AMPRENTAREA CÂMPULUI PROTETIC

AMPRENTAREA CÂMPULUI PROTETIC

Amprenta reprezintă copia negativă a câmpului protetic.

Scopuri:
 Redarea cât mai fidelă a detaliilor şi a dimensiunii câmpului protetic;
 Să permită realizarea unui model corect care la rândul lui să reproducă cât
mai exact toate caracteristicile câmpului protetic.

Obiective:
 Redarea cât mai fidelă a formei,dimensiunilor şi detaliilor preparaţiei;
 Preluarea şi redarea cu fidelitate maximă a rapoartelor preparaţiei cu
parodonţiul marginal;
 Înregistrarea şi redarea cât mai corectă a reliefului dinţilor antagonişti;
 Redarea exactă a rapoartelor preparaţiei cu dinţii vecini;
 Să ofere posibilitatea obţinerii unui model de lucru cât mai exact .
AMPRENTAREA CÂMPULUI PROTETIC

Etapele amprentării
 Controlul fluidelor;
 Evicţiunea gingivală;
 Materiale de amprentă;
 Portamprente ;
 Tehnici de amprentare.
Controlul fluidelor bucale

Controlul fluidelor bucale se poate realiza :

 Rulouri de vată şi comprese;
 Aspiratorul de salivă, aspiratorul chirurgical;
 Medicaţia antisialogogă.
Controlul fluidelor bucale
Medicaţia antisialogogă

 Anticolinergice: Atropina, diciclomina,

bromura de metantelina (Banthine 50mg.)
sau bromura de propantelină (ProBanthine
15mg.);
 Prudenţă la bătrâni şi la persoanele cu
afecţiuni cardiace sau glaucom;
 De elecţie CLONIDINA (antihipertensiv) 0,2
mg.
EVICŢIUNEA GINGIVALĂ

Pregătirea şanţului gingival

În vederea facilitării accesului materialului de amprentă în

zona subgingivală, atunci când limita cervicală a
preparaţiei a fost plasată la acest nivel, se recurge la
evicţiunea gingivală.
Această intervenţie trebuie să asigure în zona subgingivală
un spaţiu lipsit de fluide (pentru momentul amprentării)
cu o adâncime şi grosime care să permită etalarea
materialului de amprentă cu dimensiuni minime
asiguratorii ale calităţii amprentării.
 EVICŢIUNEA GINGIVALĂ
Pentru realizarea evicţiunii gingivale uneori este necesară
anestezia, aceasta devenind obligatorie când se foloseşte
bisturiul electric.

Metode de evicţiune gingivală:

a.mecanice:
 inel (tub) de Cu, Al pregătit pentru amprentare cu material
termoplastic sau elastic (siliconi);
 şnurul de bumbac simplu, neimpregnat, cu diverse grosimi, cu
suport metalic;
 coroane provizorii;
 Fir de sutura, preferabil culoarea neagră;
EVICŢIUNEA GINGIVALĂ

b. chimice:

 substanţe caustice (acid sulfuric, tricloracetic, clorura de

Zn) – din ce în ce mai puţin folosite;
 vasoconstrictoare (epinefrina) – atenţie la pacienţii cu
contraindicaţii (HTA, hipertiroidism, tratamente cu
RAUWOLFIA blocante ganglionare);
 substanţe astringente (clorură de Al, alaun, sulfat de
feric);
 decongestionanţi nazali / oftalmici (VISINE);
EVICŢIUNEA GINGIVALĂ

Substanţe astringente
 Clorura de aluminiu;
 Sulfatul feric;
 Sulfatul dublu de potasiu şi aluminiu;
 Epinefrină racemică 8% .
EVICŢIUNEA GINGIVALĂ

Clorura de aluminiu
 A se evita concentraţiile ≥ 10%;
 4min. aplicarea;
 Retracţie gingivală de 0,1 mm;
 fără C.I. & efecte sistemice minime.
Avantaje:
Hemostază moderată;
Deplasare tisulară moderată;
Dezavantaje:
Pierdere tisulară moderată;
Distrucţie locală tisulară dacă se folosesc conc mai mari de 10%;
Gust extrem de neplăcut.
EVICŢIUNEA GINGIVALĂ

