Sunteți pe pagina 1din 100

STRUCTURA APARATELOR

CERAMICE
Curs 3
Clasificarea elementelor de agregare

 In functie de tehnica utilizata:


 Ceramica clasica
 Turnare metal + ardere ceramica
 Tehnica all-ceram
 Tehnici aditive
 Depunere in straturi succesive (Optec HSP, Vitadur –Vita)
 Turnare
 Infiltrare si sinterizare
 Presare la temperaturi inalte
 Tehnici substractive
 Strunjire
 Electroeroziune
Clasificarea elementelor de agregare
 In functie de materialele din care sunt realizate:
 Ceramo-metalice
 Folie de platina
 Aliaj turnat

 All-ceram
 Depuneri succesive
 Infiltrare (tehnica In-ceram)
 Presare (sist IPS-Empress)
 Turnare (Dicor)
 Strunjire (CAD-CAM)
Clasificarea elementelor de agregare

 In functie de sistemul de fixare:


 Prin cimentare
 Oxifosfatde zinc
 Policarboxilic
 Glass-ionomer

 Prin adezivi:
 Bis GMA
1. CONDITII DE ALEGERE
-biologice
-biomecanice

2. INDICATII DE UTILIZARE A
MICROPROTEZELOR CA ELEMENTE
DE AGREGARE
CONDITII DE ALEGERE A ELEMENTELOR DE AGREGARE

a. Condiţii biologice:
•sacrificiul minim de substanţă amelo-dentinară
•profilaxia pulpara
•profilaxia parodontala
•refacerea morfologica
•refacerea functionala
•conservarea rapoartelor ocluzale normale si a rapoartelor
mandibulo-craniene corecte
CONDITII
BIOLOGICE
ALE
ELEMENTELOR 1.Sacrificiu minim
DE AGREGARE de substanta amelo-dentinara
CONDITII
BIOLOGICE
ALE
ELEMENTELOR
DE AGREGARE

Elementele de agregare din puntile Maryland

Total ceramice mixte


CONDITII
BIOLOGICE
ALE
ELEMENTELOR
DE AGREGARE

Inlay-uri
CONDITII
BIOLOGICE
ALE
ELEMENTELOR
DE AGREGARE

CORONA
PARTIALA ¾
SAU 4/5
CONDITII
BIOLOGICE
ALE
ELEMENTELOR
DE AGREGARE

Coroana de invelis total ceramica


CONDITII
BIOLOGICE
ALE 2. Profilaxie pulpara
ELEMENTELOR
DE AGREGARE

Sa nu transmita variatiile de temperatura


Sa nu oblige la devitalizare
Materialul de cimentare să nu declanşeze reacţii pulpare
Etanşeitatea închiderii marginale
CONDITII
BIOLOGICE
ALE 3.Profilaxie parodontala
ELEMENTELOR
DE AGREGARE

Respectarea conturului parodontal


Închiderea marginală perfectă
Respectarea profilului de emergenţă
JONCŢIUNEA DENTO-PROTETICA

Poate fi plasată:
Subgingival
Juxta-gingival
supragingival
Elasticitatea parodontiului marginal
şi reactia la agreesiunea mecanica
determinata de margini incorect
modelate
RELATIA PARODONTIU MARGINAL
*SUPORT DENTAR
*SUPORT IMPLANTAR
Supraconturare cervicala/subdimensionare

*Conturul protetic cervical = galben


*Supracontur vertical = rosu
*Subdimensionare verticala = verde
CONDITII
BIOLOGICE 4. Restabilirea morfologiei
ALE coronare
ELEMENTELOR si a fizionomiei
DE AGREGARE

Fizionomia alegerea practicianului

Refacerea morfologiei obligatorie


CONDITII
BIOLOGICE 5. Refacerea sau conservarea
ALE
ELEMENTELOR
raporturilor mandibulo-craniene
DE AGREGARE

