Sunteți pe pagina 1din 32

CURS 4

BOLILE CONGENITALE ALE INIMII


ARITMII CARDIACE

Dr. Gabriela Turcu


BOLILE CONGENITALE ALE INIMII
 Cardiopatiile congenitale sunt afectiuni datorate unor
malformatii cardiovasculare produse in viata intrauterina

 Etiologie
 ereditatea
 infectiile (rubeola, toxoplasma etc.)
 unele medicamente (citostatice, imunosupresive)
 defecte amniotice etc.

 Clasificare - in functie de prezenta cianozei:


 cianogene
 necianogene
C.C. CIANOGENE
TETRALOGIA FALLOT
 Tetralogia Fallot se caracterizeaza prin asocierea
 DSV (defect septal ventricular)
 dextropozitia aortei
 stenoza pulmonara (SP)
 hipertofie de ventricul drept (HVD)

 Simptomatologie
 dispnee de efort
 “crize hipoxice”, manifestate prin accentuarea cianozei
 tahipnee, sincopa si chiar convulsii , declansate de efort, plans sau
supt, la copiii in primii 2-4 ani de viata
TETRALOGIA FALLOT
C.C. CIANOGENE
TETRALOGIA FALLOT
 Obiectiv
 cianoza inca de la nastere, de intensitate variata
 intarziere in crestere
 bombarea regiunii sternale inferioare
 suflu sistolic parasternal stang

 Tratamentul - chirurgical
C.C. NECIANOGENE
 Se caracterizeaza printr-o comunicare intre inima
stanga si inima dreapta sau intre circulatia sistemica si
cea pulmonara → suntul este orientat de la stanga la
dreapta → absenta cianozei
C.C. NECIANOGENE
DEFECTUL SEPTAL VENTRICULAR
 DSV = lipsa unei portiuni a septului interventricular →
comunicarea directa intre cei doi ventriculi → directia suntului
fiind S – D (datorita diferentei de presiune)

 Simptomatologie

 DSV mic → absenta simptomelor, aspect fizic normal si un suflu


sistolic de intensitate relativ mare

 DSV mare → dispnee, palpitatii, dezvoltare fizica intarziata, cord


marit de volum si suflu sistolic , mai putin intens; prognostic sever
DEFECT SEPTAL VENTRICULAR
C.C. NECIANOGENE
DEFECTUL SEPTAL ATRIAL
 DSA = existenta unui orificiu in septul interatrial, cu sunt S – D
initial.

 Simptomatologia

 se datoreaza in principal hipertensiunii pulmonare (HTAP) →


dispnee, palpitatii
 cianoza - apare tardiv, dupa inversarea suntului
 suflu sistolic in focarul pulmonarei
DEFECT SEPTAL ATRIAL
C.C. NECIANOGENE
PERSISTENTA CANALULUI ARTERIAL
 PCA = persistenta, dupa nastere, a comunicarii dintre aorta si
artera pulmonara, prin canalul Botal existent, in mod normal,
numai in viata intrauterina

 Tulburarile functionale apar o data cu instalarea HTAP


 dispnee
 palpitatii
 lipotimii
 suflu sistolo-diastolic (“suflu de masina” sau “suflu in tunel”)
PERSISTENTA
CANALULUI ARTERIAL
CARDIOPATII CONGENITALE OBSTRUCTIVE
COARCTATIA AORTEI
 Reprezinta o ingustare congenitala a aortei toracice

 Consecintele hemodinamice :
 HTA in sistemul arcului aortic (membre superioare)
 hipotensiune la membrele inferioare

 Simptomatologia
 HTA (cefalee, ameteli)
 HTA la membrele superioare, cu puls radial amplu
 hipotensiune la membrele inferioare, cu diminuarea si chiar
disparitia pulsului femural
COARCTATIA DE AORTA
ARITMII CARDIACE

 Tulburari de ritm cardiac

 Tulburari de conducere atrio-ventriculara


TULBURARI DE RITM CARDIAC
TAHICARDIA SINUSALA
 = accelerarea ritmului cardiac peste valorile normale (intre
100-180, la copii – peste 200/min); ritm cardiac regulat
 Cauze
 anxietate, efort fizic, distonii neurovegetative, dupa cafea, ceai,
alcool si tutun
 hipertiroidie, boli febrile, insuficienta cardiaca, stari de soc,
miocardite, endocardite, pericardite, anemii, medicamente

 Tratamentul
- beta-blocanti
cu actiune
prelungita
TULBURARI DE RITM CARDIAC
BRADICARDIA SINUSALA
 Ritmul cardiac →nodulul sinusal → intre 40-60/min
 Cauze
 sportivi, cei care desfasoara o munca fizica grea, in somn,
distonie neurovegetativa
 hipotiroidie, hipertensiune intracraniana, icter mecanic,
infarct miocardic, tulburari electrolitice (hiperkaliemie),
unele medicamente – digitala
betablocante
 Clinic: ritm rar, regulat,
care se accelereaza la efort
TULBURARI DE RITM CARDIAC
EXTRASISTOLELE
 Extrasistola = o contractie a inimii determinata de un impuls, care
are punct de plecare diferit de nodulul sinusal → sistola cardiaca
apare intotdeauna mai devreme decat ar trebui sa apara urmatoarea
sistola normala a cordului.
 a) supraventriculare – cand focarul ectopic este situat deasupra
sau in interiorul septului atrio-ventricular
 b) ventriculare – cand focarul ectopic este situat la nivel
ventricular.
 Cauze : consum de cafea, alcool, fumat, surmenaj, emotii, postprandial,
miocardite, cardiopatie ischemica, infarct, cardita reumatismala,
cardiopatie hipertensiva, administrare de droguri, hipertiroidism,
tulburari electrolitice (hipercalcemie, hiperpotasemie).
EXTRASISTOLE ATRIALE