Sulfatul feric
 Sulfatul feric soluţie15.5% ASTRIGEDENT
 Sulfatul feric soluţie 20% VISCOSTAT.
Caracteristici:
 Vindecarea este mai rapidă decât în cazul AlCl3;
 Se foloseşte 1-3 min;
 Ţesuturile temporar colorate îşi vor reveni în 1-2 zile;
 După utilizare , ţesuturile trebuie bine spălate.
EVICŢIUNEA GINGIVALĂ

 Soluţie de sulfat feric 15.5% ASTRIGEDENT

Soluţie de sulfat feric 20% VISCOSTAT
Avantaje:
 Hemostază excelentă;
 Pierdere tisulară minimă;
 Deplasare tisulară moderată;
 Timp de acţiune lung.
EVICŢIUNEA GINGIVALĂ

Sulfatul feric
 Soluţie de sulfat feric 15.5% ASTRIGEDENT

 Soluţie de sulfat feric 20% = VISCOSTAT

Dezavantaje :
 Colorarea ţesuturilor tranzitorie;
 Traumă tisulară moderată;
 Gust neplăcut ;
 Interferă cu priza unor materiale dacă nu este spălat.
EVICŢIUNEA GINGIVALĂ

Epinefrina
 Creşterea ritmului cardiac;
 Creşterea forţei contracţiilor cordului;
 Tahipnee;
 Cresterea TA;
 Anxietate .

TOTAL CONTRAINDICATĂ LA PACIENŢII CARDIACI!!!!.

EVICŢIUNEA GINGIVALĂ

c. mecano-chimice:
 şnur preimpregnat;
 şnur impregnat după aplicare;
 inele cu diametre diverse, impregnate;
 benzi de retracţie MEROCEL;
 clorură de Al + caolin într-un amestec pregatit
pentru injectare subgingivală (EXPASYL);
 hidrocoloid reversibil injectat;
EVICŢIUNEA GINGIVALĂ

Metoda chemomecanică

CONDIŢII
 Sănătatea ţesutului moale
◦ Nivelul pragului
◦ Calitatea restaurării provizorii
◦ Ajutor suplimentar = 0.12% clorhexidină apa de gură cu 2 săpt.
înainte de amprentare
Evicţiunea gingivală

 pentru a obţine un bun acces al materialului de amprentă

subgingival;
 deplasarea laterală a ţesutului moale = cantitate
adecvată a materialului de amprentă;
 deplasarea verticală a ţesutului moale = expune zona
dentară neşlefuită dincolo de limita cervicală a
preparaţiei.
EVICŢIUNEA GINGIVALĂ

Şnururi de evicţiune:
 Răsucite ;

 Împletite ;
 Cu mijlocul plin;
 Cu mijlocul gol ;
Şnururi de evicţiune
 Ţesute;
 Au mijlocul gol;
 Mai compresive şi ies mai greu din şanţ;
 Se pot îmbiba cu de 2,5 ori mai multă soluţie;
 Sunt mai des tăiate decât prinse de freze;
 Impregnate sau neimpregnate.
EVICŢIUNEA GINGIVALĂ

Instrumente pentru introducerea şnurului de

evicţiune
Tehnici de introducerea şnurului de
evicţiune

 Benzile de retracţie Merocel

 Folosirea spumei Expasyl
Procedură practică

 Verificarea statusului
ţesutului moale
 Dacă sângerează
 hemostază
 Dacă nu se poate face
hemostază
 Verificarea adaptării
marginale a lucrării
provizorii, finisare şi
lustruire
 Prescrierea de
antihenoragice şi
amânarea amprentei
Procedura practică

 Izolare;
 Se măsoară adâncimea
şanţului gingivo-dentar
pentru alegerea grosimii
şnurului;
 Se impregnează şnurul în
substanţa astringentă;
 Se înfăsoară şnurul în jurul
dintelui şi se introduce în
şanţul gingivo-dentar;
 Se începe din zona
proximală;
Plasarea şnurului

 Trebuie evitata presiunea şi

inserarea exagerată:
 Lezarea inserţiei epiteliale;

 Lezarea ţesutului gingival;

 Creşte hemoragia.
Cu un şnur sau cu două şnururi???

