Sunteți pe pagina 1din 21

PROIECT „1 DECEMBRIE”

INFORMATII DESPRE ZIUA NATIONALA


A ROMANIEI
• 1 Decembrie este Ziua Naţională a
României, adoptată prin lege după
inlăturarea regimului comunist. Din
punct de vedere istoric, la 1
Decembrie 1918, Adunarea
Naţională de la Alba Iulia,
constituită din 1228 de delegaţi şi
sprijinită de peste 100.000 de
români veniţi din toate colţurile
Ardealului şi Banatului, a adoptat o
Rezoluţie prin care s-a consfinţit
unirea tuturor românilor din
Transilvania, întreg Banatul
(cuprins între râurile Mureş, Tisa şi
Dunăre) şi Ţara Ungurească
(Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu
România.
SEMNIFICATIA-ZIUA NATIONALA A
ROMANIEI
• Ziua de 1 Decembrie 1918
incununează deci lupta
românilor transilvăneni pentru
Unitate Naţională şi marchează
momentul creării României Mari,
situându-se in continuarea
precedentelor acţiuni unioniste
ale fraţilor din Basarabia (27
martie 1918) şi Bucovina (15 / 28
noiembrie 1918).
• Poporul român a stiut atunci sa
valorifice admirabil conjunctura
internaţională favorabilă creată
în urma primului război mondial
şi a destrămării imperiilor Ţarist
şi Austro-Ungar.
UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA
• Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu patria-
mamă. Unirea a survenit pe fondul dezmembrării Imperiului
Rus, odată cu proclamarea principiului autodeterminării
până la despărţirea de imperiul multinaţional în care
provincia româneasca a fost înglobata forţat in 1812.
• Lupta de eliberare naţionala a luat amploare in aprilie 1917
odată cu constituirea Partidului National Moldovenesc, sub
preşedinţia lui Vasile Stroescu, printre membrii de frunte
aflându-se Paul Gore, Vladimir Herţa, Pantelimon Halippa şi
Onisifor Ghibu. Partidul avea ca organ de presă ziarul
Cuvânt moldovenesc.
ACTUL UNIRII
Trăiască unirea Basarabiei cu
România de-a pururi şi totdeauna!
Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ;
Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa;
Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan
UNIREA BUCOVINEI CU ROMANIA
• Bucovina a fost a doua
provincie care s-a unit cu patria-
mamă. Acum 90 de ani, la 28
Noiembrie 1918, a avut loc
proclamarea unirii Bucovinei cu
România, moment istoric
important în făurirea statului
naţional unitar român, alături
de unirea anterioară Basarabiei
- la 27 Martie - şi de unirea
ulterioară a Transilvaniei, la 1
Decembrie 1918.
UNIREA TRANSILVANIEI
• Transilvania a fost a treia provincie care s-a unit cu patria-
mamă. Unirea Transilvaniei cu România de la 1 decembrie 1918
reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi totodată
realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii.
• La încheierea Primului Război Mondial, în contextul prăbuşirii Dublei
Monarhii, Ungaria îşi proclamă independenţa, incluzând în teritoriul
său şi Transilvania. În aceste condiţii, fruntaşii Partidului Naţional
Român şi românii din Partidul Social Democrat înfiinţează Consiliul
Naţional Român la Arad la data de 3 noiembrie 1918. La data de 13
noiembrie 1918, la Belgrad, guvernul Ungariei semnează armistiţiul
cu Antanta, fixând o linie de demarcaţie, care lăsa sub controlul
Ungariei nordul şi centrul Transilvaniei, iar Banatul sub controlul
Serbiei. În aceste condiţii, românii organizează la data de 18
noiembrie / 1 decembrie 1918 o Adunare Naţională la Alba Iulia la care
desemnează 1228 delegaţi.
DELEGATII PARTICIPANTE LA MAREA
ADUNARE DE LA ALBA IULIA
ARAD BISTRITA
DELEGATII PARTICIPANTE LA MAREA
ADUNARE DE LA ALBA IULIA
POIANA SIBIULUI BRASOV
DELEGATII PARTICIPANTE LA MAREA
ADUNARE DE LA ALBA IULIA
BUCURESTI SIBIU
DECLARATIA DE LA ALBA IULIA
REZOLUTIONAREA ADUNARII NATIONALE
DE LA ALBA IULIA DIN 18 NOIEMBRIE/
1 DECEMBRIE 1918
EPISCOPUL IULIU HOSSU DA CITIRE
DECLARATIEI DE LA ALBA IULIA
CONSILIUL DIRIGENT
• Consiliul Dirigent a fost guvernul Transilvaniei, organism
desemnat pe 2 decembrie 1918 de Marele Sfat Naţional,
ales la rândul său de Adunarea de la Alba Iulia.
Preşedintele Consiliului Dirigent a fost Iuliu Maniu. Atât
sediul Marelui Sfat (adunarea legislativă a Transilvaniei),
cât şi cel al Consiliului Dirigent (guvernul Transilvaniei) a
fost stabilit la Sibiu.
• Consiliul Dirigent a fost alcătuit din 15 membri (10 membri
din partea Partidului Naţional Român, doi din partea
Partidului Social-Democrat din Transilvania şi 3
independenţi).
LEGE ASUPRA UNIREI
TRANSILVANIEI,
BANATULUI,CRISANEI,SATMARULUI
SI MARAMURESULUI CU VECHIUL
REGAT AL ROMANIEI
HARTA ROMANIEI MARI
HARTA ROMANIEI MARI
IMNUL ROMANIEI O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
http://Versuri.ro/w/efdiim
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În care te-adânciră barbarii de tirani! În astfel de pericol s-ar face vânzători!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani! De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian! N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine, Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii; Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii! N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
"Viaţă-n libertate ori moarte! " strigă toţi.
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi! Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
LA MULTI ANI,PRIETENI!

LA MULTI ANI,ROMANI!

LA MULTI ANI,ROMANIA!