Anterior Consecutiv
edentatiei edentatiei

Raporturi
ocluzale Restabilirea
incorect raporturilor
refacute mandibulo-cranien
CONDITII DE ALEGERE A ELEMENTELOR DE AGREGARE

b. Condiţii biomecanice:
•rezistenţă la solicitările mecanice complexe
•transmitereaforţelor de masticaţie de la
nivelul corpului de punte la dintele suport în
axul acestuia
•agregarea
CONDITII
BIOMECANICE
ALE
1. REZISTENŢĂ LA
ELEMENTELOR SOLICITĂRILE MECANICE
DE AGREGARE

Suprafata de unire cu corpul de punte

Rezistenţa materialelor la
solicitările mecanice complexe
CONDITII 2. Transmiterea axiala a fortelor
BIOMECANICE
ALE
ELEMENTELOR
DE AGREGARE

Elementele de agregare vor fi extinse pe cel puţin


2/3 din diametrul coronar al dinţilor stâlpi
CONDITII Modalitati de agregare
BIOMECANICE
ALE
la substructura organica
ELEMENTELOR
DE AGREGARE

Raportul de contact dintre elementul de agregare


si subsructura preparata
1. Agregare extrinseca= extratisulara (terapia de acoperire)
2. Agregare intrinseca=intratisulara (terapia de reconstituire)
3.Agregare dentinara= puturi dentinare
4. Agregare radiculara=pivot radicular (terapia de substitutie
RETENTIA ELEMENTELOR DE AGREGARE

Suma factorilor care se opun dezinsertiei

1. RETENTIE PRIMARA
2. RETENTIE SECUNDARA
3. RETENTII SPECIALE
RETENTIA depinde de urmatorii factori:

• forma şi mărimea suprafetelor aflate in contact


• poziţia suprafetelor fata de axul de insertie
• coeficientul de abraziune
• starea suprafetelor ce vin in contact
• paralelismul fetelor laterale
• înalţimea suprafetelor verticale
Factori care influenteaza retentia:

1. FORMA ŞI MARIMEA PREPARATIEI


2. MIJLOACE SUPLIMENTARE DE RETENTIE

Pivouri radiculare
Cavitati de retentie

Santuri de retentie

pivouri dentinare
3. STAREA SUPRAFETELOR AFLATE IN CONTACT
a) CALITATEA SUPRAFETEI DENTARE DEPINDE DE
INSTRUMENTARUL ABRAZIV FOLOSIT
*CALITATEA / TIPUL (diamantat, extradur)
*MODUL DE UTILIZARE (viteza de rotatie, presiune,irigatie)
b) SUPRAFATA INTERIOARA A ELEMENTULUI
DE AGREGARE

SABLAREA

Microscopie electronica de baleiaj


-suprafata unui aliaj sablat cu particole alumina
3. GRAVAJUL CA MODALITATE DE IMBUNATATIRE
A STARII DE SUPRAFATA

GRAVAJUL ACID AL STRUCTURII DENTARE

GRAVAJUL ACID AL CERAMICII


GRAVAJUL ELECTROLITIC AL SUPRAFETELOR METALICE

=disolutie anodica a unor faze metalicemicrorelief favorabil retentiei

SE INDICA LA ALIAJELE NENOBILE, PE BAZA DE Ni sau Co


AGREGARE
PRIN
INŞURUBARE
PE IMPLANTURI
ELEMENTE DE AGREGARE
PE CAPE DE TELESCOPARE
INDICATII
DE UTILIZARE
A MICROPROTEZELOR
1. INCRUSTATII

Pot fi elementele de agregare


ale sinelor de imobilizare (in parodontopatii)
2. COROANE PARTIALE ¾, 4/5

in zona anterioara/posterioara a arcadei


-biologice
-in edentatii de 1-2 dinti lipsa
-comanda axul de insertie al protezei
-rezistenta mecanica foarte buna
COROANA METALO-CERAMICA

