CURTEA DOMNEASCĂ DIN TÂRGOVIȘTE

CURTEA DOMNEASCĂ DIN

TÂRGOVIȘTE
Curtea Domnească din Târgoviște reprezintă un
complex de clădiri și fortificații medievale ce au avut
rol de reședință a unor voievozi ai Țării Românești și,
totodată, punct relativ important în sistemul defensiv al
țării.
În actele interne, Curtea Domnească este atestată în
timpul lui Mircea cel Bătrân când, într-un act al fiului
și asociatului său la domnie, Mihail I, datat 1417-1418,
se vorbește despre "[...]însuși orașul domniei mele
Târgoviște[...]" (DRH, B, vol.I). Din acest act se poate
înțelege că, la acea dată, aici funcționa o reședință
voievodală, fortificată desigur. De altfel, săpăturile
arheologice confirmă această supoziție, datând
perioadei lui Mircea cel Bătrân: o casă, prima biserică-
paraclis, o curtină și urme ale unei palisade (palancă)
de lemn de mici dimensiuni.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Domnească_din_Târgoviște
 Reperele fundamentale ale rapidului progres înregistrat de oraşul reşedinţă
Târgovişte au fost reprezentate, în primul rând, de activarea drumului
comercial care făcea legătura între oraşul transilvănean Braşov şi portul
dunărean Brăila, situat în extrema estică a statului muntean, iar în cel de-al
doilea rând de poziţia strategică a oraşului, devenit în anii 1368-1369 refugiu
al familiei domneşti şi principalul centru de comandă al opera]iunilor militare
din timpul războiului dintre Vladislav Vlaicu şi regele Ungariei, Ludovic de
Anjou, conflict finalizat prin înfrângerea oştilor maghiare pe frontul de luptă
de pe valea Ialomiţei.

http://www.muzee-dambovitene.ro/index.php/curtea-domneasca-targoviste
 Poziţiei militare strategice a oraşului i s-a
asociat şi calitatea de vamă comercială,
prin care se impozita comerţul desfăşurat
pe drumul Brăilei, precum şi cel
promovat în Ţara Românească de
negustorii din Polonia, interesaţi şi ei,
desigur, de potenţialul economic al
statului valah. Sfârşitul domniei lui
Mircea cel Bătrân, care şi-a avut
principala curte la Argeş, a marcat pozitiv
destinul istoric al Târgoviştei, care
devenea, odată cu urcarea lui Mihail I pe
tronul statului muntean, reşedinţa
principală a Ţării Româneşti.

http://www.muzee-dambovitene.ro/index.php/curtea-domneasca-targoviste
 Decizii politice

 La curtea de pe Ialomiţa au luat importante decizii politice,

marii domni Dan al II-lea, Vlad Dracul şi fiul său Vlad
Dracula, ultimii sfârşindu-şi domniile şi viaţa în urma unor
lupte purtate la Târgovişte. Domnii menţionaţi au făcut
celebru oraşul capitală, curtea de la Târgovişte situându-se,
din perspectivă diplomatică, printre centrele politice de
seamă ale Europei medievale.
 Începând cu anul 1462, când oraşul şi curtea au fost trecute
prin foc şi sabie de Mahomed al II-lea, cel încununat în anul
1453 cu aureola de cuceritor al capitalei lui Constantin cel
Mare, centrul politic al Ţării se va muta pe malul râului
Dâmboviţa, în oraşul Bucureşti, întemeiat ca cetate de Vlad
Dracula şi unul din punctele înaintate ale frontului
antiotoman.
http://www.muzee-dambovitene.ro/index.php/curtea-domneasca-targoviste
  Distrugerile provocate curţii din Bucureşti de incursiunile
militare ale domnului Moldovei – celebrul Ştefan cel Mare
(1457-1504), care va purta un lung şi glorios război
antiotoman, în care va încerca să implice şi statul de la sud
de Carpaţi – vor determina relocarea scaunului de domnie
din nou la Târgovişte, circumstanţial între anii 1473- 1481,
dar începând cu anul 1481, când debutează domnia lui Vlad
Călugărul (1481-1495), şi până către anul 1545, oraşul va
redeţine statutul de reşedinţă principală a Ţării Româneşti.

http://www.muzee-dambovitene.ro/index.php/curtea-domneasca-targoviste
BLOCUL INTRĂRII

 Face parte din construcţiile

sec. al-XV-lea., fiind socotit
opera lui Petru Cercel.
 Este o construcţie aproape
simetrică, alcătuită din
turnul de intrare și două
aripi dreapta – stânga, cu
câte două încăperi, unde era
corpul de gardă. Din turn se
păstrează numai parterul.