 Tehnica cu un şnur
 Simplă & rapidă
 De elecţie în 90% din cazuri
 Adâncimea şanţului ≈
grosimea şnurului.
 #000 (negru) = 0.5mm
 # 00 (galben) = 0.8mm
 #0 ( mov) = 1.0mm
 #1 (albastru) = 1.2 mm
 # 2 (verde) = 1.4mm
 # 3 (roşu) = 1.5mm
Tehnica cu un şnur

 În special pentru
dinţii anteriori;

 În sanţurile adânci;
 Ţesutul poate colaba
deasupra şnurului =
accesul materialului de
amprentă
restricţionat.
 Tehnica cu un şnur
 Snurul trebuie să fie vizibil în şanţ, (dacă nu e
vizibil=prea subţire);

 Se menţine în jur de 5 minute şi se scoate înainte de

injectarea materialului de amprentă.

Tehnica cu două şnururi

 Tehnica cu doua
şnururi
 Cronofagă;
 Pentru şanţuri adânci;
 Dacă sunt dificultăţi
în obţinerea
hemostazei.
Tehnica cu două snururi

Etape:
 Un şnur subţire (mărimea 000 - 00 ) se plasează
adânc în sanţul gingival(în fundul şanţului) sub
marginile preparaţiei pentru a controla
umiditatea şi hemoragia ;
 un şnur mai gros se plasează deasupra (0-1) şi se
lasa in jur de 5 min;
 şnurul de deasupra este indepărtat inainte de
injectarea mat de amprentă.
Tehnica cu două snururi selectivă

 În anumite zone ,în

special interproximal.

 Se introduce o mică
bucată de şnur în zona
repectivă iar apoi se
introduce în totalitate
(360º) al doilea şnur.
Tehnica cu două şnururi
Benzile de retracţie Merocel

 Hidroxilat polivinil acetat.

 Material sintetic absorbant hemostatic.

 Se menţin cu ajutorul coroanelor provizorii

10-15 min.
Folosirea spumei Expasyl
EVICŢIUNEA GINGIVALĂ

d. chiuretajul gingival rotativ: – cu freza specială (Rex

Ingraham);
EVICŢIUNEA GINGIVALĂ

e. electrochirurgia: metoda este contraindicată

la purtătorii de pace-maker, când gingia este
subţire, aderentă (ex.:faţa vestibulară a 1.3,
2.3);
 trebuie evitat contactul cu obiecte metalice
(oglinzi, lucrări etc.) → şoc electric;
 se realizeaza sub anestezie.
Metoda electro-chirurgicală
 EVICŢIUNEA GINGIVALĂ
Efectele negative asupra parodonţiului, în condiţiile utilizării
corecte a fiecărei metode de evicţiune gingivală, permit
dispunerea acestora (metodelor) în următoarea ordine,
plecând de la cele mai puţin traumatizante:
 inelul de Cu
 şnurul neimpregnat
 chiuretajul rotativ
 şnur impregnat
 bisturiu electric
Efectul obţinut prin evicţiunea gingivală trebuie să persiste atât
timp cât se realizează amprentarea; el nu trebuie să dispară
imediat după îndepărtarea şnurului deoarece, în acest caz,
efortul de obţinere a evicţiunii ar deveni inutil.
 EVICŢIUNEA GINGIVALĂ

Caracteristicile unei metode de evicţiune gingivală

– uşor de aplicat;
– nedureroasă;
– cu acţiune rapidă;
– cu efect suficient de lung pentru a permite
manevrele clinice necesare amprentării;
– nesângerândă;
– fără efecte secundare generale (creşterea ritmului
cardiac, ↑ TA, dezechilibru endocrin, alergie,
citotoxicitate);
– fără efecte semnificative locale (retractii, necroze).
EVICŢIUNEA GINGIVALĂ

