Sunteți pe pagina 1din 21

Ecosistemul.

Acvariul

Andrei Andreea
Cls. a VIII-a A
Colegiul Gheorghe Șincai
Ecosistem - ansamblu format din biotop și biocenoză, în care se stabilesc
relații strânse atât între organisme, cât și între acestea și factorii abiotici.

Ecosistemele sunt naturale și artificiale:


1.Ecosisteme naturale:-terestre (pădurile)
- acvatice (lacuri naturale)
2.Ecosisteme artificiale:-terestre (livezile)
- acvatice (lacuri artificiale, acvarii)
Biotopul: reprezintă totalitatea factorilor abiotici prezenți într-un spațiu bine
determinat care asigură existența viețuitoarelor.
Biocenoza: cuprinde comunitatea de populații (plante, animale, micro-organisme)
caracteristice unui biotop, aflate în relații specifice (apărare, răspândire si hrănire).
Acvariul este un ecosistem acvatic, artificial.
Biotopul şi bioceneza acvariului se intercondiţionează reciproc.
Biotopul acvariului cuprinde substratul şi factorii de mediu (temperatură, lumină, gaze şi
săruri minerale).
Substratul este format din nisip, pietriş şi masa apei.
Volumul apei variază în funcţie de capacitatea acvariului; aceasta depinde de necesităţile ecologice ale peştilor care îl
populează.
De exemplu, una-două perechi de scalari au nevoie de un acvariu cu o capacitate de 20-30 litri de apă. Alţi peşti, cum
ar fi: gupiile, xiloforii, zebrele - pot fi crescuţi într-un acvariu economic, cu o capacitate de 10 litri de apă.
Factorii de mediu
Temperatura apei variază în funcţie de speciile de peşti.
Pentru speciile de peşti iubitoare de apă caldă (de exemplu, gupiile şi xifoforii), temperatura apei trebuie să fie de 18-
20°C, fără variaţii bruşte. Pentru speciile iubitoare de apă rece (de exemplu, carasul auriu şi bibanul soare), tempera-
tura apei poate fi mai scăzută: 14-17°C
Lumina influenţează atât creşterea şi dezvoltarea plantelor cât şi activitatea peştilor.
Acvariul trebuie aşezat în imediata apropiere a ferestrei; în lipsa luminii naturale, trebuie iluminat cu un bec.
Gazele şi sărurile minerale sunt dizolvate în apă.
Oxigenul şi dioxidul de carbon provin în cea mai mare măsură din procesele fiziologice (respiraţie, hrănire) ale organismelor din acvariu. O parte
din gaze provin din schimburile cu atmosfera.
Componentele biocenozei dintr-un acvariu
Biocenoza din acvariu, cuprinde organisme microscopice (componenta microscopică) şi organisme vizibile cu
ochiul liber (componenta macroscopica). Organismele microscopice se dezvoltă pe pereţii acvariului, pe plantele
superioare şi în masa apei. Algele verzi formează colonii în formă de stele, lanţuri, evantaie. În acvariu mai trăiesc:
bacterii, euglene, parameci, purici de apă.

Hidrele pot ajunge în acvariu cu ocazia administrării de hrană vie, recoltată din bălţi se înmulţesc rapid, prin
înmugurire, invadând pereţii, substratul şi plantele. Pentru a nu deveni dăunătoare, hidrele trebuie înlăturate din
acvariu. Pieliţa vie (bioderma) observată pe plantele de baltă este prezentă şi pe plantele din acvariu.
Organismele macroscopice (vizibile cu ochiul liber) sunt reprezentate de plante superioare,
precum: ciuma-apelor, brădişul, sârmuliţa, cu rădăcini fixate în substratul de nisip, lintiţa cu
rădăcini scurte şi libere, plutind la suprafaţa apei
Alte plante folosite in acvarii

Egeria densa Rotala indica Hydrocotyle verticillata

Anubias Barteri
Cryptocoryne beckettii Juncus repens
La adăpostul vegetaţiei îşi duc viaţa numeroase animale: peşti, melci, larve de
insecte etc. Acest lucru este explicabil căci, pe lângă hrană şi adăpost, animalele
găsesc oxigenul eliminat de plante în procesul de fotosinteză. Plantele, la rândul lor,
folosesc în acelaşi proces dioxidul de carbon provenit din respiraţia animalelor.

