REFERINŢE

 F.N.-4.2. “Manualul de marinărie pentru

navele din Forţele Navale” - SMFN 2011
 F.N.-19/3 “Ghid pentru supravieţuirea în plute
colective de salvare” - SMFN 2007
 STANAG 1185 “ Minimum essential medical
and survival equipment for ship life rafts”
 Guidelines for survival at sea
 Căutare şi salvare pe mare – C. Maraloi
2
 TERMENI ŞI ABREVIERI
 S.A.R. (Search And Rescue) - unităţi de căutare şi salvare (nave şi
aeronave specializate).
 O.S.C. (On Scene Commander) - comandantul de la locul acţiunii.
 E.P.I.R.B. (Emergency Position Indicating Radio Beacon) -
radiogeamanduri pentru localizarea sinistrelor.
 S.A.R.T. (Search And Rescue Transponder) - transponder radar.
 I.M.O. (International Maritime Organization) - Organizaţia
Maritimă Internaţională.
 G.M.D.S.S. (Global Maritime Distress And Safety System) - Sistem
maritim global de salvare în caz de primejdie.
 I.N.M.A.R.S.A.T. (INTERNATIONAL MARITIME
SATELLITE ORGANIZATION) - Organizaţia internaţională
pentru sateliţi maritimi.
 S.O.L.A.S. (Safety Of Life At Sea) = Convenţia
Internaţională pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare
3
PRINCIPII DE SUPRAVIEŢUIRE
 ÎNTOTDEAUNA PROTEJEAZĂ-TE ÎMPOTRIVA
PERICOLELOR IMEDIATE CARE ÎŢI PUN VIAŢA ÎN
PERICOL:
 Înecul
 Hipotermia
 Deshidratarea
 Malnutriţia/Foamea
Dacă situaţia nu este abordată în acest fel, vor
supravieţui doar cei norocoşi.
 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA FACTORILOR DE
MEDIU - cel mai important principiu de
supravieţuire.
 ATENŢIE: NU EŞTI SUPRAVIEŢUITOR DECÂT
DACĂ AI FOST SALVAT. 4
FACTORII SUPRAVIEŢUIRII
 ECHIPAMENT

 CUNOŞTINŢE

 REZISTENŢA

 DORINŢA DE A SUPRAVIEŢUI
 DE REŢINUT
 Supravieţuirea pe mare, chiar şi pentru o
scurtă perioadă de timp, depinde de gradul de
pregătire şi de cunoaştere a procedurilor de
supravieţuire.
 Slaba pregătire profesională, lipsa
deprinderilor practice, necunoaşterea
atribuţiunilor funcţionale şi aplicarea lor
înceată în caz de sinistru, creează multe
aspecte negative cum sunt: panica, busculada,
răfuiala care sunt foarte periculoase pentru
supravieţuitori.
6
 CAUZE ALE SINISTRELOR MARITIME
Sinistrele - accidente navale de orice fel care pun
în pericol siguranţa navigaţiei şi a echipajului.
 răsturnarea navelor;
 răsturnarea ambarcaţiunilor, plutelor şi bărcilor;
 coliziunea;
 explozia;
 incendiile;
 eşuarea;
 vremea rea;
 conflicte militare (cauze de război);
7
 PERICOLE PENTRU NAUFRAGIAŢI
 Temperatura
 Îngheţul
 Şocurile (izbiturile)
 Înecul
 Vieţuitoarele marine ( moluşte, mamifere, peşti,
păsări)
 Efecte psihice
 Aspecte psihologice (manifestări)
 Epuizarea fizică şi foamea
 Deshidratarea organismului
8
 Principalele cauze care provoacă
DECESUL
 FRIGUL - PRINCIPALUL FACTOR
prin 2 CAUZE:
- HIPOTERMIE – când temperatura
corpului scade sub 25 ° C
- ÎNEC – deoarece de obicei îţi este prea
frig pentru a te putea salva singur

9
 EFECTELE HIPOTERMIEI
 rigiditatea musculară - vorbirea
devine dificilă la 33°C;
 leşinul la 31° - 29°C;

 pierderea cunoştinţei la 29°C;

 moartea la 25° C.

