Politica Uniunii

Europene in
domeniul
concurenței
Cuprins
• Ce este politica în domeniul concurenţei

• Obiectivele politicii în domeniul concurenţei

• Instituţiile UE şi politica în domeniul concurenţei

• Bazele juridice ale politicii în domeniul concurenţei

– Politica în domeniul cartelurilor şi a altor practici
restrictive
– Politica anti-monopol. Interdicția abuzului de poziție
dominante și controlul concentrărilor
– Întreprinderile publice şi liberalizarea pieţei
– Ajutoarele de stat
 Ce este politica în
domeniul concurenţei
• Politica in domeniul concurentei, a oricarei tari, reprezinta un
ansamblu de masuri care au ca scop administrarea
comportamentelor unor agenti economici pe piata, care ar
putea afecta negativ concurenta.

• Politicii in domeniul concurentei, a Uniunii Europene este

compusa dintr-o totalitate de masuri legislative si de actiuni
intreprinse la nivel comunitar, prin Comisie, cu scopul de a
elimina sau descuraja acele practici restrictive ce au ca efect
restrangerea sau eliminarea concurentei, in cadrul pietei unice.
Obiectivele politicii în
domeniul concurenţei
• Obiectivul principal al politicii in domeniul
concurenței este considerat a fi, in general,
protejarea mecanismului pieței prin promovarea
structurilor competitive ale pieței si pedepsirea
comportamentului anti-competitiv, generîndu-se
astfel o creștere a eficientei economiei ca întreg cît
și o creștere a bunăstarii consumatorului.
Instituţiile UE şi politica în
domeniul concurenţei
• Parlamentul European

• Există 2 comisii care se ocupă în mod special de probleme

legate de politica în domeniul concurenţei şi privind protecţia
consumatorului:

– ECON (afaceri economice şi monetare)

- politica economică şi monetară a UE, normele în domeniul concurenţei
şi ajutorul de stat acordat întreprinderilor

– IMCO (piaţa internă şi protecţia consumatorilor)

- identificare şi eliminarea obstacolelor din calea funcţionării pieţei unice
şi promovarea şi protejarea intereselor economice ale consumatorilor
Instituţiile UE şi politica în
domeniul concurenţei
• Consiliul European
• Consiliul European defineşte orientările şi
priorităţile politice generale ale Uniunii
Europene şi oferă impulsul necesar dezvoltării
acesteia.
• Împreună cu Parlamentul European, Consiliul
European joacă un rol important în numirea
comisarului pentru concurenţă, desemnat
de guvernele naţionale şi de preşedintele
Comisiei.
Instituţiile UE şi politica în
domeniul concurenţei
• Comisia Europeană
• Comisia Europeană asigură buna aplicare
a normelor UE în domeniul concurenţei.
• Rolul acestei instituţii este, în principal,
monitorizarea şi, unde este cazul, blocarea:
• acordurilor anticoncurenţiale (în special a
cartelurilor)
• abuzurilor de poziţie dominantă
• fuziunilor şi achiziţiilor
• ajutoarelor de stat.
Instituţiile UE şi politica în
domeniul concurenţei
• Curtea Europeană de Justiţie

• Curtea de Justiţie este principalul organ judiciar

european şi asigură interpretarea şi aplicare
uniformă a legislaţiei în domeniul concurenţei pe
tot teritoriul UE.

• Tribunalele naţionale pot (şi uneori trebuie) să

trimită unele dosare la Curtea de Justiţie pentru a
stabili modul în care trebuie interpretate normele în
materie de concurenţă în anumite cazuri concrete.
Instituţiile UE şi politica în
domeniul concurenţei
• Banca Centrală Europeană
– Banca Centrală Europeană este consultată periodic cu
privire la diverse aspecte legate de concurenţă în
sectorul financiar.

• Curtea de Conturi
– Curtea de Conturi poate verifica amenzile impuse
companiilor care se fac răspunzătoare de comportamente
anticoncurenţiale, în cazuri semnalate de Comisie. Banii
provenind din amenzi se întorc la bugetul UE.
Instituţiile UE şi politica în
domeniul concurenţei
• Comitetul Economic şi Social European

• Este un organ consultativ al UE, în cadrul căruia

sunt reprezentate sindicatele, asociaţiile
patronale şi alte grupări ale societăţii civile.

