Tema 2.

PSIHODIAGNOZA
INTELIGENŢEI
Argument
•Psihodiagnoza inteligenţei necesită o analiză
detaliată.
•Capitolul dat prezintă o asemenea analiză a
metodelor psihodiagnostice, ilustrată prin exemple
reprezentative şi completată cu teste de evaluare
şi autoevaluare, cunoaşterea cărora va contribui
la ameliorarea procesului evaluativ general.
 Tema 2. PSIHODIAGNOZA
INTELIGENŢEI
Obiective:
La încheierea studiului acestui subiect, masterandul
va trebui să poată să facă următoarele:

• Să descrie şi să caracterizeze testele de inteligenţă.

• Să selecteze, să analizeze şi să administreze testele de
inteligenţă.
• Să prelucreze şi să interpreteze rezultatele obţinute.
• Să evidenţieze valoarea şi limitele testelor de inteligenţă.
 Unităţi de conţinut
2.1. Noţiuni generale.
2.2. Teste de tip Binet-Simon.
2.3. Teste omogene.
2.4. Baterii compozite.
2.5. Teste pentru populaţii specifice.
2.6. Testarea diferenţelor interculturale.
2.7. Teste de aplicare colectivă.
 2.1. Noţiuni generale.

Ce este intelienţa?
 2.1. Noţiuni generale.

Nu există un consens în ceea ce priveşte

definiţia inteligenţei şi măsurarea ei.
• Inteligenţa – capacitatea de adaptare
• Inteligenţa – capacitatea generală pentru reuşită
• Inteligenţa – gîndirea abstractă
• Inteligenţa – capacitatea de a rezolva probleme
• Inteligenţa – ceea ce se măsoară cu testele de
inteligenţă
 2.1. Noţiuni generale.

Definiţii
• Inteligenţa este prezentată în dicţionare ca
„ansamblu al funcţiilor mentale avînd drept scop
cunoaşterea conceptuală şi raţională”.
• Inteligenţa este văzută ca “o activitate complexă
mentală, flexibilă şi mereu confruntată cu situaţii
noi şi cu probleme în care se foloseşte memoria,
raţiunea (logica) şi cunoştinţele dobîndite”.
 2.1. Noţiuni generale
Structura inteligenţei
• Teoria factorului general (Spearman)
– factor general, de grup, specifice
• Teoria multifactorială (Thurstone) –
factori de grup
 2.1. Noţiuni generale

Abordări:
• Utilizarea conceptelor teoretice
• Utilizarea criteriilor obiective
• Analiza factorială
 2.1. Noţiuni generale
În prezent, există o mare varietate de teste de
inteligenţă, care diferă prin numeroşi parametri.
• Testele pot fi omogene sau compozite, verbale
sau nonverbale, de aplicare individuală sau
colectivă, destinate examinării copiilor sau
adulţilor.
• Testele pot constitui o scală unică sau mai multe
scale de natură diferită ale căror rezultate sînt
adiţionate.
 2.1. Noţiuni generale.

MARILE ORIENTĂRI

• Teste de tip Binet-Simon

• Teste omogene
• Orientarea spre examinarea copilului /
adultului
 2.2. Teste de tip Binet-Simon
• Vîrsta mentală

vîrsta mentală
• C. I. = ---------------- x 100
vîrsta cronologică

• Scalele Stanford-Binet
 2.3. Teste omogene
• Cuburile Kohs
• Labirintele Porteus
• Testul Goodenough
 2.4. Baterii compozite

• WAIS
• WISC
• WPPSI
 2.5. Teste pentru populaţii
specifice
• Testarea copiilor cu deficienţe auditive (scale
nonverbale);
• Testarea persoanelor cu deficienţe vizuale (teste
orale, teste bazate pe sistemul de lectură şi scris
pentru orbi şi alte probe special adaptate (de
exemplu, discuri, înscrieri pe banda magnetică
etc.);
• Testarea persoanelor cu deficienţe ortopedice
(teste de clasificare a imaginilor sau de tip
vocabular).
• Teste de inteligenţă pentru vîrstele mici (Gessel,
Buhler)
 2.6. Testarea diferenţelor
interculturale
• Testul Raven
• Testul Goodenough
• Testul Meili
 2.7. Teste de aplicare colectivă

• Army A, Army B
• Testul analitic de inteligenţă Meili
• Matricele progresive Raven
 Rezumat

1. Nu există un consens nici în ceea ce

priveşte definiţia inteligenţei, nici în ceea ce
priveşte măsurarea ei.
2. În prezent, există o mare varietate de
teste de inteligenţă, care diferă prin numeroşi
parametri.
3. Testele pot fi omogene sau compozite,
verbale sau nonverbale, de aplicare individuală
sau colectivă, destinate examinării copiilor sau
adulţilor.
 Rezumat
4. Testele pot constitui o scală unică
sau mai multe scale de natură diferită, a
căror rezultate sînt adiţionate. Prin
combinarea acestor parametri, se ajunge
la tipuri foarte variate de teste.
5. Actualmente, testele de inteligenţă,
ca instrumente diagnostice, au căpătat o
răspîndire enormă, pătrunzînd în diverse
sfere ale vieţii umane.
 Concepte-cheie:
baterii compozite, teste nonverbale,
coeficient de inteligenţă, teste verbale,
instrument, teste de inteligenţă,
inteligenţă, teste omogene,
tehnică, vîrstă mentală.
teste de aplicare colectivă,
teste de aplicare individuală,
 ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

I. Mai jos sînt prezentate cîteva activităţi pe care le puteţi iniţia

în sprijinul obiectivelor de învăţare la această temă.

• 1. Intraţi pe Internet şi citiţi mai multe despre testarea

inteligenţei. Veţi găsi informaţii în publicaţiile cu privire la inteligenţă.
Elaboraţi, în baza informaţiei obţinute, un referat (4-5 pagini).

• 2. Numiţi şi caracterizaţi testele de inteligenţă pentru copii.

Faceţi o listă a punctelor tari şi a punctelor slabe ale acestora.
Comparaţi-vă răspunsul cu cel al colegilor.

• 3. Comparaţi testele de inteligenţă de aplicare individuală şi

colectivă. Care consideraţi că sînt avantajele şi dezavantajele
fiecăruia dintre ele? Comparaţi-vă răspunsul cu cel al colegilor.
 ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

II. Proiect diagnostic.

• 1. Selectaţi, analizaţi şi aplicaţi un test de inteligenţă
omogen (3 copii/adolescenţi). Prelucraţi şi interpretaţi
rezultatele obţinute. Evidenţiaţi valoarea şi limitele
testului aplicat.
• 2. Selectaţi, analizaţi şi aplicaţi un test de inteligenţă
generală (3 adulţi). Prelucraţi şi interpretaţi rezultatele
obţinute. Evidenţiaţi valoarea şi limitele testului aplicat.
• 3. Selectaţi, analizaţi şi aplicaţi pe un grup de 10
persoane (copii/adulţi) un test de inteligenţă de aplicare
colectivă. Prelucraţi şi interpretaţi rezultatele obţinute.
Evidenţiaţi valoarea şi limitele testului aplicat.