Sunteți pe pagina 1din 21

SINDROMUL INTESTINULUI IRITABIL

REFLUXUL GASTROESOFAGIAN

Definitie:
Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE) cuprinde
totalitatea simptomelor produse de refluxul
continutului gastric in esofag.
REFLUXUL GASTROESOFAGIAN

Manifestari clinice:

 arsură retrosternală (pirozis) cel mai frecvent simptom (75%


din cazuri)
 regurgitări acide
 disfagie (denotă de regulă complicaţii - stenoză)
 durere retrosternală cu caracter anginos, dar apariţie adesea
postprandiala şi în timpul unor eforturi ce implică creşterea
presiunii abdominale

 Mai rar: simptome respiratorii (sufocare, dispnee nocturna,


crize de astm) sau ORL (laringita, parestezii faringiene,
disfonie)
REFLUXUL GASTROESOFAGIAN

Etiopatogenie:

A. Cauze de ordin fiziologic

1. Scaderea presiunii sfincterului esofagian inferior (SEI) cauzata de:


factori medicamentosi (anticolinergice, aminofilina, benzodiazepine,
blocanti ai canalelor de calciu), alimentari (ciocolata, grasimi, ceapa,
citrice, suc de rosii, etc), cafeaua (prin derivati xantinici), fumatul,
alcoolul (creste si secretia gastrica acida)

2. Scaderea motilitatii gastrice cu intarzierea golirii gastrice

3. Afectarea clearance-ului esofagian de continutul gastric acid refluat


(acest clearance impreuna cu saliva au rol de a tampona acidul refluat)
REFLUXUL GASTROESOFAGIAN

B. Cauze de ordin mecanic

1. Hernia hiatala (situatia în care o parte a stomacului


trece permanent sau intermitent prin hiatusul diafragmatic
deasupra jonctiunii eso-gastrice in torace).
Produce o scadere a tonusului SEI care favorizeaza
refluxul.

2. Cresterea presiunii intraabdominale. Duce la largirea hiatusului


diafragmatic, explicand aparitia BRGE la gravide, obezi, pacienti cu
tumori abdominale gigante sau ascita.

3. Sclerodermia. Tulburarile motorii esofagiene se datoresc proceselor


de fibroza si atrofie a musculaturii netede, asa-zisul "esofag de sticla".
REFLUXUL GASTROESOFAGIAN

Complicatii

1. Esofagita de reflux (esofagita peptica), cea mai frecventa complicatie a


BRGE. Consta in prezenta inflamatiei la nivelul peretelui esofagian ca urmare
a refluxului gastroesofagian

2. Stenoza esofagiana peptica este o complicatie a esofagitei peptice. Stenoza


reprezinta ingustarea lumenului esofagian. Se manifesta clinic prin aparitia
disfagiei care este progresiva (initial la alimente solide, apoi la semisolide si
lichide)

3. Sindromul Barett (esofagul Barett) este o complicatie a esofagitei de


reflux caracterizata prin prezenta metaplaziei intestinale la nivelul mucoasei
esofagiene (inlocuirea celulelor mucoasei esofagiene cu celule de tip
intestinal)

4. Cancerul esofagian
REFLUXUL GASTROESOFAGIAN

Explorari paraclinice:
endoscopia digestiva superioara, radiografia cu bariu,
ph-metria, manometria
REFLUXUL GASTROESOFAGIAN

Endoscopia digestiva superioara

- cu ajutorul unui tub flexibil, prevazut


cu o camera si sursa de lumina, releva
sau exclude eventualele leziuni
esofagiene (esofagita, stenoza)

- evidentiaza leziuni gastro-duodenale


asociate sau prezenta herniei hiatale

- leziunile descoperite pot fi biopsiate


(evidentierea unui epiteliu Barett)
REFLUXUL GASTROESOFAGIAN

Radiografia cu bariu
- Ingestia unui lichid (bariu) care evidentiaza mucoasa tractului digestiv la radiografie
- Poate indica tulburarile motorii, stenoza sau hernia hiatala
- Nu poate releva leziunile asociate esofagitei

Ph-metria esofagiană
- Introducerea unui tub subtire pe cale nazala pana la nivelul esogafului, tub conectat la un
aparat care inregistreaza variatiile de aciditate
- Ph-metrul evidentiaza durata refluxului, timpul petrecut de esofagul inferior la un pH sub 4
(acid)

Manometria esofagiana
- Evalueaza motilitatea si presiunea la nivelul esofagului, prin plasarea unui cateter in esofag
pe calea nazala
REFLUXUL GASTROESOFAGIAN

Tratament
1. Igienico-dietetic:

Masurile dietetice rezolva mare parte din cazuri


- Restrictii alimentare: mese voluminoase, alimente ce scad presiunea SEI (cafea, ciocolata,
bauturi carbogazoase, grasimi, alcool) sau alimente ce cresc secretia gastrica

- Evitarea fumatului: creste secretia acida, scade presiunea SEI

- Evitarea culcarii in pozitie orizontala sau aplecarii inainte imediat dupa masa