Factorii care influenţeaza alegerea unei metode

de evicţiune gingivală:
 generali: diabet, cardiopatie, pace-maker,
HTA, hipertiroidie, consumatori de IMAO,
stări alergice
 locali: plasarea limitei cervicale a preparaţiei;
 condiţii parodontale: gingie subţire,
aderentă, grosimea osului alveolar vestibular;
 natura şi amplitudinea retracţiei gingivale
inerente oricărei metode.
Portamprentele

 Suporturi rigide în care se aplică materialele de

amprentă;
 Standard : Metalice , din mase plastice;
 Individuale : Acrilat, compozit, poliesteri.
Linguri din plastic
Lingură individuală
Etapele amprentării

 Alegerea portamprentei şi a materialelor de

amprentare;
 Pregătirea pacientului în vederea
amprentării;
 Amprentarea propriu-zisă;
 Controlul amprentei ;
 Dezinfecţia amprentei.
 AMPRENTAREA CÂMPULUI PROTETIC

MATERIALE DE AMPRENTĂ UTULIZATE ÎN PROTETICA FIXĂ

Pogiolli clasifică materialele de amprentare în:

Rigide – ghips, polimetil-metacrilat, Mucoseal
Semirigide - - termoplastice, bucoplastice
Elastice – hidrocoloizi reversibili şi ireversibili, elastomeri de sinteză.

Clasificarea materialelor de amprentă după D.Munteanu şi D.Bratu:

 Rigide şi semirigide ireversibile- gipsuri,polimeri acrilici,paste ZOE
 Rigide reversibile-materiale termoplastice:compounduri Stents,gutaperca,
cerurile, materiale bucoplastice
 Elastice reversibile-hidrocoloizi agar – agar
 Elastice ireversibile- hidrocoloizi ireversibili:alginate,elastomeri de
sinteză,polisulfuri,siliconi,polieteri,poliuretano-dimetilmetacrilat
 Tehnici de amprentare

Clasificarea procedelor de amprentare a câmpului protetic în protetica fixă

se realizează în funcţie de :

a) Timpii de lucru:
 Într-un singur timp(monofazică)
 În doi timpi(bifazică)

b) Numărul componentelor folosite:

 Amprenta cu o componentă
 Amprenta cu două componente.
Tehnici de amprentare

În literatura de specialitate s-a impus următoarea nomenclatură pentru

clasificarea tehnicilor de amprentare (Witz 1977).
Amprenta unimaxilară :
 Amprenta obişnuită sau într-un timp;
 Amprenta în doi timpi;
 Amprenta de spălare (în doua faze);
 Amprenta în dublu amestec;
 Amprenta compusă (sandwich);
 Amprenta pentru RCR.

Amprenta bimaxilară
Tehnici de amprentare

Amprenta unitară, cu mase termoplastice sau mase

elastice (elastomeri de sinteza) în tub (inel) de cupru.
Amprenta bimaxilară, cu masa termoplastică şi
elastomeri de sinteză sau cu elastomeri de sinteză
chit şi fluid în lingura specială.
Amprenta într-un singur timp (monofazică)

INDICAŢII:
 Amprenta arcadelor antagoniste
 Amprente preliminare în vederea realizării modelelor pe care se
confecţionează portamprentele individuale
 Amprente finale cu elastomeri de sinteză.