Sursa: http://www.curteadomneascadintargoviste.ro/
 TURNUL CHINDIEI
 A fost construit în timpul lui
Mircea cel Bătrân.Prezenţa acestui
turn într-o reşedinţă domnească
este justificată de faptul că
elementul de apărare deţinea un
rol dintre cele mai importante în
viaţa curţilor feudale în caz de
asediu. Turnul Chindiei îndeplinea
cu prisosinţă un asemenea rol,
servind, totodată, ca punct de
observaţie şi de pază pentru curte
şi împrejurimile ei.
Sursa: http://www.curteadomneascadintargoviste.ro/
• În afară de acest rol de apărare, în secolele XVI—
XVII turnul mai îndeplinea şi rolul de închisoare a
curţii domneşti.
• Cu o înalțime de 27m, având trei etaje, vizitatorii se
pot bucura de priveliștea orașului.
BISERICILE DIN INCINTĂ

 Biserica Mare Domnească a fost

clădită de către domnitorul Petru
Cercel, în timpul lucrărilor de
refacere a curţii domneşti, arhitectura
sa fiind inspirata din cea a Bisericii
Metropolitane din Târgovişte .
Biserica a suferit probabil unele
stricăciuni în timpul campaniei din
1595, când au fost vătămate
numeroase clădiri ale oraşului,
precum şi curtea domnească.

Sursa: http://www.curteadomneascadintargoviste.ro/
BISERICA PARACLIS
 Cel mai vechi monument religios
cunoscut până în prezent în
Târgoviște, Biserica Paraclis a
Curții Domnești, considerată a fi
opera lui Mircea cel Bătrân. Ea s-a
numit şi “biserica doamnei”, fiind
rezervată — după construirea
bisericii lui Petru Cercel – doamnei
ţării şi anturajului său.

Sursa: http://www.curteadomneascadintargoviste.ro/
 BISERICA SFÂNTA VINERI
 În partea de sud-est a curţii domneşti, pe marginea terasei înalte a
Ialomiţei, se ridică construcţia celei de a doua biserici domneşti cu
hramul Cuvioasa Paraschiva (menţionată documentar şi sub
denumirea de Sfânta Vineri sau Sf. Petca), situată iniţial în afara
zidurilor de incintă, cunoscută până la începutul secolului trecut şi
sub numele de “Biserica Domnească Mică”, care dateaza din
secolul al XVI-lea.

Sursa:http://www.curteadomneascadintargoviste.ro/
 CASA DOAMNEI BĂLAŞA

 Către est de zidul de incintă al curţii

domneşti – acolo unde, încă din vremea
domniei lui Petru Cercel, fuseseră
amenajate minunate grădini, după moda
italinească şi sere pentru creşterea
plantelor exotice, a fost construită în anul
1656, din iniţiativa doamnei Bălaşa, soția
lui Constantin Șerban Cârnul (domn de
secol XVII), o clădire care a fost dedicată
inițial adăpostirii celor saraci și bolnavi, și
ulterior, până la sfârșitul secolului al XIX-
lea, drept școală.
Sursa: http://www.curteadomneascadintargoviste.ro/
  Casa Doamnei Bălașa era alcătuită din patru încăperi,
dispuse în șir pe un singur nivel, acoperite cu bolți cu
muchii ieșite și despărțite prin două culoare ce înlesneau
accesul atât în curtea anterioară, cât și în cea din spatele
clădirii.
Sursa: http://www.curteadomneascadintargoviste.ro/
 CASA DIONISIE LUPU

 Initiativa construirii acestei case a fost cauzata de cutremurul din

toamna anului 1802 care a dus la avarierea grava a Manastirii Dealu.
Prin documentul din decembrie 1802 domnitorul Constantin Ipsilanti
(1802 – 1806) hărăzeste Manastirii Dealu drept metoh Biserica Sfanta
Vineri, teren in Curtea Domneasca si gradinile domnesti. La inceputul
secolului XX imobilul a fost folosit ca: internat scolar particular, local
al politiei orasului iar in timpul Primului Razboi Mondial a fost sediu
al comandamentului german.

Sursa: http://www.curteadomneascadintargoviste.ro/
 BĂILE CURȚII
DOMNEȘTI

 Construită în timpul domniei lui Matei Basarab, baia are

forma unui și se compune din trei încăperi dispuse în şir.
Prima încăpere, accesibilă din exterior, este vestiarul,
urmat de o altă încăpere, unde se făcea baia propriu-zisă.
Către sud, fără legătură cu celelalte două, se afla încăperea
care adăpostea cazanul pentru fierberea apei. Pardoseala,
alcătuită din dale de piatră, cu rosturile bine etanşeizate cu
mortar de var, pentru a nu permite fumului să pătrundă în
încăperi, era susţinută de stâlpi de zidărie, care despărţeau
canalele. Sub pardoseala din dale se mai pot observa, pe
alocuri, urme dintr-o pardoseală-suport, formată din
lespezi de râu.
Sursa: http://www.curteadomneascadintargoviste.ro/