• În cadrul Comitetului, secţiunea „Piaţă unică,

producţie şi consum” se ocup în mod special de
politica în domeniul concurenţei şi de protecţia
consumatorilor.
Bazele juridice ale politicii
în domeniul concurenţei
• Baza legală (juridică) a PDC este oferită, în primul
rând, de prevederile incluse în Tratatului UE ,
respectiv:
• Articolul 81, privind practicile restrictive
• Articolul 82, privind poziţia dominantă pe piaţă
• Articolul 86, privind întreprinderile publice
• Articolele 87-89 privind ajutorul de stat.
Bazele juridice ale politicii
în domeniul concurenţei
Politica în domeniul cartelurilor şi a altor practici
restrictive

• Articolul 81 (fost art.85) al Tratatului CE introduce principiul

interzicerii acelor acordurilor între firme, decizii şi practici
concertate, care au ca obiect sau ca efect împiedicarea,
restrângerea sau denaturarea concurenţei în interiorul
spaţiului comunitar, şi care sunt susceptibile de a „afecta
comerţul între statele membre”.
Legislaţia secundară în acest domeniu include mai multe categorii de regulamente,
directive, note, emise de Consiliu sau Comisie (printre care Regulamentul 17/1962
sau Regulamentul 1/2003), precum şi decizii emise de Curtea Europeană de Justiţie
(de pildă, Cazul 5, 1969, ECR 295, prin care s-a stabilit regula „de minimis”).
Bazele juridice ale politicii
în domeniul concurenţei
• Există acorduri:
orizontale (aflate în acelaşi stadiu al producţiei, transformării şi comercializării),
verticale (aflate în stadii diferite ale procesului de producere şi comercializare, nefiind
concurente între ele).

• Anumite tipuri de acorduri au fost întotdeauna considerate

periculoase de către Comisie şi interzise, practic fără
excepţie:

• În cazul acordurilor orizontale:

-Fixarea preţurilor
-Existenţa unor birouri de vînzare comune
-Fixarea de cote de producţie sau livrare
-Împărţirea pieţei sau a surselor de aprovizionare

• În cazul acordurilor verticale:

-Fixarea preţurilor de revânzare
-Clauze de protecţie teritorială absolută.
Bazele juridice ale politicii
în domeniul concurenţei
• Politica anti-monopol. Interdicția abuzului de poziție
dominante și controlul concentrărilor

• Art. 82 (fost art. 86) prevede că orice abuz din partea

unuia sau mai multor agenţi economici aflaţi într-o
poziţie dominantă în piaţa comună sau într-un
segment important al acesteia este interzis, atâta
vreme cât poate afecta comerţul dintre ţările membre.
Bazele juridice ale politicii
în domeniul concurenţei
• Un astfel de abuz poate consta din:

a) impunerea, în mod direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau de

cumpărare sau a altor condiţii comerciale inechitabile;

b) limitarea producţiei, distribuţiei sau a dezvoltării tehnologice în dezavantajul

consumatorilor;

c) aplicarea, în privinţa partenerilor comerciali, a unor condiţii inegale la

tranzacţii echivalente, provocând în acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj

în poziţia concurenţială;

d) condiţionarea încheierii unor contracte de acceptarea, de către parteneri, a

unor clauze stipulând prestaţii suplimentare care, nici prin natura lor şi nici

conform uzanţelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

Bazele juridice ale politicii
în domeniul concurenţei
• Întreprinderile publice şi liberalizarea pieţei

• În ceea ce priveşte întreprinderile publice şi

firmele cărora statul le acordă drepturi speciale
sau exclusive, articolul 86 paragraful 1 (fostul
articol 90, paragraful 1) al tratatului interzice
statelor membre să stabilească sau să menţină
măsuri contrare reglementărilor stabilite prin
tratat, respectiv cele privind concurenţa.
Bazele juridice ale politicii
în domeniul concurenţei
Ajutoarele de stat

• Tratatul CE consacră acestei probleme trei articole, de la 87 la

89 (fostele Art.92-94).

• Articolul 87 (fost 92), în cadrul primului paragraf, precizează:

„cu excepţia derogărilor prevăzute prin prezentul tratat, sunt
incompatibile cu Piaţa Comună, toate ajutoarele acordate de
stat, sau prin intermediul resurselor statului, indiferent de forma
îmbrăcată, în măsura în care afectează schimburile între ţările
membre, denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa,
favorizând anumite întreprinderi sau activităţi.” Dispoziţia
vizează în egală măsură întreprinderile publice şi private.
Bazele juridice ale politicii
în domeniul concurenţei
Ajutoarele de stat

• Articolul 88 (fost 93) fixează procedura şi prevede că

statele membre au obligaţia să informeze, în timp util,
Comisia asupra proiectelor care tind/intenţionează să
instituie un ajutor nou sau să modifice un ajutor
existent. Acest lucru se traduce în mod concret prin
notificarea prealabilă a proiectului.