Guppy Xipho
Scalari

Pesti zebre Pesti neon


Componentele unui acvariu

Acvariul propriu-zis, filtru de acvariu, pompa de aer cu furtun și piatra de aer,


încălzitor , termometru, furtun pentru schimbat apa din acvariu, minciog pentru
prins peștii, tuburi neon pentru lumina, nisip și pietriș pentru stratul solid de pe
fundul acvariului.
Acvariul propriu zis – poate avea diferite forme
Filtrul de acvariu – este cel mai important echipament (după acvariu si apă) si repre-
zintă dispozitivul care curăță apa de impurități și o oxigenează. Acestea sunt formate
dintr-o pompă care trage apa din acvariu printr-un burete, astfel că impuritățile rămân
blocate în masa buretelui și nu mai murdăresc apa.
Încălzitorul este deasemena un dispozitiv acționat electric (o rezistență introdusă
într-o capsulă de sticlă cu termostat) care are rolul de a menține temperatura sta-
bilă într-un acvariu.

Termometrul este un dispozitiv necesar unui acvariu care ne ajută să monitorizăm


temperatura din acvariu și să vedem dacă aceasta corespunde cu cea pe care am
setat-o la încălzitor.
Furtunul pentru schimbat apa din acvariu și mincoigul :datorită mâncării și dato-
rită fecalelor peștilor apa și substratul acvariului se murdăresc și pentru a evita acumularea de
substanțe organice trebuie să schimbăm cel puțin o dată pe saptamână între 25-30 % din apa
acvariului
Etapele construirii acvariului
• Se pregăteşte stratul solid de pe fundul acvariului, dintr-un amestec de nisip şi pietriş foarte bine
spălate. Stratul se aşează înclinat, mai înalt în spatele acvariului pentru a face posibilă acumularea
resturilor de hrană şi a dejecţiilor peştilor. În acest fel, ele vor putea fi evacuate mai uşor.
• Se trece la sădirea plantelor de-a lungul a trei pereţi; cel din faţă rămâne liber. În prealabil se
curăţă plantele de frunzele uscate, se taie vârfurile rădăcinilor pentru a creşte mai viguroase şi se
dezinfectează timp de câteva minute cu o soluţie de sare de lămâie (o linguriţă la un litru de apă),
după care se spală bine. Rolul lor în acvariu este deosebit de important; fără ele peştii nu ar putea
trăi. În acvariu trebuie să fie un echilibru între numărul plantelor şi cel al peştilor.
• Pentru decorarea acvariului se folosesc pietre (de obicei rotunde) şi cochilii de melci.
• Se umple acvariul cu apă de la robinet. Este bine ca, în prealabil, apa să fie ţinută într-un vas 24 de
ore la temperature camerei pentru a se elimina clorul, care ar determina distrugerea microorga-
nismelor din acvariu.
• Acvariul se lasă sub control 4-8 zile. Pentru a se constata dacă sunt condiţii normale de viaţă, se
introduce un peşte. Dacă acesta supravieţuieşte, se trece la popularea acvariului cu peşti exotici
sau autohtoni.
Îngrijirea acvariului

Un acvariu necesită o îngrijire permanentă:


• hrănirea peştilor se face cu hrană vie sau uscată (purici de baltă, viermi) la ore regulate,
o dată sau de două ori pe zi, pentru ca aceasta să nu rămână neconsumată;
• resturile de hrană şi dejecţiile peştilor se evacuează prin sifonare, cu un tub de cauciuc, o
dată pe săptămână;
• se controlează zilnic temperatura apei;
• se răzuiesc pereţii acvariului cu ajutorul răzuitorului şi se elimină plantele moarte;
• o dată la două săptămâni sau chiar săptămânal, se înlocuieşte cantitatea de apă pierdută
prin evaporare cu apă proaspătă, aflată la aceeaşi temperatură cu apa din acvariu;
• când peştii se menţin la suprafaţa apei (unde există mai mult oxigen) se impune
înlocuirea parţială a apei (nu mai mult de 1/3 din volumul total al apei);
• în cazuri speciale (moartea peştilor) apa se schimbă în întregime, amenajându-se un nou
acvariu.
Amenajând acvariul corect şi întreţinându-l bine, veţi putea
face nenumărate observaţii pe acest „colţ de natură” şi vă
veţi delecta privindu-l.
Bibliografie:
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Acvariu
• http://photoartvision.com/diverse/acvariu.JPG
• http://zooschool12.wikispaces.com
• https://www.acquariofiliaconsapevole.it/invertebrati_infusori
• http://www.aquascaping.ro/acvaristica-de-apa-dulce/plante-de-
acvariu
• http://animaledecompanie.info/animale-acvatice/pesti-
exotici/sanatatea-si-cresterea-pestilor-exotici.html
• https://www.parkerul.info/modele-de-acvarii-fascinante/
• http://iazuri-acvarii.ro/acvarii-profesionale