- Reducerea greutatii in cazul persoanelor obeze

- evitarea medicamentelor ce scad presiunea SEI: anticolinergice neselective, derivaţi


xantinici, nitriţi, blocante ale canalelor de calciu, agonişti betaadrenergici
REFLUXUL GASTROESOFAGIAN

Tratament:
2. Medicamentos:

a) antisecretorii:
INHIBITORI AI POMPEI DE PROTONI – scad secretia
acida
- omeprazol, pantoprazol, lanzoprazol, esomeprazol etc

b) Prokinetice – cresc tonusul SEI, clearance-ul esofagian


si viteza de golire gastrica
- metoclopramid, domperidon

c) Antiacide - efect neutralizant direct, simptomatic, de moment


- saruri de magneziu si aluminiu

3. Endoscopic (stenoze, hemoragie digestiva, esofagul Barett, fundoplicarea endoscopica)

4. Chirurgical – exceptional de rar (fundoplicaturarea Nissen)


SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL

Definitie:
Tulburare functional intestinala, cronica, in care durerea sau
discomfortul abdominal se asociaza cu modificari ale
tranzitului intestinal: constipatie, diaree.
SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL

Manifestari clinice:

- dureri abdominale

- constipatie, diaree

- (sau perioade de constipatie


- alternand cu perioade de diaree)

- balonare si distensie abdominala

- emisie excesiva de gaze

- indigestie, greata, senzatie de evacuare incompleta

- simptomele se produc, in general, dupa o masa si sint ameliorate temporar de emisia unui scaun

- materiile fecale au forme modificate (aspect granular sau pot fi sub forma de mici bilute sau forma alungita in
constipatie, respectiv apoase si cu emisie de mari cantitati de mucus in diaree)
SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL

Diagnostic :

- nu exista teste
diagnostice specifice

- diagnosticul: prin
excluderea altor boli
cu simptome comune si
utilizarea criteriilor
Roma

- chestionare
de calitatea vietii si
scara Bristol de evaluare
a consistentei scaunului
SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL

Clasificare:

a) cu predominanta diaree
b) cu predominanta constipatie
c) alternanta constipatie-diaree
d) nedefinita
SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL

Etiopatogenie : multifactoriala

Mecanismele fiziopatologice:
- disfunctie motorie
- hipersensibilitate viscerala
- productia in exces de gaze sau intoleranta cand productia
este normala
- alterarea florei intestinale (cantitativa/calitativa)
- alterarea productiei si/sau eliberarea de 5-HTP sau alti
neurotranmitatori
- alterarea managementului informatiei primite de SNC
SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL

Factori de risc:

- post-infectie (20-30% din cazuri) dupa gastroenterite


- bacteriene sau virale

- Inflamatorie

- Crestere bacteriana intestinala (asociata cu imbatranirea, hipomotilitate intestinala, folosire


indelungata PPI, DZ, diverticuloza etc)

- Alterare reglare producere 5-HTP

- Disfunctii primare ale SNC

- Alterari psihosomatice (afectare de ordin psihosocial, psihiatric – anxietate, depresie, panica)

- Factori genetici (greu de dovedit)


SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL
Tratament
- orientat catre simptome

1. Igienico-dietetic

- schimbare alimentatie si stil de viata

- majoritatea pacientilor acuza diverse intolerante alimentare:


identificare si evitare alimente iritante

- constipatie: alimente bogate in fibre alimentare

- diaree: alimente pentru reducerea frecventei si fluiditatii scaunelor

- evitare alimente care produc gaze in exces


SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL

Tratament

2. Farmacologic:
- Anticolinergice (durere abdominala)
- Constipatie (prokinetice)
- Diaree (agonisti opiacei)
- Balonare (carbune)

 Intrucat sindromul de intestin iritabil are o importanta


componenta psihosomatica - psihoterapia
SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL

Probioticele

- dezechilibrul florei intestinale poate duce la tulburari functionale

- Probioticele (Lactobacillus, Bifidobacteria, Bacteroides, Clostridia, Fusobacteria,


Eubacteria,Peptococus, Streptococus, Escherichia şi Veillonella ) pot vindeca
tulburarile functionale asociate sindromului de intestin iritabil

- Probioticele pot fi administrate ca supliment alimentar, dar si ca forma


farmaceuitca similara medicamentelor, nutraceuticale. De asemenea, probioticele
sunt întâlnite în alimente (iaurt).
Referinte:

1. Sporea I, Goldis A: Curs de gastroenterologie si hepatologie, Ed. Victor Babes, Timisoara, 2012
2. Richter JE, Friedenberg FK. Gastroesophageal reflux disease. In: Feldman M, Friedman LS, Brandt
LJ, eds.Sleisenger & Fordtran's Gastrointestinal and Liver Disease. 9th ed. Philadelphia, Pa:
Saunders Elsevier; 2010:chap 43.
3. Teodorescu H, Calistru PI: Sindromul de instestin iritabil si probioticele. Revista Romana de Boli
Infectioase, vol. 15, nr. 2, 2012
4. I. Emmanuel, Anton. II. Quigley, Eamonn M. M. In: Irritable Bowel Syndrome, Diagnosis and
Clinical Management, John Wiley and Sons Ltd, 2013