Amprentele monofazice se pot realiza utilizând:

 Portamprente standard-hidrocoloizi ireversibili
 Portamprente individuale-elastomeri de sinteză
 Portamprente speciale-hidrocoloizi reversibili.
Tehnici de amprentare

Amprenta obişnuită
Materialul ales pentru amprentare se depune într-o lingură universală,
care este aşezată pe câmpul protetic. Această amprentă se
realizează pentru înregistrarea dinţilor antagonişti. Materialul
folosit este reprezentat în general de hidrocoloizii ireversibili.
Pentru toate amprentele cu elastomeri de sinteză este pregătit şanţul
gingival.
Amprenta în doi timpi
In primul timp pe dintele preparat şi în fundul de sac gingival se depune
prin injectare elastomerul fluid.
In timpul doi, siliconul solid preparat cu reactivul, depus într-o lingură
universală se aşează pe câmpul protetic, ca să înglobeze siliconul
fluid. In această categorie poate să fie introdusă tehnica de
amprentare prin injectare.
Tehnici de amprentare
Amprenta de spalare (wash technique)
Amprenta se obţine în două faze:
In prima fază
 elastomerul solid (chit) este preparat, depus în lingura universală
prevăzută cu sistem eficient de retenţie (orificii de 2mm) şi aşezată pe
câmpul protetic. După priza materialului, amprenta este îndepartată
de pe câmpul protetic.
 Între cele două faze ale amprentării se realizează evicţiunea şanţului
gingival.
Amprenta reprezentată de elastomerul solid este pregatită astfel:
 spălată suprafaţa sub jet de apă;
 uscată cu jetul de aer de la unitul dentar;
 Se îndepărtează materialul de amprentă de la nivelul regiunilor
retentive;
 Se decupează sanţuri triunghiulare (delimitate de 2 pereţi) la nivelul
feţelor vestibulare şi orale (amprentele dintilor) care se continuă pe
versantul vestibular şi palatinal sau lingual (inferior). Rolul şanţurilor
este să permită refularea excesului de silicon fluid la aşezarea
amprentei pe câmpul protetic. Prezenţa şanţurilor împiedică
deformarea primei amprente prin suprapresiune.

Tehnici de amprentare

 Varianta acestei tehnici constă în micşorarea lingurii în timpul

amprentării când materialul are plasticitate. Direcţia de deplasare a
lingurii este în plan orizontal, înainte, înapoi şi lateral stânga,
dreapta. Mişcarea lingurii creează spaţiul pentru materialul de
amprentare fluid.

In faza a doua este pregătit elastomerul fluid care se introduce într-o

seringă, pentru a se depune în santul gingio – dentar, pe suprafaţa
bontului, pe dinţii vecini şi în impresiunile amprentei realizate în faza
intâi din elastomer chitos. Lingura în care se află amprenta şi
elastomerul fluid se reintroduce în cavitatea bucală pe câmpul
protetic, în aceeaşi poziţie.
Dupa priză, 2-4 min, se îndepărtează amprenta. Este spălată şi uscată.
probleme
Tehnici de amprentare
Examinarea amprentei:

 materialul fluid, cu altă culoare decât cel chitos, prezintă limitele

preparaţiei bontului şi fundurile de sac.
 Fiecare indentatie este bine delimitată printr-o proeminenţă inelară care
depăşeşte suprafaţa amprentei cu 0,5-1 mm, cât a pătruns în şanţul
gingivo–dentar.
 intre impresiunea bontului dentar şi dinţii vecini mezial şi distal, apare un
perete cu grosime care arată ce spatiu s-a creat pentru peretele viitoarei
microproteze;
 în părţile delicve ale impresiunilor apar reliefurile negative ale feţelor
ocluzale;
 amprenta trebuie să cuprindă dinţii vecini, meziali şi distali;
 ambele materiale să fie solidare. Materialul fluid pentru înregistrarea
detaliilor se poate desprinde de pe cel solid (chitos), dacă suprafaţa primei
amprente nu a fost foarte bine uscată – defecţiune posibilă care impune
repetarea amprentei din faza II.
Tehnici de amprentare
Amprenta în dublu amestec
Aceasta tehnică se desfăşoară astfel:
 santul gingival este preparat dupa o metoda cunoscuta si preferata de
specialist;
 in prima faza, materialul elastomer chitos este preparat si depus in
lingura universala, asezat pe arcada unde este situat bontul dentar.
Sunt efectuate cateva miscari in plan orizontal. Se obtin impresiunile
dintilor marite si deformate, lingura impreuna cu materialul de
amprentare sunt indepartate imediat din cavitatea bucala;
 materialul chitos indepartat, in stare plastica, este uscat. Elastomerul
fluid, pregatit de asistenta, tras in seringi, se depune in santul gingival,
pe suprafata bontului si pe suprafata materialului chitos din lingura,
care este tot in faza plastica;
 lingura cu cele doua materiale se reintroduce in cavitatea bucala si se
aseaza pe arcada dentara.
 In timpul prelucrarii materialelor nu se exercita presiuni.
Dupa priza, amprenta este indepartata din cavitatea bucala, se spala si
se examineaza sistematic toate elementele.
Tehnici de amprentare

