UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-

NAPOCA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE
ALE EDUCAŢIEI
SPECIALIZAREA: P.I.P.P.
PROF.: Lect. Univ. Dr. CATALANO
HORAŢIU

Student : Păcurar Păuniţa

CUNOAŞTEREA CORPULUI
- CE ŞI CUM VORBIM
COPILULUI DESPRE …
 Scopul prezentării :

Ca nici unul din voi să nu mai poată pleca de aici și să

spună vreodată unui doctor, consilier, viitorului soț, sau
viitoarei soții:
NIMENI nu mi-a spus!
sau...
N-AM ȘTIUT!
Dar

NU DECID EU PENTRU
VOI!

TU DECIZI PENTRU TINE

ÎNSUȚI / ÎNSĂŢI

EU DOAR ÎȚI SPUN

Sunt tineri care iau decizii legate de activitatea
lor sexuală , fără a avea nici cea mai mică idee
legat de consecințele acelor alegeri.

Mulți tineri după ce realizează ce urmări au faptele

lor spun: „Dacă aș fi știut!”
sau: „Dacă mi-ar fi spus cineva... ce bine ar fi fost
pentru mine!”
DAR eu întreb:

Ce ar putea să vă spună cineva înainte de a lua o

decizie…iar voi să îl și credeți???
 FAPT INCONTESTABIL

Dacă faci sex în afara unei relații permanente de

căsătorie sau … vei plăti…
EXISTĂ un preț!
NIMENI nu a făcut sex în afara acestui context
fără să plătească!
Întrebările la care vom încerca să răspundem astăzi
CARE ESTE sunt:
prețul?

MERITĂ plătit?
 COSTUL
Fizic Emoțional
Costul fizic
•Sifilis
•Gonoreea
•Chlamidia
•Trichimonos
•Hepatita B
• Hepatita C
•HPV
•HIV
Sunt boli de care
nu scapi ușor
CONSECINŢE:
 Costul fizic
De ce se tem adolescenții de relațiile sexuale?
 Costul fizic şi
psihic : BOLILE DAR...
!!! •Sifilis
•Gonoreea
•Chlamidia
•Trichimonos
•Hepatita B, C,
•HPV

Sunt boli de care

nu scapi ușor
A fi mama nu e uşor!
Circa 80 % din mamele adolescente vor trăi
sub nivelul mediu de trai circa 10 ani …dacă
nu toată viața!
90 % nu vor merge la facultate

Costul
fizic şi
psihic :
urmările
CONSECINŢE :
… ADOPȚIA
 La fiecare 24 h. , 12.000 adolescenți
contractează o boală cu transmitere sexuală.
SIDA nu e singura boală și nu e singura care omoară
Există peste
30 boli cu
transmitere
sexuală
•30 % din ele
sunt total
incurabile
deci iei una
din ele, o ai
pe viață
Fetele însărcinate care vor să scape de sarcină
au de făcut următoarele alegeri:

- Cu consecințe dureroase!

- Cu consecințe groaznice!

- Cu consecințe foarte îngrozitoare!

Alegerea bună o puteai lua înainte de a face sex.

Acum toate alegerile pe care le vei lua sunt

dureroase.
 Human Papilloma Virus (HPV)

NU se vindecă.
NU există nici un prezervativ care să te
apere de așa ceva
Omoară mai multe femei decât SIDA.
Negi…arși din când în când….nu prea plăcut!
Nu se vede….se plaseaza în cervix…când ați văzut
ultima oară cervixul?
Doar fetele îl au! …..Nu poți să îl vezi….trebuie să
faci teste speciale …nu gratuite!
Poate duce la cancer ….nu vei mai avea copii…nici
tu nici cel care va deveni soțul tău!
Băieți…..nu e prea frumos să spui fetei pe care o
iubești că ai așa ceva….și că și ea va avea!
Fetelor….nu ai facut sex niciodată….protejați-vă….
O fată…virgină…petrecere…beată..sex…HPV…negi
pe cervix …„nimeni nu mi-a spus!”
Cine face educaţia
sexuală ?
 De unde află copiii români despre
sex şi sexualitate ?
De la şcoală sau din familie?
Ştirile tot mai dese despre scadalurile
sexuale din şcoală îi pun pe gânduri
deopotrivă pe părinţi şi pe profesori.
 Care e vârsta potrivită pentru a-i
vorbi copilului despre sex şi care e cea
mai bună metodă?
Mass-Media minte: în filme, telenovele, în
emisiunile despre educația sexuală.

