IMPACTUL ALUNECĂRILOR DE

TEREN
DIN COMUNA MALU CU FLORI
ASUPRA CALITĂȚII MEDIULUI

ELABORAREA STUDIILOR DE IMPACT

NEDELCU ROXANA MIHAELA

 Alunecările de teren
Datorită pantelor accentuate, a formelor deluroase și a acțiunii
numeroaselor văi torențiale în zona unde este situată comuna Malu cu
Flori se produc numeroase alunecări de teren.

Dezastrele provocate de alunecări sunt multiple: distrugerea

construcțiilor, căilor de comunicație, a digurilor, degradarea
terenurilor.
În luna martie a anului 1972 a avut loc o alunecare de teren pe
dealul localității Micloșanii Mici cauzată de precipitațiile abundente
căzute în acea perioadă
 Au fost distruse în totalitate 13 gospodării din Micloșanii Mici,
avarierea singurului drum de acces către comuna Pucheni și izolarea
a peste 3.000 de locuitori.
 O altă alunecare de teren importantă a avut
loc în anul 1979, în seara zilei de 22 iunie, la
orele 21:00, când latura stângă a satului
Malu cu Flori ( pe atunci Runceasa), a
zguduit locuitorii comunei, creându-se
șanțuri adânci de 10 – 15 m și care aproape
că a provocat blocarea albiei Dâmboviței.
 A doua zi dimineața, Nicolae Ceaușescu,
sosit la fața locului, a dat ordin să se devieze
drumul național DN 72A Târgoviște –
Câmpulung prin umplerea masivă pentru
crearea unui nou fir de drum, lucrarea fiind
terminată în 15 zile.
 În anul 2010 alunecarea de teren de pe dealul Micloșanilor Mici s-a
reactivat. Alunecarea a avut peste 1 km lungime și peste 400 m lățime
și o adâncime în unele locuri de peste 20 m. Adică o suprafață afectată
de circa 50 ha și un volum de peste 10.000.000 m 3. Chiar dacă acestă
alunecare s-a produs într-o zonă rurală, efectele produse de acesta au
cauzat izolarea a peste 2.500 de locuitori, prin distrugerea singurului
drum de acces către comuna Pucheni, de asemenea a creat un baraj
natural pe pârâul Valea Largă care a produs inundații ale
gospodăriilor din amonte și a celor din aval prin ruperea acestui baraj.
 Alunecarea prezintă un interes științific deosebit datorită faptului că
aceasta s-a produs pe același contur ca cea din anul 1972, dar cu
câteva dezvoltări retrogresive spre creastă.
 O altă alunecare importantă este cea din apropierea satului Capu
Coastei, în punctul Iorgu, produsă în anul 2013 datorită ploilor
abundente căzute în luna mai și, situația se agravează pe zi ce trece,
aici fiind nevoie de găsirea urgentă a unei soluții.
 Au fost afectate circa 2 ha de teren, 24 de case sunt puse în pericol din
cauza eroziunii de mal, iar DN 72A este în pericol tot din cauza
eroziunii de mal.
 Craterele formate în urma surpării pământului au înghițit plantațiile
de pomi fructiferi, pe alocuri s-au format mici lacuri, crăpăturile
ajungând până la 100 m de gospodăriile localnicilor.
 La fiecare ploaie mai puternică pământul se mai surpă cu câte un
metru. Aici ar trebui să se construiască, fie un dig de protecție, fie să se
mute cursul râului Dâmbovița pe vechiul curs.
 Înainte, aici existau în jur de 2 200 m până la cursul râului și
aproximativ 350 de pomi fructiferi, acum limita este sub 200 m,
problema putând fi observată și cu ochiul liber.
Dacă situația nu se va remedia aceste alunecări de teren vor pune în
pericol gospodăriile populației, eroziunea afectând deja suprafețele cu
fânețe și pomi fructiferi din apropierea gospodăriilor.
 Alunecările de teren sunt o problemă deosebit de importantă cu care se
confruntă comuna, iar măsurile de protecție sunt aproape inexistente.

Specialiștii susțin că în
momentul în care vor apărea
precipitațiile situația se va
înrăutăți și s-ar putea ajunge
la alunecări de teren de mare
amploare, lucru de care se
tem și localnicii ale căror
gospodării sunt deja afectate
de acest fenomen.

Pe raza comunei se mai pot observa diverse alunecări de teren

produse din cauza instabilității versanților și a fenomenelor naturale
extreme.
Cum se poate evita declanșarea alunecarilor de teren:
 Cea mai importantă masură o reprezintă împădurirea sau, după caz,
reîmpădurirea versantilor. Vegetația este cea care ține pământul pe loc
și nu-i dă voie să o ia la vale. Neapărat trebuie refăcută vegetația în
zonele cu soluri erodate, precum și în zonele în care există izvoare ale
apelor curgatoare. Albiile minore ale raurilor pot submina rezistența
versanților;
 O altă măsură importantă o constituie drenarea apelor din pânzele
freatice din versanți. Prin săparea de puțuri și șanturi pentru drenaj, o
importantă cantitate de apă din panza freatică va fi evacuată în
siguranță, în felul acesta reducându-se gradul de îmbibare de apă a
pământului;
 Atunci când se construiește o casă pe un versant trebuie evitat să se
taie versantul transversal, cu un drum. Oricum, calea de acces trebuie
să fie consolidată temeinic;
 Trebuie evitată realizezarea de construcții grele și obligatoriu se va
evita construirea în treimea superioară a versantului;
 O altă măsură importantă o constituie consolidarea bazei versanților
cu lucrări de corectare a torenților, precum și prin construirea unor
parapete rezistente.
 Alunecările pot fi prevenite și prin evitarea suprapășunatului,
efectuarea de lucrări de terasare, aratul perpendicular pe curbele de
nivel, executarea de canale de grenaj.
 Existența teritoriilor de alunecare, precum și a alunecărilor de teren
reprezintă o realitate obiectivă și depinde de dezvoltarea evolutivă a
regiunii și de activitatea complicată a omului.
 Pentru ca potențialele daune să fie minime trebuie cunoscută
distribuția spațială a acestor fenomene și respectarea cu strictețe a
tuturor măsurilor de protecție. Toate acestea vor diminua apariția
unor alunecări de teren noi sau a reactivării celor existente, vor
micșora pericolul de distrugere, al clădirilor și al terenurilor agricole,
produse de alunecările de teren.