Amprenta în dublu amestec utilizează doi elastoneri de consistenţe

diferite.
Avantajele acestei tehnici sunt legate de priza concomitentă a celor
două materiale,care împiedică deformarea elastică a elastomerului
chitos de către cel fluid;tensiunile interne sunt intens diminuate ,iar
exactitatea este mult mărită.
Materialul de amprentă se contractă spre
centru
Tehnici de amprentare

Amprenta compusă (sandwich)-variantă a tehnicii descrise

anterior.
Tehnica constă în următoarele:
 elastomerul consistent, chitos este pregătit şi depus
în lingură universala, măsurată în prealabil.
Concomitent se prepară elastomerul fluid care se
depune pe suprafaţa celui din lingura astfel încât să-l
acopere într-un strat uniform de gros.
 lingura cu ambele materiale este aşezată în poziţia
necesară efectuării amprentei, pe arcada dentară.
Dupa polimerizarea materialelor, desfăşurată în
acelaşi timp, amprenta este îndepărtată din cavitatea
bucală, spălată şi uscată.
Tehnici de amprentare

Amprenta segmentară se realizează în doi timpi:

 Amprenta unitară;
 Amprenta de situaţie.

Amprenta unitară
Este amprenta care înregistrează un singur dinte preparat pentru reconstituire,
acoperire sau substituţie.
Amprenta unitară pentru acoperire prezintă două elemente caracteristice:
 forma bontului dentar cu toate aspectele posibile (trunchi de con mai
apropiat de cilindru sau mai apropiat de con);
 dimensiunea bontului dentar la nivelul feţelor laterale, cuprinse între
sanţul gingio–dentar şi faţa ocluzală sau marginea incizală;
 de asemenea, dimensiunile feţei ocluzale pentru dinţii laterali şi
marginea incizală pentru dinţii frontali.
 limita gingivală este întotdeauna foarte fidel înregistrata.
Tehnici de amprentare

Tehnici pentru amprentarea unitară

 Sunt cunoscute două tehnici: tehnica clasică si tehnica modernă. Ambele
tehnici folosesc o microportamprentă reprezentata de tubul (inelul sau
cilindrul) de cupru. Tubul de cupru se poate obţine în laboratorul de tehnică
dentară după o tehnologie simplă din banda de tablă care are grosimea de
0,2 mm. Poate fi prefabricat şi comercializat cu diferite dimensiuni
(diametre).
 Inelele prefabricate sunt sortate pe dimensiuni şi numere. Alegerea se face
cu ajutorul perimetrului înregistrat cu sârmă de viplă de 0,2 mm la nivelul
şanţului gingio–dentar. Un instrument conic gradat, cunoscut sub numele de
„con pentru ales inele” este utilizat să se obţină inelul corespunzător
perimetrului. Inelul selectat este dezinfectat prin procedee clinice (spray)
sau fizice, încălzit la rosu (flambat), după care se succed mai multe
intervenţii cunoscute sub termenul de adaptare.