Despre ce pericole ați

auzit în aceste filme?
Faptul că sexualitatea este un subiect tabu în şcoala
românească este confirmat de datele de la Ministerul
Educaţiei care arată că aproximativ 12% din elevii din
România urmează opţionalul de „Educaţie pentru
sănătate”.
În anul şcolar 2011-2012, această disciplină s-a
ţinut în 1.141 de şcoli din mediul urban şi în 1.276
de şcoli din mediul rural. Ceea ce înseamnă că
aproximativ 170.000 de elevi au aflat anul trecut
despre sex în timpul unor ore de curs dedicate
special acestui subiect. Oficialii de la minister
spun că, pe lângă aceştia, alţi 220.000 au mai
desfăşurat activităţi extracurriculare şi
 „Este vorba despre o precocitate sexuală la copii în
zilele noastre. Elevii pun întrebări, aceste întrebări
sunt legitime, însă nu le răspunde nimeni.

Părinţii evită, şcoala o face cum o face, şi atunci mai

rămâne mass-media şi gaşca din parc”, afirmă Marian
Banu, inspector de imagine la Inspectoratul Şcolar
Bucureşti. El adaugă că, într-adevăr există disciplina
de „Educaţie pentru sănătate”, însă nu toate şcolile
optează pentru această materie, iar elemente de
educaţie sexuală nu se fac decât la liceu.
Ultimele rapoarte europene cu privire la
politicile privind educaţia sexuală colectate de
Organizaţia Mondială a Sănătăţii între 2000 –
2010 arată că lipsa informaţiilor duce la
creşterea gravidităţii în rândul adolescentelor.
Cele mai mari rate la graviditate în rândul
tinerelor, cuprinse între 2 şi 5 %, au fost în
Marea Britanie, Bulgaria, România, Ungaria,
Slovacia şi Estonia. În schimb în celelalte state
s-au situat sub 2%.
Profesorii de la Liceul „Henri Coandă” din Craiova, unde
recent doi elevi de clasa a VIII-a şi o elevă de clasa a IX-a s-au
filmat făcând sex, au venit zilele trecute cu propunerea ca
educaţia sexuală să înceapă în mod obligatoriu de la 12 ani.
Cel puţin ei vor încerca să facă acest lucru.
„ Acum se spune acolo o lecţie şi cu asta gata. Însă, noi am
propus ca acest demers să-l facă psihologii, cadrele
specializate, care să le spună elevilor ce este permis să facă şi
ce nu este permis. Foarte mulţi părinţi au relatat că ei nu sunt
în măsura ca acasă să le explice elevilor probleme legate de
sexualitate. Şi atunci elevii ajung ca la o anumită vârstă să nu
aibă informaţii ”, a mai spus Mihai Dragu, fost director al
liceului, demis în urma scandalului.
De la ce vârstă începe oficial educaţia sexuală în
ţările din Europa:
•5 ani în Portugalia şi Anglia;
•6 ani în Belgia, Franţa, Grecia, Irlanda, Luxemburg
şi Suedia;
•7 ani în Cehia şi Finlanda;
•9 ani în Germania;
•10 ani în Austria şi Estonia;
•11 ani în Bulgaria şi Islanda;
•12 ani în Danemarca, Norvegia , Polonnia, Slovacia;
•13 ani în Olanda;
•14 ani în Spania şi Italia;
Amna - Copilarie (Online Video).mp3
 Părinţii
Părinţii reprezintă principala sursă de suport şi informare pentru
ca adolescenţii să devină adulţi responsabili şi fericiţi.
Familia - (Miller 2001):

• părinte singur;
Structura • nivelul de educaţie al părintelui;
• situaţia financiară.
familiei

Amna - Copilarie (Online Video).mp3

• monitorizarea comportamentului
Procesele adolescentului;
• relaţia părinte - adolescent;
familiale • comunicarea părinte – adolescent.
 Părinţii
Părinţii sunt consideraţi primii “educatori” în ceea ce priveşte
transmiterea de informaţii despre sexualitate (SIECUS, 2004).
Părinţii manifestă cel mai adesea comportamente de:
Amna - Copilarie (Online Video).mp3

• evitare sau • minimalizare a • responsabilizar

amanâre a sexualitatii în e a celuilalt
discuţiilor care dezvoltarea parinte cu
au ca topică, sanătoasă a privire la
sexualitatea; copilului educatia
• protejare (aspecte sexuala a
excesivă a corporale, copilului.
copilului cu emotţionale şi
privire la cognitive);
informaţiile care • ignorare a
au ca tematică diferenţelor de
elemente de gen în educţia
sexualitate; sexuală a
copiilor;
Societatea influentează maniera în care oamenii
gândesc şi simt cu privire la sexualitate.
De ce nu vorbesc părinţii despre sexualitate?