-calitati de rezistenta şi fizionomie


-+/- devitalizare
-retentie mai mica decit a coroanei
metalice
COROANA
INTEGRAL CERAMICA
-exigente fizionomice crescute
-necesita sacrificiu important de tesut dentar
-rezistenta mecanica
-indicate in punti de mica amplitudine
CONDITII DE ALEGERE A CORPURILOR DE PUNTE
obiectivele biologice
obiectivele biomecanice •Rigiditatea
•Deformarea elastică
•Deformarea plastică
•Rezistenţa mecanică
•Fractura corpului de punte
•Rezistenţa la abraziune
•Forţele pe care le transmite

Corpuri de punte:
fizionomic
semifizionomic
metalic
OBIECTIVELE CORPULUI DE PUNTE

*biologice=profilactice,curative
*biomecanice
OBIECTIVE
BIOLOGICE
ale CORPULUI
de PUNTE PROFILACTICE

• Profilaxia migrarilor dentare

• Profilaxia malrelatiilor mand.-


craniene

• Profilaxia resorbtiei osoase

• Profilaxia tesuturilor periferice


OBIECTIVE
BIOLOGICE CURATIVE
ale CORPULUI
de PUNTE

Refacerea:
1. morfologica a dintilor lipsa
2. fizionomiei
3. functiei masticatorii
4. deglutitiei
5. articularii fonetice
OBIECTIVE
MECANICE
ale CORPULUI
de PUNTE

LEGEA NEWTON
1. RIGIDITATEA
CORPULUI DE PUNTE

*MATERIAL
*GROSIME
*AMPLITUDINE
OBIECTIVE
MECANICE
ale CORPULUI
2. DEFORMAREA ELASTICA
de PUNTE

Depinde de:
-Modulul de elasticitate
-amplitudinea şi grosimea corpului de punte
-axul corpului de punte-dictat de pozitia dintilor stilpi
OBIECTIVE
MECANICE
ale CORPULUI
de PUNTE 2. DEFORMAREA ELASTICA

+/- caracter bistimulativ


DEFORMAREA CORPULUI DE PUNTE
DEPINDE DE ASPECTUL CONCAV/CONVEX
AL ACESTUIA
Mandibula>>>maxilarul
4.REZISTENTA MECANICA
4. FRACTURA CORPULUI DE PUNTE
5. REZISTENTA
LA
ABRAZIUNE
6. FORTELE
PE CARE LE TRANSMITE
CORPUL DE PUNTE

IN ZONA LATERALA
IN ZONA FRONTALA
CARACTERISTICILE
CORPULUI DE PUNTE

• AMPLITUDINEA
• LATIMEA
•INALTIMEA
•PROFILUL
•RAPORTUL cu CREASTA EDENTATA
•FORMA PE SECTIUNE
•REALIZAREA TEHNOLOGICA A CORPULUI DE
PUNTE
AMPLITUDINEA
CORPUL DE PUNTE IN EXTENSIE
CONDITII DE UTILIZARE
-edentatii terminale sau intercalate
-antagonisti protezati adjunct
-pe doi dinti pilieri
- marime redusa
-fara contact ocluzal
-indicat mezial > distal
DEZAVANTAJE
-biomecanice
-suprasolicitare parodontala a dintilor pilieri
-leziuni carioase proximale
LATIMEA=in functie de:
• diametrul VO al crestei
• inaltimea crestei
• diametrul dintilor inlocuiti
CONDIŢII CONDIŢII
INALTIMEA FAVORABILE DEFAVORABILE

CORPULUI a mic a mare

DE PUNTE b mare b mic


c mic c mare
α mare α mic
PROFILUL , in sens :

-sagital

-transversal

-vertical
FORMA PE SECTIUNE:

-sa simetrica

-trefla
-şa asimetrică

-cupa
--semisa
RAPORTUL
cu CREASTA EDENTATA

1. in contact cu creasta
2. in contact partial cu creasta
3. la distanta de creasta
Parametrii zonei de unire dintre
elementele de agregare
şi corpul de punte