10
 TIMPII DE SUPRAVIEŢUIRE ÎN
APĂ LA DIFERITE TEMPERATURI:
 2° C mai puţin de 45 min.
 2° - 4°C mai puţin de 90 min.
 4° - 10° C mai puţin de 3 ore
 10° - 15° C mai puţin de 6 ore

 15° - 20° C între 7 şi 16 ore

 peste 20° C peste 3 zile, depinde de

oboseala organismului
11
 ABANDONAREA NAVEI
 se execută numai la ORDINUL COMANDANTULUI.
 poate fi sau nu necesară.
În majoritatea situaţiilor, nava se dovedeşte a fi cea
mai bună barcă de salvare. Ea asigură:
 Protecţie/Adăpost
 Localizare uşoară
 Apă
 Mâncare
 se face când lupta pentru vitalitate nu dă rezultate şi
nava nu mai poate fi salvată.
 se face când există riscul iminent al exploziei,
răsturnării sau scufundării navei.
12
 ÎN CAZ DE ABANDON
 Bea apă pe săturate
 Ia cu tine documentele personale,
bijuteriile, banii (volum mic).
 Îmbracă cât mai multe haine
inclusiv mănuşi şi fesuri, de
preferat impermeabile.
 Îmbrăcămintea din lână este cea
mai bună.
 Dacă este posibil, îmbracă un
combinezon de imersiune.
 Hainele sau combinezonul de
imersiune prelungesc timpul de
supravieţuire prin reducerea
pierderilor de căldură corporală.
13
 ÎN CAZ DE ABANDON
 Îmbracă CORECT vesta de salvare.
- Fără vestă de salvare, chiar şi un bun înotător se va menţine
cu greutate la suprafaţă în apa rece din cauza efectelor frigului,
şocului termic şi a crampelor.
- Vesta de salvare te ţine la suprafaţă fără a fi nevoie să înoţi,
indiferent de câte straturi de haine porţi.
- Dacă ai leşinat, vesta de salvare îţi va menţine capul deasupra
apei.
 Deplasează-te spre locul de adunare în mod ordonat.
 Nu pierde timpul după anunţul privind abandonul.
- Îţi poţi ajusta îmbrăcămintea şi vesta de salvare în timp ce te
deplasezi sau după ce ajungi la locul de adunare.
 NU UITA SĂ IEI MATERIALELE care trebuie să le ai cu tine
CONFORM ROLULUI DE ABANDON. 14
ÎNAINTE DE A LANSA PLUTA DE SALVARE
 Dacă este CAZUL schimbă bordul de lansare.

15
 ÎNAINTE DE A LANSA PLUTA DE SALVARE
 Verifică dacă barbeta este legată de structura navei mai
ales la schimbarea bordului.
- Barbeta declanşează mecanismul de umflare al plutei şi
menţine pluta lângă navă.
 Aruncă dacă este cazul o cantitate de ulei pentru
liniştirea mării în zona de lansare a plutei (200 litri
deversaţi lent printr-un furtun în timp ce nava se
deplasează cu viteză redusă pot linişti efectiv o suprafaţă
de 5000 m² ).
 Dacă e posibil aduceţi o SCARĂ , parâmă sau furtun
pentru a urca în plută cu hainele uscate.

16
 LANSAREA PLUTEI

 Se desfac balustradele mobile;

 Se desface cârligul de la centura prindere;
 Se verifică dacă ZONA de contact cu apa este LIBERĂ,
fără oameni sau obiecte;
 Se aruncă la apă containerul conţinând pluta de salvare;17
DUPĂ LANSAREA PLUTEI DE SALVARE

 Se trage de barbetă până la declanşarea

mecanismului de umflare automată ( are până la 72
metri iar la capăt trebuie smucit);
 Se aşteaptă umflarea completă a compartimentelor
de flotabilitate înainte de a urca în plută. Urcarea
prematură în plută poate împiedica umflarea
completă a acesteia.
 Dacă este posibil, nu permiteţi contactul şi frecarea
între plută şi corpul navei.

18
DUPĂ LANSAREA PLUTEI DE SALVARE
 Dacă pluta e răsturnată cineva trebuie să o
aducă în poziţie normală.

19
 DUPĂ LANSAREA PLUTEI DE SALVARE

 Dacă este posibil, urcă în barca sau pluta de salvare fără a intra în
apă coborând pe scările din afara bordului sau , dacă este posibil,
pe o frânghie sau furtun de incendiu.
 Nu sări direct în pluta de salvare sau pe cupola acesteia.
 Dacă ai urcat primul în pluta de salvare, nu permite contactul şi
frecarea între plută şi corpul navei şi ajută-i şi pe ceilalţi să urce
în plută, dacă e posibil fără a se uda. 20
URCAREA ÎN PLUTA DE SALVARE
 Urcarea din apă în pluta de salvare fără a fi ajutat
este un proces dificil.
 Foloseşte saulele de sprijin legate de plută.

