Sunteți pe pagina 1din 20

Obezitatea si apneea de somn

obstructiva

Traian Mihaescu
Obezitatea. Definitie

IMC kg/m²

 Normal 18,5 - 24,9


 Supraponderal 25 - 29,9
 obezitate usoara (gradul I) 30 - 34,9
 obezitate severa (gradul II) 35 - 39,9
 obezitate morbida (gradul III) > 40
Obezitatea. Prevalenta

• Prevalenta obezitatii : 11,3 %

• Prevalenta supraponderali : 30,3 %

•  5,4 milioane de persoane obeze


•  14,5 milioane de supraponderali

Résultats de l’enquête ObEpi 2003, Franta


Franta vs. SUA

France Etats-Unis

 Obezitate 11,3 % 30,5 %

 Obezitate morbida 0,6 % 2,2 %

 Supraponderali 30,3 % 34 %
IMC (kg/m2) Riscul de a dezvolta
probleme de sanatate

• < 18.5 Scazut


• 18.5 - 24.9 Moderat
• 25.0 - 29.9 Crescut
• 30.0 - 34.9 Mare
• 35.0 - 39.9 Foarte mare
• ≥ 40.0 Extrem de mare
Obezitatea si disfunctia respiratorie
restrictiva

 Diminuarea volumului expirator de rezerva


 se coreleaza cu IMC
 mai severa in obezitatea abdominala
 favorizata de decubitusul dorsal
 se coreleza cu gradul de hipoxemie
 Capacitatea vitala si capacitatea pulmonara totala
 normala sau usor diminuata

 Volum rezidual normal

 Transferul de CO normal sau crescut


Hipoxemia la obez
(cu PaCO2 normala sau diminuata)

 Frecventa
 Mecanism: diminuarea raportului ventilatie-perfuzie
de la nivelul bazelor pulmonare
 Accentuata de decubitul dorsal
 Corelata cu diminuarea VRE
 Are o revalenta crescuta daca:
 Obezitate morbida
 Obezitate androida
 SAOS
Sindromul de obezitate-hipoventilatie
Mecanisme:
• Hipoventilatie alveolara
• cresterea rezistentei la
cronica (PaO2 < 70 mmHg
nivelul toracelui cu afectarea
si PaCO2 > 45 mmHg) la
diafragmului
pacienti cu obezitate, fara
afectiuni respiratorii • reducerea
asociate. chemosensibilitatii centrului
respirator
• Prevalenta la pacientii cu
obezitate morbida este de • alterarea rezistentelor si a
aprox. 10-20%. compliantei la nivelul cailor
respiratorii datorate
• Asocierea cu SAS este
surplusului de greutate la
importanta: 70-80% din
nivelul cutiei toracice si a
cazuri.
abdomenului
SAS, obezitatea si hipercapnia diurna
(Laaban, Chest, 2005)

Prevalenta hipercapniei diurne (%)

25

20

15

10

0
18-25 25-29 30-34 35-39 40-44 > 45
IMC (kg/m²)
Apneea de somn obstructiva
• OSA este o tulburare a respiratiei
din timpul somnului
• Este cauzata de colapsul partial
sau complet al faringelui, ce
duce la pasaj inadecvat al
fluxului de aer la nivelul CAS in
timpul somnului
• Rezultatul este aparitia pauzelor
respiratorii episodice (apnei)
asociate cu o serie de
treziri/microtreziri ce cauzeaza
fragmentarea somnului.
• Este considerata o conditie medicala amenintatoare de viata
si cauzatoare de multiple ale afectiuni (cardiace, metabolice),
de aceea tratamentul este extrem de important.
Schwab et al – AJCCM, 1995
Factori de risc si semne ale ASO

• Obezitatea
• Perimetrul gatului peste 43 cm
• Sforaitul sever
• Somnolenta diurna excesiva
• Episoadele de apnee din somn obiectivate de
anturaj
• Sexul masculin
• Tulburari de concentrare si memorie
• Varsta medie ( B 50-60 ani)
• Femeile la menopauza
Relatia SAOS - Obezitate
 70% dintre pacientii cu apnee de somn sunt
supraponderali sau prezinta obezitate.
 Leptina este hormonul care controleaza nivelul de grasimi
din organism. Ea semnalizeaza cand organismul e saturat
 Cu cat unele persoane capata mai mult in greutate, cu
atat devin mai rezistente la semnalele transmise de acest
hormon
 Cercetatorii sustin ca mancarea “fast-food” poate induce
modificari ale acestui hormon si ingreuneaza controlul
apetitului
 Pacientii cu apnee de somn au un nivel ridicat al leptinei
Strobel RJ, Rosen RC. Obesity and weight loss in obstructive
sleep apnea: a critical review. Sleep. 1996 Feb;19(2):104-15.
Relatia SAOS - Obezitate
Consecintele majore ale apneei in somn obstructive:
• Hipoxemie arteriala severa
• Risc crescut de aritmii cardiace
• Risc crescut de hipertensiune arteriala
• Risc crescut de AVC sau infarct miocardic
Tratamentul obezitatii amelioreaza gradul de apnee de somn
obstructiva
• Tratament medical
• Tratament chirurgical
Beneficiile tratamentului obezitatii:
• O reducere cu 10% a greutatii corporale se asociaza cu o
reducere cu 50% a evenimentelor din somn (apnei, hipopnei),
adica o diminuare a severitatii SAOS
• Reducerea factorilor de risc specifici cardiovasculari
•O scadere ponderala cu 10% a fost asociata cu o scadere a valorii IAH cu 26%
•O crestere ponderala cu 10% a fost asociata cu o crestere a IAH cu 32%
Relatia SAOS - Obezitate

Scaderea ponderala semnificativa duce la:

• Imbunatatirea in diverse grade ale tulburarilor de


respiratie in somn
• Ameliorarea saturatiei in oxigen a hemoglobinei,
• Stabilizarea arhitecturii somnului si
• Dezvoltarea performantelor cognitive
Concluzii
• Obezitatea este o afectiune cronica
• Asocierea cu apneea de somn este un factor
favorizant pentru potentarea severitatii SAOS
• Scaderea ponderala de 5-10% din greutatea
corporeala poate avea efecte benefice si duce la
ameliorarea afectiunilor determinate de
obezitate
• Schimbarea stilului de viata (dieta, exercitii
fizice), alaturi de tratament farmacologic si
eventual chirurgical.