EXTRASISTOLE VENTRICULARE
TULBURARI DE RITM CARDIAC
TAHICARDIA PAROXISTICA
 TP = frecventa cardiaca crescuta, peste 160-180/min, cu
ritm regulat, care survine in atacuri ce apar brusc, dureaza
un timp variabil si au un sfarsit brusc.
 a) supraventriculara
 b) ventriculara

 Clinic: palptatii, dureri precordiale, ameteli, cefalee, lipotimie,


chiar sincopa, TA scazuta, puls rapid, regulat si mic

 Tratament
 utilizarea manevrei vagale (compresia sinusului carotidian)
 administrarea intravenoasa de droguri antiaritmice
TULBURARI DE RITM CARDIAC
FIBRILATIA ATRIALA
 FA este o aritmie in care activarea atriala este desincronizata, sub
forma unor unde foarte frecvente (peste 400-500/min),
neregulate si superficiale → dispare sistola atriala → scade
umplerea ventriculara → scade debitul cardiac → conditii
favorabile formarii de trombi auriculari.
 Cauze - valvulopatii (mai frecvent SM), cardiopatie ischemica,
hipertiroidism, cardiopatie hipertensiva, embolii pulmonare, boli
infectioase, etc.
 Simptome
 FA paroxistica, cu frecventa ventriculara crescuta → palpitatii,
dispnee, anxietate
 FA cronica, cu frecventa ventriculara normala → bine tolerata
FIBRILATIA ATRIALA
TULBURARI DE RITM CARDIAC
FIBRILATIA ATRIALA
 Clinic video
 aritmie completa
 deficit de puls (frecventa batailor la inima mai mare
decat pulsul radial), cu puls neregulat si amplitudine
inegala

 Tratament
 electroconversie - in urgenta (FA paroxistica)
 medicamentos
TULBURARI DE RITM CARDIAC
FIBRILATIA VENTRICULARA
 cea mai severa tulburare de ritm
 cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace

 ventriculii → incapabili sa realizeze sistola ventriculara:


incetarea functiei pompei cardiace, prabusirea debitului
cardiac si a TA

 Cauze: cardiopatie ischemica, traumatisme toracice,


electrocutare, interventii chirurgicale pe cord, substante
anestezice, etc.
FIBRILATIA
VENTRICULARA
TULBURARI DE RITM CARDIAC
FIBRILATIA VENTRICULARA
 Simptome
 pierderea constientei video
 midriaza, convulsii
 TA prabusita, disparitia pulsului si a zgomotelor cardiace
 peste 4 minute, suferinta cerebrala devine ireversibila

 Tratament
 in urgenta → soc electric extern
 droguri antiaritmice: chinidina, procainamida, flecainida,
propafenona.
TULBURARI DE CONDUCERE
 Reprezinta consecinta blocarii partiale sau complete a
excitatiei la nivelul uneia sau mai multor ramuri sau
fascicule ale sistemului de conducere.

 Tulburari de conducere atrio-ventriculare


 Tulburari de conducere intraventriculare
TULBURARI DE CONDUCERE
TULBURARI DE CONDUCERE ATRIO-
VENTRICULARE

 Tulburarile de conducere = diminuarea vitezei de


transmitere a stimulului, transmiterea intermitenta
sau blocarea completa a transmiterii intr-un anumit
teritoriu cardiac

 Cauze: leziuni inflamatorii, cardiopatie ischemica,


HTA, cardiomiopatii, valvulopatii (SA), tulburari
hidroelectrolitice, intoxicatii medicamentoase
TULBURARI DE CONDUCERE
TULBURARI DE CONDUCERE ATRIO-
VENTRICULARE
 dupa intensitatea deprimarii conducerii stimulului
 bloc de gradul I (bloc a-v simplu)
 bloc de gradul II (partial)
 bloc de gradul III (complet)

 dupa sediul la care se realizeaza tulburarea de conducere


 bloc sino-atrial (blocarea propagarii stimulului din nodulul
sinusal catre auriculul drept)
 blocuri atrio-ventriculare (a-v)
 blocuri intraventriculare (de ramura)
TULBURARI DE CONDUCERE
TULBURARI DE CONDUCERE
ATRIO-VENTRICULARE
 Simptomatologia → functie de severitatea bradicardiei →
simple ameteli pana la pierderea constientei
 sindromulAdam-Stokes, caracterizat prin pierderea
constientei, stop respirator si convulsii

 Obiectiv →bradicardie accentuata (20-40/min), fixa ( nu


se modifica la efort) si cu ritm regulat

 Tratamentul este chirurgical si presupune implatarea de


pace-maker cardiac
TULBURARI DE CONDUCERE
TULBURARI DE CONDUCERE
INTRAVENTRICULARE
 Blocarea se realizeaza la nivelul unor ramuri sau fascicule
ale sistemului de conducere intraventricular

 Cauze: cardiopatii organice (ischemica, hipertensiva,


reumatica, congenitala), cardiomiopatii, tulburari
electrolitice, intoxicatii medicamentoase

 Cele mai cunoscute sunt blocurile de ramura, drept si


stang; diagnosticul se pune electrocardiografic

S-ar putea să vă placă și