Sunteți pe pagina 1din 15

DRAPEL

LOCALIZARE
GEOGRAFICĂ

AȘEZARE
CROAȚIA
Formă de guvernământ: republică prezidențială;
Suprafața: TOTALĂ: 56,594 km2
LOCUL ÎN LUME: 126
USCAT: 55,974 km2
APĂ: 620 km2
Populație: 4,483,804 (conform unei estimări pentru iulie 2011)
LOCUL ÎN LUME: 123
STRUCTURA PE VÂRSTE:
-0-14 ANI: 15.1% (băieţi 346,553/ fete 328,677)
-15-64 ANI: 68.1% (bărbaţi 1,516,884/ femei 1,536,065)
-5 DE ANI ŞI PESTE: 16.9% (bărbaţi 296,268/ femei 459,357)
LIMBĂ: croată (oficială) 96.1%, sârbă 1%, altele şi nespecificate 2.9% (incluzând italiană, ungară,
cehă, slovacă şi germană);
GRUPURI ETNICE: croaţi 89.6%, sârbi 4.5%, altele (incluzând bosniaci, unguri, sloveni, cehi şi
romi);
RELIGIE: romano-catolică 87.8%, ortodoxă 4.4%, alţi creştini 0.4%, musulmană 1.3%, altele şi
nespecificate 0.9%, niciuna 5.2%;
Ziua independenței: 25 iunie 1991 (față de Iugoslavia)

Zi națională: 8 Octombrie (1991) și Ziua Statalității, 25 Iunie (1991)

Caracteristici ale procesului de votare: Vot universal, se poate vota începând cu


vârsta de 18 ani, sau 16 ani dacă este angajat.

AȘEZARE:
Croația „este un stat al bunăstării democratice, unitar și indivizibil” din Europa,
situată în nord-vestul Peninsulei Balcanice, pe țărmul Mării Adriatice.

VECINI:
Țara se învecinează cu Marea Adriatică în sud și sud-vest,cu Slovenia și Ungaria
în nord,cu Serbia în est,cu Bosnia și Herțegovina și Muntenegru în sud-est.
RELIEF
Cea mai mare parte a țării este formată din câmpii, însă munții și plajele sale
atrag mulți turiști. Croația are 1 246 de insule mai mari și mai mici, din care
48 sunt locuite în permanență.
Relieful diferențiază trei regiuni: Croația inferioară, respectiv Slovenia cu
depresiunile axate pe vaile Dravei si Savei, practic un sector al Campiei
Panonice; Croația Superioară cu depresiunea Karlovac și platoul carstic
împădurit din jur, plus regiunea colinară ți Montană ce se desfășoară paralel
cu țărmul Mării Adriatice (altitudinea maximă în vârful Vaganjski 1758m
din Muții Velebit și Troglav 1913m din Alpii Dinarici); regiunea de coastă a
Istriei si Dalmatiei, desfășurată de la Peninsula Istria în N (cu relief de podiș
altitudinea maximă 1396m), pana la S de la Dubrovnik, în extremitatea
meridională, adânc crestată (1778 km de țărm, față de 526 km în linie
dreaptă) și însoțită de 1185 insule (mai mari – intre 270 si 410 km) fiind
Krk, Brac, Cres, Hvar, Pag, Korcula.
Numeroasele insule posedate de Croația în Marea Adriatică sunt paralele cu
uscatul, fiind cunoscsute sub denumirea de "țărm dalmatin".
ALPII
DINARICI
Munții
Velebit

Insula Krk -Zagreb -Caoasta Istriei


Clima
• Este termperat-continental în N si E, mediteraneană pe coasta
și Montana în zona centrală și sudică (termperatura medie
anuală este de 10 grade C, precipitații însumând 1000- 1200
mm anual) și mediteraneană în regiunea de costa
(termperatura medie anulă 15 grade C și precipitații bogate
2000- 3000 mm anual ; strat gros de zăpadă în munții (100 –
150 mm. Exista un climat mediteranean in lungul litoralului
Adriatic, cu veri secetoase dar de scurtă durată, o umiditate
mai mare prezentă vantului Bora și a maselor de aer polar –
cotinentale.
• Temperaturile medii ale lunii ianuarie depășesc +2 grade C iar
în iulie 24 grade C. Către culoarul Dravei, clima continentală se
nuanțează, termperatura în ianuarie putând să coboare sub -
10 grade C iar în iulie frecvent se depășesc 21-24 grade C prin
urmare se semnalează contrasete termice între vara și iarna
din ce în ce mai pronunțat. In regiunile montane, temperatura
medie a lunii iulie de 7-8 grade C. Precipitațiile scad la 800-
1000 mm media anuală. Prin urmare suntem, în prezența unui
climat temperat umed cu veri relative răcoroase.
HIDROGRAFIE
• Râurile bazinului adriatic sunt scurte,cele mai mari ape
curgătoare drenând partea nord -estica, panonică a țării
(Sava, Drava, Dunarea) și vărsându-se în Marea Neagră.
Croația nu are lacuri mari,însă frumusețea naturală a
Lacurilor Plitvice din Lika este remarcabilă.
VEGETAȚIE
• Pădurile acoperă o treime din suprafața țării; predomină
pădurile de fagi și stejari, iar pe litoral vegetația de
maquis. Croația are o vegetație bogată cu plante tipice
mediteraneene și unele plante specifice zonelor de clima
subtropicala: lămâi, portocali, specii de palmieri și agave,
tufișuri, cimbru, pin maritim, leandrii, yucca, levănțică,
măslini, smochini, lauri, castani comestibili, viță de vie,
cereale și legume.
SAVA
DRAVA

