Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și

reziduurilor din agricultură, inclusiv substanțele vegetale și animale,

silvicultură și industriile conexe.

Biomasa reprezintă resursa

regenerabilă cea mai abundentă de pe
planetă. Aceasta include absolut toată
materia organică produsă prin procesele
metabolice ale organismelor vii.
Biomasa este prima formă de
energie utilizată de om, odată cu
descoperirea focului.
 Bioxidul de carbon din atmosferă şi apa din sol participă în procesul
obţinerii glucidelor (zaharidelor), care formează „blocurile de construcţie” a
biomasei. Astfel, energia solară, utilizată la fotosinteză, îşi păstrează forma
chimică în structura biomasei. Dacă ardem efectiv biomasa (extragem energia
chimică), atunci oxigenul din atmosferă şi carbonul din plante reacţionează
formînd dioxid de carbon şi apă. Acest proces este ciclic, deoarece bioxidul de
carbon poate participa din nou la procesul de formare a biomasei.
Ca adăugare la sensul său estetic de floră pămîntească a planetei, biomasa
prezintă o rezervă resursă util şi important pentru om.
• reduce dependența energetică de petrol si gaze ;
• valorifică subprodusele și reziduurile organice agricole ;
• stimulează industriile din sector la nivel social ;
• oferă acces agricultorilor la piața energiei .
 Biomasa este prima formă de
energie utilizată de om, odată cu
descoperirea focului. Energia înglobată în
biomasă se eliberează prin metode variate,
care însă, în cele din urmă, reprezintă
Biomasa este utilizată în scopuri
energetice din momentul descoperirii de
către om a focului. Astăzi combustibilul
din biomasă poate fi utilizat în diferite
scopuri - de la încălzirea încăperilor până
De acea oamenii de stiinta recomanda tot mai
producerea energiei electrice şi
mult in ultima perioada, utilizarea
combustibililor pentru automobile.
combustibililor bioregenerabili proveniti din
biomasa proaspata.
Imagini biomasă
 Există o largă varietate de surse de
biomasă, printre care se numără copacii cu
viteză mare de dezvoltare (plopul, salcia, Principala resursă de biomasă o
eucaliptul), trestia de zahăr, rapiţa, plantele
reprezintă însă lemnul.
erbacee cu rapiditate de creştere şi diverse
Energia asociată biomasei forestiere ar putea
reziduuri cum sunt lemnul provenit din
să fie foarte profitabilă noilor industrii, pentru
toaletarea copacilor şi din construcţii, paiele
că toată materia celulozică abandonată astăzi
şi tulpinele cerealelor, deşeurile rezultate
(crengi, scoarţă de copac, trunchiuri, buşteni)
după prelucrarea lemnului, deşeurile de
va fi transformată în produse energetice.
hârtie şi uleiurile vegetale uzate. Utilizarea biomasei forestiere în
scopuri energetice duce la producerea de
combustibili solizi sau lichizi care ar putea
înlocui o bună parte din consumul actual de
petrol, odată ce tehnologiile de conversie
energetică se vor dovedi rentabile.
 Organismele de pe Terra participa în mod diferit la producția totala de
biomasa. Bioproductivitatea primara în apa marilor si oceanelor este datorata
fitoplanctonului (în zona europeana, acesta este compus predominant din
microalge si mai puin din macroalge) si plantelor superioare marine.
Fitoplanctonul asigura o productivitate scazuta, în jur de 0,5 t biomasa uscata
ha-1/an-1, valori ce pot ajunge pâna la 0,8-3,0 t/ha-1/an-1 în condiii favorabile
(ceea ce reprezinta circa 50% din producia biologica a apelor de coasta). În
culturile artificiale de alge marine productivitatea poate urca pâna la 50 t
biomasa uscata ha-1/an-1, iar dupa unele surse, cea mai ridicata producie de
biomasa a fost obinuta experimental la alge - aproximativ 100 t biomasa uscata
ha-1/an-1.
 Speciile vegetale
terestre difera mult în privina
randamentului conversiei
energiei solare si al produciei de
biomasa. Potenialul acestor
specii este evaluat în zona
temperata, la 20-30 t biomasa
uscata/ha-1/an-1, dar aceste
valorile sunt realizabile numai
de cele mai productive specii si
în condții de mediu foarte
favorabile. Fara îndoiala,
producia de biomasa are valori
scazute la plantele inferioare (de
exemplu: licheni - 2-3 t
substanța uscata/ha-1/an-1;
mușchi - 0,5-0,7 t/ha-1/an-1
(Atanasiu si Polescu, 1988).
 Biotehnologia
Biotehnologia este disciplina biologică ce se ocupă cu obţinerea de produse
utile omenirii folosind culturile celulare de bacterii, microalge, drojdii, animale sau
plante, metabolismul şi posibilităţile biosintetice ale acestora asigură sinteza orientată a
substanţelor specifice.
 Biosinteza proteinelor de origine microbiană a apărut ca urmare a deficitului mondial
de proteine în hrana omului şi a animalelor.
Proteinele în organism reprezintă principala sursă de aminoacizi care participă în
diversele procese metabolice. Spre deosebire de lipide, proteinele nu pot fi stocate în organism şi
deoarece timpul de înjumătăţire este de 80 de zile, o hrană deficitară în proteine va conduce în
timp la instaurarea stării de extenuare (slăbirea organismului).
 Importanţa proteinelor şi a biomasei proteice