Tehnici de amprentare directa intr-un timp (fara amprenta unitara)

Amprenta cu tub de cupru
Tehnici de amprentare

Amprenta de situaţie este al doilea timp al amprentei segmentare ,care

se poate finaliza cu elastomeri de sinteză sau hidrocoloizi inseraţi în
portamprente care cuprin fie câte o hemiarcadă fie o arcadă
întreagă.
Amprentale de situaţie se pot realiza în trei,doi sau într-un singur timp.
Amprenta de situaţie în trei timpi:
 Timpul 1-cu elastomeri de sinteză în portamprentă se înregistrează
arcada cu preparaţia dentară,incluzând amprenta unitară
 Timpul 2- elastomeri de sinteză sau hidrocoloizi ireversibili se
înregistrează arcada antagonistă
 Timpul 3-cu ceară,elastomeri de sinteză,mase termoplastice sau
paste ZOE se înregistrează raporturile de ocluzie.
Tehnici de amprentare

Amprenta de situaţie în doi timpi:

 Timpul 1-cu elastomeri de sinteză în portamprentă se înregistrează
arcada cu preparaţia dentară,incluzând amprenta unitară
 Timpul 2-cu ceară,elastomeri de sinteză,mase termoplastice sau
paste ZOE se înregistrează antagoniştii şi raporturile de ocluzie.

Amprenta de situaţie într-un singur timp:

În cursul unei singure manopere se înregistrează arcada dentară cu
preparaţia,antagoniştii şi raporturile de ocluzie.
Amprenta monofazică(de situaţie) în
lingură individuală
 Stratul de material de
amprentă este
uniform;
 Portamprenta se
poate poziţiona cu
precizie;
 Portamprenta
individuală este mai
uşor de folosit
datorită volumului
scăzut;
Controlul amprentei

 Lipsa de reproducere a detaliilor;

 Prezenţa golurilor la nivelul limitei cervicale a
preparaţiilor;
 Desprinderea amprentei de portamprentă.
Amprenta pentru RCR
Amprenta bimaxilară

Indicaţii:
 Ocluzie stabilă ( să existe stop ocluzal distal);
 1-2 coroane solo;
 RCR.

Contraindicaţii:
 Mai mult de 2 coroane solo;
 Punţi;
 Coroane elemente de agregare pentru proteze;
 Pacientul nu poate să ocludă în IM cu lingura în cavitatea bucală;
 Ocluzie instabilă.
Dezinfecţia amprentei

 Soluţie de
glutaraldehidă 2%;
 Spray cu iodoform;
 Pot apărea
distorsionări ale
amprentelor la
imersia prelungită
(HC rev şi irev sau
polieteri).
 Înregistrarea ocluziei

Ocluzie stabilă :
 pacienţi cu contacte ocluzale stabile în IM, DVO normală
 poziţionarea manuală a modelelor în IM
 înregistrarea poziţiei de IM

Ocluzie instabilă:
 pacienţi cu contacte ocluzale instabile, DVO incertă
 înregistrarea poziţiei RC

Fără ocluzie:
 pacienţi fără contacte ocluzale între dinţii restanţi
 înregistrarea RC cu ajutorul şabloanelor de ocluzie
Înregistrarea ocluziei

Reprezintă o amprentă a feţelor ocluzale (margini incizale)

ale ambelor arcade aflate în raportul dorit .
 Trebuie să cuprindă cât mai mulţi dinţi.
 Nu trebuie să depăşească ecuatorul clinic.
 Nu trebuie să acopere sub nici o formă părţile moi
deoarece acestea reprezintă zone reziliente.
 Nu trebuie să fie perforată în cazul înregistrării RC.
Materiale

 Ceară de ocluzie (Beautypink)

 Ceară cu adaos de pulberi metalice (cuprowax)
 Ceară armată cu folie de aluminiu (aluwax)
 Pastele ZOE-colofoniu pe diferite suporturi
 Polieteri speciali (Ramitec-ESPE)
 Siliconi de adiţie speciali ( Dimension Bite- ESPE, Regisil
2x- DeTrey, Kristall – Omicron dental, etc.)
Înregistrarea ocluziei
Înregistrarea ocluziei
Înregistrarea ocluziei
Înregistrarea ocluziei