Mihail Gorbaciov a preluat conducerea U.R.S.S.),
deschiderea dialogului Est-Vest, dar şi politica internă rigidă şi abuzivă
promovată de Nicolae Ceauşescu, au dus la izolarea României pe plan
extern. Abia după 1989, statul român a putut relua legăturile normale
cu statele occidentale.
Prezentare realizata de :
Pelu Iuliana Andreea
Cls. A XI-a B