În organismul animal proteinele

au un rol plastic, adică participă la
formarea, dezvoltarea şi regenerarea
organismului.
Rolul proteinelor:
plastic,aparare, functinal,

Dintre substanţele existente în

natură, indispensabile pentru desfăşurarea
abolismului normal, după apă, cele mai
importante sunt proteinele. În natură
proteinele nu se găsesc în stare pură, ci
răspândite în deferite produse naturale sau
industriale folosite în hrana omului.
 Ca aspect, la microscop, proteinele sunt subţiri, ca nişte bastonaşe
gelatinoase. În organele animale apar sub formă de muşchi, piele, păr. Ele se
găsesc şi în plante în cantităţi mai mici.Toate sunt amestecuri de compuşi
complecşi, conţinând carbon, hidrogen, azot, oxigen, uneori şi fosfor, fier, iar
de multe ori sulf.
- Bacto czapek dox broth
- Malt extract broth
- Potato dextrose broth

Mediile s-au repartizat pentru 200 ml,au fost sterilizate

15min in autoclav la 121⁰C.
Dupa care au fost racite si insamantate din cultura
Polyporus squamosus(buretele de nuc) din eprubeta.
Materialul biologic:
S-a utilizat o tulpina de Polyporus squamosus
comestibila, care a fost cultivata in eprubeta pe mediul
potato-dextrose-agar si lasata sa creasca la temperatura
camerei timp de o saptamana.
 Cele 3 medii de cultura din baloanele Erlemeyer au fost inoculate cu o
suspensie de spori de Polyporus squamosus obtinut in apa sterila (s-au adaugat 10
ml apa sterila peste cultura din eprubeta ,s-a raclat cu ansa si s-au turnat in
baloanele Erlemeyer).
 Mediile au fost asezate in incubatorul rotativ in
care experimentul a durat 72 h la 30⁰C la 150rpm. Au fost
recoltate probe din care s-a determinat pH-ul ,substanta
uscata refractometric iar din probele finale s-a determinat
biomasa umeda , substanta uscata (la termobalanta); pH-ul si
s-a observat aspectul microscopic al miceliului acumulat.
 Polyporus squamosus
(Buretele de nuc)

Tabel nominal de valori:

Medii de cultura Masa totala Masa de Factor de pH
(g) substanta refractie
uscata(%)

Bacto czapek dox 6.74 18.88 1.5 5.84

broth
Malt extract 2.55 24.3 1.6 4.47
broth
Potato dextrose 2.87 26.86 1.5 5.26
broth