21
 DACĂ TREBUIE SĂ SĂRI ÎN APĂ
 Ţine vesta de salvare strânsă pe
lângă corp şi împinge-o în jos cu
braţele încrucişate.
 Acoperă cu o singură mână gura şi
nasul;
 Ţine picioarele lipite;
 Verifică dacă zona de contact cu apa
este liberă.
 Priveşte înainte; sari de la maxim
4,5 m cu picioarele în jos.
Nu te uita în jos când sari în apă,
deoarece ameţeşti şi poţi să cazi cu
capul înainte. 22
 DACĂ TREBUIE SĂ SĂRI ÎN APĂ
Alege un loc potrivit pentru a sări ţinând cont de:
 poziţia unei plute de supravieţuire aflată în apă
(aceasta se poate deplasa în derivă mult mai rapid
decât poţi tu să înoţi spre ea);
 starea mării;
 alte pericole, cum ar fi pelicule de combustibil
arzând;
 deriva navei (nava poate pluti în derivă mai repede
decât poţi tu să înoţi în sens opus);
 se recomandă saltul în apă de la pupa sau de la prova
pentru a fi sigur că te poţi îndepărta de navă (este
mai greu să te îndepărtezi de navă sărind de la
mijlocul acesteia din cauza derivei).
23
DACĂ TREBUIE SĂ SĂRI ÎN APĂ
 DACĂ AI ÎMBRĂCAT COSTUMUL DE PROTECŢIE
TERMICĂ VENTILEAZĂ
COSTUMUL.

24
INSTRUCŢIUNI PENTRU SUPRAVIEŢUIRE ÎN APĂ

 Înoată pe spate şi la cca. 8-

10 sec verifică dacă înoţi
în direcţia bună.
 După ce te-ai îndepărtat de
navă, nu înota fără rost.
Dacă nu poţi ajunge la o
plută de salvare stai
nemişcat în stare de
plutire. Înotul provoacă
scăderea temperaturii
corpului.

25
 INSTRUCŢIUNI PENTRU SUPRAVIEŢUIRE ÎN APĂ
 Nu sta în apă nici măcar o secundă mai mult decât este
necesar. Corpul uman disipă căldura în apă mult mai repede
decât o poate genera.
 Urcă cât mai repede posibil într-o plută de salvare. În caz
contrar îndepărtează-te de navă. Riscul de a fi lovit de
sfărâmăturile care ies la suprafaţă este mai mare decât riscul
de a fi tras la fund de efectul de absorbţie provocat de
scufundarea navei.
 Activează becul vestei de salvare şi foloseşte fluierul legat
de vestă pentru a atrage atenţia celor din jur. Aceste metode
de semnalizare vor permite localizarea ta.
 Dacă este posibil, formează un grup (cerc) cu ceilalţi
supravieţuitori aflaţi în apă. Grupurile au şanse de
supravieţuire mai mari. Un grup poate fi localizat mai uşor.

26
ACŢIUNI IMEDIATE ABANDONĂRII NAVEI
 îndepărtarea de navă;
 salvarea supravieţuitorilor;
 Verificarea/amenajarea mijlocului de salvare;
 acordarea primului ajutor medical răniţilor
grav;
 reducerea derivei;
 transmiterea mesajului de pericol;
 semnalizarea poziţiei.
27
 ÎNDEPĂRTAREA DE NAVĂ
 Se taie sau dezleagă barbeta după urcarea tuturor la
bord.
 Se face prin folosirea pagaielor, alegându-se un drum
spre prova sau pupa în sens invers inerţiei navei,
travers pe vânt şi val, luându-se în calcul faptul că
nava derivează mai repede decât plutele de salvare.
Dacă zona este poluată şi mai ales dacă hidrocarburile
au luat foc, mijloacele de salvare trebuie să iasă în cel
mai scurt timp din zonă, mergând travers pe direcţia
de deplasare a hidrocarburilor.
 Mijloacele de salvare, dacă starea vremii permite, este
preferabil să rămână împreună.