ÎNĂLŢIMEA LĂŢIMEA
DISTANŢA
ZONEI DE ZONEI DE
DINTRE PILIERI
JONCŢIUNE JONCŢIUNE
= 6 mm 3 mm 3 mm
= 8 mm 3,5 mm 3,5 mm
= 10 mm 4 mm 4 mm
= 12 mm 4,5 mm 4,5 mm
= 14 mm 5 mm 5 mm
 In vederea conceperii corpului de punte
trebuie analizate
1.spatiul protetic potential
2.arcada edentata reziduala-directia
resorbtiei osoase
3.modificarile chirurgicale posibile
4.arhitectura gingivala
1.Spatiul protetic potential
 Versiile si egresiile dintilor limitrofi
complica
solutia-tratament ortodontic
-tratam protetic cu devitalizare si
schimbare axa dentara prin preparare
-obligatorie analiza in ceara
2.Arcada alveolara reziduala
 Rezorbtia si atrofia modifica in timp forma
 Protetic pot apare -triunghiuri negre
inestetice
-impact alimentar
-proiectarea salivei
 In plus creste distanta dintre plan ocluzie-
plan gingival iar dintii reconstituirii
protetice devin lungi
Defect de clasa Ia
Defect de clasa a II-a
Defect de clasa a III-a
4.Refacerea arhitecturii gingivale
 Prezervarea procesului alveolar si a
arhitecturii gingivale trebuie facuta imediat
postextractional
Spear - 1999
 Forma ovala opreste colapsul gingival
 2,5mm apical
 Lustru perfect pentru control placa
Clasificarea corpurilor de punte
 Fara contact mucozal –igienic

-igienic modificat

 Cu contact mucozal -sea


-semi-sea
-cupa, semicupa
-ovate
 Selectia corpului de punte depinde de
estetica si cerintele igienice

=maxilar- estetica primeaza, dintii


falsi trebuie sa iasa din alveola

=zone posterioare- conturul poate fi


modificat in scopuri igienice, mai putin
estetice.
2.Corpul de punte in sea
 Are o fata concava care acopera polul crestei
reziduale
 Creeaza un profil de emergenta corect
 Nu se recomanda
3.Corpul de punte in semi-sea
 Pentru imbunatatirea conditiilor de igiena,
suprafata gingivala trebuie sa aiba
-suprafata convexa atit cit se
poate
-zona de contact minima cu
creasta in forma literei T
4.Corpul de punte cupa

 pacientul mentine usor


igiena
 trebuie modelat convex pe
toate fetele
 are un contact punctiform
cu creasta
 indicat mandibular unde
estetica nu e foarte
important
5.Corpul de punte “ovate”
 -aparenta cea mai estetica
 -suprafata sa convexa creeaza in tes moale o
depresiune
 -tratament atent pentru obtinerea rezultatelor
 Corpul de punte fizionomic elimina
posibilitatea existentei portelanului
nesustinut (semisa)
CONSIDERATII ESTETICE PRIVIND
TRATAMENTUL PRIN PUNTEA
DENTARA
 Singura modalitate prin care pacientul
apreciaza calitatea lucrarii este CUM
ARATA

 Estetica esteCRITERIU DE EVALUARE si


MOTIV de continuare a tratamentului
 Cel mai frecvent esecurile estetice sint
date de rezorbtia osului alveolar
 Important unde cade
lumina in jurul dintelui
natural in special
gingival
=o lucrare
neadaptata corect
antreneaza aparitia de
umbra la colet ce strica
iluzia

=recesiuni la nivel
gingival duc la buraj
alimentar, care
compromit in plus
efectul estetic
Dimensiunea incizo-gingivala a
corpului de punte
 Dupa extractie se produce rezorbtie
osoasa=> dinte artificial lung

 O pozitie anormala a conturului cervical nu


e imediat observabila
 Pentru cazuri cu pierderi de rebord osos
accentuate solutia e utilizarea portelanului roz
pentru a simula tesutul gingival
 Asemenea punti necesita o urmarire atenta a
igienei orale
Dimensiunea medio-distala
a corpului de punte

 Principiile
perceptiei vizuale
adaptate la
design-ul puntii
 Pentru dintii zonei laterale- trebuie
duplicata dimensiunea portiunii celei mai
vizibile din dinte, meziala