Se simt inconfortabil să discute despre

anumite părţi ale corpului şi despre
funcţiile acestora. Mulţi părinţi nu au
discutat despre sexualitate cu alţi adulţi
când au fost copii.
Se îngrijorează că dacă vorbesc despre
sexualitate, îşi vor încuraja copii să
experimenteze.

Nu ştiu exact ce doresc copii să

audă.
Amna - Copilarie (Online Video).mp3
Adolescenţii…
Adolescenţii îşi încep viaţa sexuală mult mai
devreme şi numărul de sarcini nedorite a
crescut semnificativ (Department of Health and
Human Servicies, 2000);
12, 1% din băieţi afirmă că şi-au început viaţa sexuală
înaintea sau în jurul vârstei de 12 ani;

3, 0% dintre fetele, cu vârsta cuprinsă între 18 si 21 de

ani, afirmau ca primul contact sexual l-au avut în jurul
vârstei de 12 ani;

…dacă in 1979 doar 5 % dintre populaţia de gen

feminin afirma ca primul contact sexual l-au avut până
la vîrsta de 15 ani, in 1989 procentajul a crescut pâna la
25% pentru populaţia cu aceleaşi caracteristici.
 Valorile ne ajută să decidem asupra modului în
Adoles- care alegem să ne comportăm şi să
cenţii… intercaţionăm cu ceilalţi
• Competentele cognitive corelate cu performanţele
şcolare sunt considerate un factor predictor pentru
East, Small,
1998 implicarea în activitatea sexuală la adolescenţi ;

• Adolescentele care rămân însărcinate par sa aibă un

nivel de inteligenţă mai scazut în comparaţie cu
Shapiro, semenii care evită sarcina pană după vârsta de 20
Miller 1998 de ani;

• Adolescenţii care au convingerea că se pot proteja

de BTS utilizează mai frecvent metodele de
Overby, contracepţie şi au un numar semnificativ mai redus
Kegeles, 1994 de parteneri.
???
???
Dacă nu vorbim despre sexualitatea nu înseamna
că aceasta nu există…
Cele mai frecvente întrebări adresate de părinţi (9 din 10 părinţi):

• Care este vârsta potrivită la care pot să-i vorbesc copilului

despre sexualitate?

• Cât de multe detalii ar trebui să includem în discuţia cu

copilul?

• Daca îi vorbesc despre acest subiect îi va creşte interesul faţă

de sex?
 Mesajele sociale despre sexualitate sunt adesea
confuze si contradictorii.
De ce nu vorbesc adolescenţii despre sexualitate?

83% se
îngrijorează de
ţilorreacţia
părinţilor ; 77% nu ştiu cum
să deschidă
subiectul;
78% se
îngrijorează că
părinţii vor crede
că şi-au început 64% consideră că
viaţa sexuală. parinţii nu-i vor
înţelege.
 Comunicarea include împărtăşirea de informaţii,
emoţii şi atitudini, cu ceilalţi.
Comunicarea părinte-adolescent:
Mamele comunica mult mai frecvent cu
adolescenţii despre sexualitate (74, 2%
- Cuzele acestorcomunică
diferente (Ott, 2010): vs. 48.9% comunică taţii –
mamele
 Mamele petrecinformaţii despre
mai mult timp SIDA);adolescentilor;
in preajma
 Adolescentele sunt considerate mult mai vulnerabile in raport cu
Adolescentele primesc mai multe informatii
consecintele comportamentelor sexuale cu risc.
despre acest subiect în comparatie cu
adolescenţii de gen masculin (Zentall, 2002);

Topica acestor discutii fiind: menstruatia şi

metodele contraceptive, relaţia cu baietii,
moralitatea sexuală, sarcina, debutul vieţii
sexuale (Diiorio, 1997).
 Adolescentii învaţă din comportamentul
părinţilor şi nu doar din mesajele verbale ale
acestora.
Portretul parental cu risc pentru comportamentul sexual al adolescenţilor:

Părinte singur; Control redus al

Părinte frecvent comportamentelor Comportament
absent de acasă şi din adolescentului; parental sexual cu risc
activităţile zilnice ale Dificultate de (rol model);
adolescentului; exprimare emoţională Valori şi convingeri
Părinte care stabileşte şi de asigurarea a religioase reduse;
prea multe sau prea suportului afectiv.
puţine reguli;
 Ce spun...despre sexualitate ?

• Părinţii, Adulţii “Trebuie să aştepţi până te

căsătoreşti!”

• Prietenii “Toată lumea face sex!”

• Media “ Vei fi atrăgătoare pentru bărbaţi

dacă foloseşti produsul X”.
Ceea ce ai este cel
mai de preț.