28
 MOD DE ACŢIUNE ÎN PLUTA DE
SUPRAVIEŢUIRE
 Se aruncă peste bord ancora de furtună.
 Se acoperă intrările în pluta de salvare.
 Se îmbracă costumul de protecţie termică dacă este
disponibil sau îmbracă cu haine uscate pe cei care le au
ude.
 Se instalează un post de observator.
 Se administrează pastile pentru răul de mare.
 Se leagă pluta de salvare de alte plute.
 Se vor recupera toate persoanele aflate în apă. 29
SALVAREA SUPRAVIEŢUITORILOR
 Şeful plutei va lua legătura şi va informa despre prezenţa nominală a
persoanelor aflate în pluta sa.
 Comandantul va lua legătura cu toate plutele de salvare şi va stabili
cu exactitate ce persoane nu se află în plute.
 Dacă sunt persoane lipsă, comandantul va dispune ca :
- să se patruleze în jurul navei, mai ales în vânt, deoarece nava
derivează mai repede decât persoanele din apă, iar dacă nava nu a
fost stopată, în sens invers inerţiei navei pentru a descoperi
persoanele aflate încă în apă;
- să se inspecteze plutele de salvare precum şi celelalte corpuri
plutitoare pentru a recupera persoanele aflate pe ele;
- să se apropie de navă şi să se dea semnale cu fluierul, să observe
dacă la bordul navei au mai rămas sau nu alte persoane, inclusiv
rănite;
- dacă nava nu s-a scufundat şi se apreciază că în următorul interval de
timp aceasta nu se va scufunda - să permită voluntarilor să urce la
bord şi să inspecteze nava în vederea depistării eventualilor
supravieţuitori. 30
VERIFICAREA/AMENAJAREA PLUTEI
 Se face după ce pluta de salvare a ajuns într-o
poziţie de siguranţă, prin :
- scoaterea apei din plută;
- verificarea pereţilor plutei pentru descoperirea
eventualelor scurgeri sau spărturi;
- verificarea dacă obiectele de inventar din
echipamentul plutei sunt bine amarate;
- ventilarea aerului din interior prin menţinerea
unei mici deschizături sau la intervale regulate
- umflarea/dezumflarea periodică a podelei;.
31
 SEMNALIZAREA POZIŢIEI
 Aparatele radiotelefonice de emisie şi recepţie pe canalul 16 VHF
(156,8 MHz) şi pe frecvenţa de 2182 KHz în MF;
 Se pun în funcţiune radiobalizele pentru localizarea sinistrelor
EPIRB şi transponderul radar (SART);
 Se vor monta reflectorii radar din echipamentul plutei;
 Lampa electrică de semnalizare se foloseşte mai ales noaptea când
mijlocul de salvare se află în sectorul prova al navei.
 Proiectorul, care la fel este folosit mai ales noaptea, având însă o
rază de vizibilitate de cel puţin 10 Mm.
 Heliograful (ziua sau noaptea) are o rază de vizibilitate de
aproximativ 20 Mm.
 Mijloace sonore: fluier sau sirenă de barcă.
32
 SEMNALIZAREA POZIŢIEI
 Materiale pirotehnice de semnalizare, iar pentru folosirea
eficientă a acestora se va reţine faptul că:
- rachetele cu paraşută roşii, au o rază de vizibilitate de
25-35 Mm şi se vor folosi atât ziua cât şi noaptea;
- faclele de mână au raza de vizibilitate de 5-10 Mm,
durată de ardere de 1 min, se vor folosi pe timp de noapte,
numai când există nave în vedere;
- geamandurile fumigene de barcă sau de colaci au o rază
de vizibilitate de cel mult l0 Mm;
 Substanţele fluorescente, folosite în special pentru reperare
aeriană. Dizolvarea acestora în apă produce o pată verzuie
sau galben-portocalie intens strălucitoare.
 Menţineţi rachetele de semnalizare pregătite şi nu le
utilizaţi toate odată;
33
 ŞEFUL PLUTEI
 Este numit cel mai activ, energic, experimentat.
 Indicaţiile lui se îndeplinesc fără discuţie.
 Are următoarele îndatoriri:
 Organizează serviciul de observator şi veghe la interval
de 2 ore;
 Asigură îngrijirea şi confortul celor răniţi;
 Distribuie apa şi hrana zilnic;
 Decide când şi cum se folosesc echipamentul de pe
plută, mijloacele de semnalizare şi staţia de emisie;
 Menţine buna dispoziţie şi optimismul.
34
ECHIPAMENTUL PLUTEI DE SALVARE
