 Din punct de vedere istoric,primele variante

tehnologice aparute au fost cele

ceramice,reprezentate de coroana jacket ceramica
arsa pe folie de platina.Acest gen de restaurare a
pierdut teren,la ora actuala ea fiind inlocuita de
coroanele integral ceramice realizabile prin sisteme
aditive sau substitutive.

 Coroanele integral ceramice sunt restaurari coronare

ce reusesc sa ofere un rezultat estetic si o fidelitate
maxima. Acestea se realizeaza prin presare, ardere
sau frezare computerizata si necesita un grad inalt
de pregatire al medicului si al tehnicianului dentar.

 Din cauza proprietatilor estetice deosebite si a

biocompatibilitatii este alternativa cea mai nobila
pentru restaurarea unor leziuni coronare.
 restaurari estetice pentru dintii
anteriori;
 compatibilitate cu tesuturile
dentare si ale mucoasei bucale
 element de agregare in puntile
dentare
• restaurarea molarilor;
• tineri cu varsta pana in 20 de ani,
sau cei cu camera pulpara marita;
• pacienti ce scrasnesc sau
inclesteaza involuntar dintii;
• ocluzii adanci acoperite,
labiodonte;
 aspect estetic
excelent;
 biocompatibilitate;
 coroanele realizate
prin sistemul Cerec
sunt disponibile intr-o
singura vizita la
medicul stomatolog;
 rezistenta mecanica la torsiune este scazuta;
• fragilitatea ceramicii contraindica aceste
coroane pentru dintii laterali;
• coroanele integral ceramice sunt mai putin
rezistente decat coroanele de ceramica pe
suport metalic;
• nu toate materialele ceramice se preteaza la
tehnica de cimentare clasica, unele necesitand
aplicarea bondingului, o tehnica mai
pretentioasa si mai putin studiata - se realizeaza
cu ajutorul izolarii diga si sub microscop;
• transluciditatea ceramicii poate fi si un
dezavantaj - culoarea coroanei va fi influentata
de culoarea bontului si din acest motiv medicul
trebuie sa prepare bontul cu mare pricepere;

• materialele ceramice foarte rezistente pot

avea un efect abraziv pentru dintele antagonist;
ceramica Empress este cunoscuta ca avand
efectul cel mai putin nociv pentru dintele opus.