Nu te vinde
singur(ă)!
 EDUCAŢIA SEXUALĂ ÎN LUME !
Educaţia sexuală este foarte
importantă. Ea te ajută să te bucuri
de viaţă şi, în acelaşi timp, te fereşte
de necazurile prea mari. Cu toate
acestea, nu este deloc uşor de făcut
şi responsabilitatea se tot pasează de
la părinţi la şcoală şi invers, ajungând
până la urmă să nu mai fie făcută
deloc.
 EDUCAŢIA SEXUALĂ ÎN LUME !
• În Scandinavia, în Finlanda, oamenii sunt foarte
relaxaţi în ceea ce priveşte educaţia sexuală. Ea
începe încă de la grădiniţă. Li se explică destul de
clar cum de ajung căţeluşii să aibă pui. Există cărţi
cu imagini care nu lasă loc de îndoială, concepute
special pentru copii mici. Iar pentru copiii mai
mari, de la 8 ani în sus există video care tratează pe
larg subiectul. Şi nu, principala lor preocupare nu
este că te vei îmbolnăvi şi vei muri. Ei recunosc că
sexul este plăcut. Aşa că Ţările Nordice sunt locul
în care există cel mai mic procent de sarcini la
adolescenţi.
 EDUCAŢIA SEXUALĂ ÎN LUME !
Anglia
• În Anglia există ore de educaţie sexuală în
şcoală, începând de la 11 ani în sus. Aceste ore
nu sunt însă obligatorii, aşa că se întâmpla
adesea să nu fie frecventată. Discuţiile sunt
destul de formale şi privesc ce ”se cuvine “ să
faci în materie de sex. De unde îşi iau copiii
informaţiile despre sex? De obicei din media,
existând emisiuni foarte libertine gen “ Sex
Box “ pe care le poate vedea oricine.
 EDUCAŢIA SEXUALĂ ÎN LUME !
China
• Ca în toate ţările fost comuniste, educaţia
sexuală a fost inexistentă şi să vorbeşti despre
sex era ceva extrem de ruşinos. Lucrurile s-au
mai relaxat între timp, existând acum ore de
educaţie sexuală la liceu.
• Dar China este o ţară foarte mare, cu mulţi
locuitori. Aşa că dacă acolo vei întâlni oameni
fără niciun pic de educaţie sexuală, vei întâlni şi
femei care îşi cheltuiesc salariul pentru a lua
lecţii private de sex.
 EDUCAŢIA SEXUALĂ ÎN LUME !
Africa de Sud
• În Africa de Sud există educaţie sexuală, însă
ea este concepută astfel încât să nu îţi mai
doreşti vreodată să faci sex. Ţi se spune că
sexul te îmbolnăveşte. Ţi se spune că vei
rămâne însărcinată. Ţi se spune că sexul este
asociat cu violenţă. Şi, în principiu, dacă faci
sex ajungi să mori. Aşa că nu este de mirare că
nu îi prea ascultă nimeni.
 EDUCAŢIA SEXUALĂ ÎN LUME !
America
• În America nu există o opinie generală privind
educaţia sexuală. Dar, în general, părinţii
găsesc discuţia despre sex a fi foarte dificilă şi
o lăsă pe seama şcolilor. Şcoli care nu o fac
întotdeauna sau, dacă o fac, arată părţile
negative ale sexului. Şi studiile au arătat că nu
există o deschidere în această privinţă, ba,
dimpotrivă, lucrurile stau mai rău decât în urmă
cu 20 de ani.
ÎN LOC DE CONCLUZII :
 Bibliografie :
• W.W.W. SUNT PĂRINTE.RO
• Jeni Chiriac Psiholog sexolog -atestata in consiliere psihologica si psihoterapie, psihologie clinica si
psihologia muncii. Specializare in hipnoza clinica, terapie ericksoniana, victimologie,
psihosexologie, sexologie, psihologia muncii, terapie de cuplu, sexterapie.
• Elena VIORICA Miron -Psiholog practicant in psihoterapie de familie si cuplu, atestat de Colegiul
Psihologilor din Romania
• Cristina Starica Psihoterapeut de familie si cuplu -Lector univ.drd.
• Specializari: Psiholog specialist, in consiliere educationala, orientare scolara si vocationala, in
psihologia muncii si organizationala, atestat de Colegiul Psihologilor din Romania Lector la
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei de la Universitatea Petre Andrei din Iasi Formator
pentru educatia adultilor.
• SIECUS
Dutra -1999
Overby, Kegeles, 1994

Shapiro, Miller 1998

East, Small, 1998

• Department of Health and Human Servicies, 2000