 Colac salvare cu saulă de min. 30 m;
 1 bandulă de 28 m;
 1 saulă remorcaj de 21 m;
 1-2 cuţite cu mâner plutitor,
 1-2 ispoale plutitoare;
 2 bureţi;
 2 pagaie/padele plutitoare;
 2 ancore plutitoare cu parâmă şi saulă;
 3 chei pt. deschis conserve;
 1 trusă de vitalitate;
 1 pompă de mână;
35
ECHIPAMENTUL PLUTEI DE SALVARE
 Pistol de semnalizare cu 4 rachete paraşută;
 6 făclii de mână;
 2 semnale fumigene plutitoare;
 Lanternă etanşă, pt. Morse, cu baterii activate de
apa mării şi bec de rezervă;
 Reflector radar;
 Oglindă de semnalizare;
 Semnale de salvare pe carton impermeabil;
 Trusă cu unelte de pescuit;
 Raţii de hrană de cel puţin 10 000 kJ , glucoză 36
 ECHIPAMENTUL PLUTEI DE SALVARE
 Recipiente cu 1,5 l apă de persoană;
 Vas inoxidabil gradat pt. băut apă;
 1 fluier cu pres. acustică de 100 db. la 1metru;
 6 doze de medicamente contra răului de mare;
 Saci de vomă pt. fiecare persoană;
 Instrucţiuni de supravieţuire;
 Instrucţiuni măsuri imediate;
 Distilator solar cu recipient colectare apă;
 Mijloace de protecţie termică pt. 10% pers.
 1 trusă de prim-ajutor; 37
 DE REŢINUT
 Înainte de abandonarea navei se pot lua rachete
cu stea roşie, acestea folosindu-se numai când
sunt nave în vedere.
 Torţele sau rachetele de semnalizare trebuie
utilizate numai dacă există posibilitatea de a fi
observate.
 Raţia din mijloacele de salvare consumată
raţional (1000 - 1200 cal/zi) şi 0,170 l apă/zi
poate prelungi supravieţuirea până la 17 zile.
FĂRĂ HRANĂ OMUL POATE TRĂI
PÂNĂ LA 40 DE ZILE, FĂRĂ APĂ NU.
38
 DE REŢINUT
 Nu încerca să manevrezi pluta de salvare departe de
locul naufragiului.
 Umezirea suprafeţei exterioare a acoperişului,
hainele umede şi dezumflarea podelei plutei se
folosesc la temperaturi ridicate;
 Numai răniţii şi bolnavii vor consuma apă în primele
24 de ore;
 Reduceţi mişcările corpului la minimum;
 Raţionalizaţi apa strict ½ l de om /zi, cantitatea cea
mai mare seara, cu înghiţituri mici, ţinând cât mai
mult în gură apa; 39
 DE REŢINUT
 Nu se bea apă de mare sau urină;
 Nu mâncaţi decât dulciuri dacă nu aveţi suficientă
apă;
 Menţineţi căile respiratorii deschise la cei care
şi-au pierdut cunoştinţa;
 Trataţi toate rănile, curăţaţi-le la nevoie şi
menţineţi-le uscate;
 Adunaţi obiectele folositoare care plutesc;
 La temperaturi scăzute formaţi grupuri strânse.
40
 DE REŢINUT
 Fisurile trebuie reparate temporar cu dopurile din
trusa de vitalitate şi apoi prin peticire cât mai
repede posibil. Nu fixaţi dopul prea adânc pt. a
evita deteriorarea.
Partea reparată se umflă după 20 minute.
 Ignoraţi şuieratul produs de supape la
suprapresiune - este normal;
 Pluta are lumină exterioară şi interioară de la
baterii activate de apa mării ce ţin 10 ore. Ziua
scoateţi bateriile pentru prelungirea duratei de
viaţă. 41
 LA ABANDON
 Nu trebuie uitat să:
 luăm pavilionul navei (observatorul);
 acţionăm butoanele Distress, SART, EPIRB;
 luăm măsuri de salvare a documentelor secrete;
 luăm măsuri de distrugere a cheilor radio şi a semnalelor
de recunoaştere;
 oprim caldarina, pornim DG avarie, închidem tancurile de
combustibil
 deschidem prizele de fund - dacă e pericol de capturare a
navei de către inamic.
 La urcarea în plute au prioritate răniţii, femeile, pasagerii.
42
 DE LUAT LA ABANDON
 PĂTURI
 APĂ
 JURNALUL DE BORD, DOCUMENTELE NAVEI
 STAŢII RADIO PORTABILE, SART, EPIRB
 HĂRŢI, BUSOLE, GPS, TELEFOANE MOBILE
 RACHETE DE SEMNALIZARE
 MATERIALE DE PRIM-AJUTOR
 SURPLUS DE ALIMENTE - uşor digerabile şi
care nu solicită pentru ardere multă apă(unt,
zahăr, cartofi, ciocolată, glucoză, biscuiţi, fulgi
de porumb)
43
 NU SUNT RECOMANDATE
 OBIECTELE
ASCUŢITE
 preparate sărate
 brânză
 ouă
 fasole
 mazăre

44
CELE MAI FAIMOASE ULTIMELE
CUVINTE:

“NU MI SE VA ÎNTÂMPLA
NICIODATĂ”

45