LACURILE
PLITVICE
POPULAȚIE
• Majoritatea locuitorilor sunt croați (88%), de religie
catolică. Dintre minoritățile cele mai numeroase se
enumeră cele ale sârbilor, bosniacilor, italienilor și
cehilor. Croația are o populație de 4.500.000 de locuitori.
Densitatea populației este foarte neuniformă,cea mai
ridicată înregistrându-se în nord-vestul țării, între Zagreb
și Megimurie (peste 200 loc./km) și cea mai scazută în
Lika și în Gorski Kotor (10 loc./km).
ORAȘE
• Principalele orase sunt:Rijeka, Split, Dubrovnik, Sibenik,
DugoSelo, Sisak, Karlovac.
Rijeka
Split

Dubrovnik
INDUSTRIE
• Industria prelucrătoare reprezintă baza economiei,ea
acoperă o mare parte a deficitului creat de import.
Industria este cea mai importantă ramură a economiei
contribuind cu circa 20% la formarea PIB. Principalele
mărfuri industriale sunt produsele agroalimentare:
băuturi, tutun, produse petroliere și chimice,materiale
de construcții, produse nemetalice, hartie, nave de
transport maritim, mașini. Produsele industriale
reprezintă 97% din totalul exportului croat.
AGRICULTURA
• Datorită variației mari a tipurilor de climă, relief și sol, în
Croația se produce o gamă largă de mărfuri agricole
cum ar fi: grâu, porumb, rapiță, soia, sfeclă de zahăr,
cartofi, tutun, viță de vie și fructe specifice climatului
continental și mediteranean.
TRANSPORTURI
• Infrastructura Croației se remarcă prin rețeaua sa de autostrăzi, dezvoltată rapid, în special la
sfârșitul anilor 1990 și la începutul anilor 2000. În septembrie 2011, Croația avea terminați peste
1.100 km de autostrăzi, care leagă Zagrebul de majoritatea zonelor țării, de-a lungul
diferitelor drumuri europene și de-a lungul a patru coridoare pan-europene. Croația are și o rețea
extinsă de căi ferate, de 2.722 km, inclusiv 985 km de linie electrificată și 254 km de linie dublă.
Cele mai importante căi ferate din Croația se găsesc pe coridoarele pan-europene de transport Vb și
X, legând Rijeka de Budapesta și Ljubljana de Belgrad, ambele prin Zagreb. Toate transporturile
feroviare sunt operate de Căile Ferate Croate.
• Aeroporturi internaționale există la Zagreb, Zadar, Split, Dubrovnik, Rijeka, Osijek și Pula. Din
ianuarie 2011, Croația respectă standardele de siguranță ale Organizației Internaționale pentru
Aviație Civilă, iar Administrația Federală de Aviație a ridicat-o la categoria I.
• Portul Rijeka, cel mai mare port maritim al Croației.
• Cel mai aglomerat port maritim de mărfuri din Croația este portul Rijeka și cele mai aglomerate
porturi de călători sunt Split și Zadar. Pe lângă acestea, numeroase porturi mici deservesc un
dezvoltat sistem de vase de transport între numeroasele insule și orașe de coastă, pe lângă
feriboturile care circulă către și dinspre Italia. Cel mai mare port fluvial este Vukovar, pe Dunăre,
care reprezintă ieșirea țării către coridorul pan-european VII.
• În Croația există 610 km de conducte de petrol, ce leagă terminalul petrolier de la Rijeka de
rafinăriile de la Rijeka și Sisak, precum și de câteva terminale de tranzit. Sistemul are o capacitate
de 20 milioane de tone pe an. Sistemul de transport al gazelor naturale este compus din 2.113 km de
conducte principale și regionale, și din peste 300 de structuri asociate, ce leagă platformele de
extracție, unitatea de stocare a gazului natural Okoli, 27 de utilizatori finali și 37 de sisteme de
distribuție.
TURISM
De la încheierea Războiului de Independență a Croației, turismul a
crescut rapid, înregistrând o creștere de patru ori a numărului
turiștilor, cu peste 10 milioane de turiști anual. Cei mai numeroși
turiști vin din Germania, Slovenia, Austria și Cehia, pe lângă croați.
Durata medie a unui sejur în Croația este de 4,9 zile.
Grosul activității turistice se concentrează de-a lungul coastei Mării
Adriatice. Opatija a fost prima stațiune, fiind deschisă la jumătatea
secolului al XIX-lea. Până în anii 1890, ea a devenit una dintre cele
mai importante stațiuni balneare din Europa. Ulterior, au apărut și
alte stațiuni de-a lungul coastei și pe numeroasele insule, oferind
servicii de la turism de masă până la catering și în alte piețe de
nișă, cea mai semnificativă fiind turismul nautic, întrucât există
numeroase porturi de agrement, cu peste 16.000 de dane, turismul
cultural bazându-se pe orașele medievale de pe coastă și pe
numeroasele evenimente culturale ce au loc pe timpul verii. Zonele
din interiorul continentului oferă stațiuni montane, agrotourism și
băi. Zagreb este și el o destinație turistică importantă, comparabil
cu orașele și stațiunile de pe coastă.Croația se laudă cu marea
nepoluată, lucru dovedit de numeroasele rezervații naturale și cu
cele 116 de plaje cu steag albastru. Croația se cl asează pe locul 18
în clasamentul celor mai populare destinații turistice din lume.
Orașul Zagreb

• Cea mai nouă țară membră a U.E. Coasta Dalmației este o zonă turistică
importantă a Mării Adriatice.

• Parcul Național Plitvice este unic în Europa, având un număr impresionant de


lacuri și cascade.

• Simbolul capitalei Zagreb este clădirea celebrei opere. Aici se îmbină


romantismul central – european cu ospitalitatea orientală.