 Pretul coroanelor integral ceramice se situeaza

undeva intre pretul coroanelor metalo-
ceramice pe suport nenobil si cel al coroanelor
metalo-ceramice pe suport de aur si pe suport
de zirconiu (cele mai scumpe).
 Ceramica Empress - acest tip de material nu este
ceramica propriu-zisa si are o compozitie
asemanatoare cu cea a sticlei, insa este considerat
de multi stomatologi a fi mai asemanator cu dintele
natural. Ceramica Empress se prelucreaza prin
turnare si nu prin ardere, ca portelanul Feldspatic, si
totodata se prelucreaza mai usor, fiind considerat un
material mai fidel de catre multi stomatologi.
 Coroane Procera - acest tip de coroane se
realizeaza dintr-un bloc de ceramica frezat, peste
care se adauga treptat straturi de ceramica arsa.
Avantajele sistemului Procera sunt rezistenta crescuta
si tehnica de cimentare clasica. Dezavantajul este
suportul ceramic opac, ce nu ofera un aspect la fel
de natural ca alte materiale mai translucide.
 Coroane Lava - sistemul este asemanator cu Procera,
insa suportul ceramic este translucid, fiind realizat din
zirconiu.
 Coroane In-Ceram - ceramica din care se realizeaza
aceste coroane este imbogatita cu aluminiu foarte
dens si dur. Rezultatul estetic este foarte bun, insa
materialul este mai opac decat portelanul
Feldspatic.
 Portelanul Feldspatic - acesta este portelanul
standard utilizat pentru coroanele integral ceramice
si ofera un rezultat estetic excelent.
 Coroane Cerec - Aceste coroane se diferentiaza prin
tehnica de prelucrare: blocul dur de ceramica este
frezat de un computer, chiar in cabinetul medicului
stomatolog. Cerec este denumirea acestei tehnici.
Fiind realizate dintr-un singur bloc de ceramica,
coroanele Cerec nu sunt considerate a fi foarte
estetice, insa totul depinde de maiestria medicului
stomatolog.
 Importante sunt urmatoarele aspecte:
 forma bontului
 culoarea si transluciditatea (depind de
slefuirea reductionala uniforma)
 longevitatea depinde suportul oferit
de bont, respectarea
principiilor biomecanice in prepararea lui
 aspectul estetic si sanatatea parodontala
depind de contururi si raportul cu tesuturile
 Prepararea bontului respecta o anumita
succesiune
 1.slefuirea marginii incizale
 2.slefuirea fetei vestibulare
 3.slefuirea fetei orale
 4.rotunjirea muchiilor
 5.definitivarea pragului gingival
 Slefuirea reductionala a marginii incizale
 se slefuiesc 2 mm din marginea incizala
cu instrumentul diamantat cilindro-conic
cuvarf plat; planul de slefuire inclinat in
unghi de 45 grade la incisivii superiori
spre palatinal si spre vestibular pentru
incisivii mandibulari; in ocluziile cap la
cap planul va fi drept
 bontul sa ofere maximum de suport pent
ru coroana; a nu se depasi 2 mm deoare
ce bontul rezultat este prea ascurt
neoferind suficienta retentie
 Slefuirea fetei vestibulare
 obiective:- prepararea pragului gingival-
deretentivizarea suprafetei vestibulare-
asigurarea unei grosimi uniforme de 1 mm
pentru coroana de invelis ceramica
 se slefuieste jumatatea incizala a suprafetei
vestibulare cu instrumentul cilindro-conic
cuvarf plat- prepoararea jumatatii
gingivale a fetei vestibulare si conformarea
pragului gingival;- extinderea prepararii
vestibulare spre suprafata vestibulo-
proximala;- marginea pragului va trebui sa
urmareasca creasta gingiei libere si nu se
extinde preamult subgingival.
 Slefuirea fetei orale
 se traseaza un sant de porientare in
mijlocul peretelui cingulumului- se slefuieste
suprafata orala subcingulara si se prepara
pragul gingival- se continua pe jumatatea
orala a fetei proximale pana la unirea cu
pragul vestibular - pragul urmareste creasta
gingiei libere si nu se extinde subgingival-
fata palatinala subcingulara se prepara la
un unghi de convergenta de 6-10 grade
cu jumatatea gingivala a fetei vestibulare;s
uprafata axiala palatinala reprezinta o zon
aaditionala de retentie si stabilitate a
coroanei
 Definitivarea pragului gingival
 coroana de invelis ceramica se sprijina
pe un prag circular care formeaza cu
peretii axialiun unghi de 90 grade.-
pragul sa fie paralel cu varful crestei
gingiei libere- latimea pragului de 1 mm;(
variatiile in minus sunt legate de
dimensiunile dintilor
sisuprafetele dentare (0,50-0,75 proximal)
 CARACTERISTICILE BONTULUI (miniatura dintelui):
 plan incizal in unghi de 45 grade pentru a permite int
alnirea fortelor de masticatie inunghi drept
 toate suprafetele axiale usor convergente spre axul
prepararii
 suprafata vestibulara convexa gingivo-incizal si
mezio-distal, 9se asigura o grosimeuniforma a
ceramicii
 suprafata palatinala (la incisivii superiori usor
concava mezio-distal si gingivo-incizalcare se extinde
de la planul incizal la creasta cingulumului
 spatiu adecvat intre bont si antagonistii pentru a
conferi ceramicii o grosime suficienta
 treimea gingivala a fetei palatinale usor
convergenta spre incizal
 prag gingival circular care formeaza cu peretii
axiali un unghi de 90 grade
 localizarea pragului este dictata de considerente
estetice si parodontale
Va multumim
pentru
atentie!