Sunteți pe pagina 1din 88

 inflamatia foitelor pleurale care acopera plamânul

cu formare de lichid între acestea.

În mod normal, între cele doua foite pleurale,


viscerala si parietala, exista o cantitate foarte mica de
lichid cu rol de lubrefiere care permite alunecarea
celor doua foite una pe cealalta.
Semne si simptome în pleurezii
 Durere de tip pleuritic
- determinata de inflamatia pleurei parietale si contactul ei
cu pleura viscerala .
- caracteristici:
 apare de obicei brusc,
 la debut detemina pozitii antalgice
 diminua sau dispare odata cu acumularea lichidului
(aceasta previne frecarea foitelor pleurale una de alta),
 e accentuata de miscarile respiratorii, inspir profund, tuse,
stranut, poate iradia în umar sau la nivelul abdomenului
superior,
 Dispneea
- e secundara inegalittii ventilatie/ perfuzie si ineficientei
contractile a musculaturii toracice,
- gradul de dispnee depinde de cantitatea de lichid din
cavitatea pleural, se reduce prin pozitia culcat de partea
afectat si de evacuarea lichidului pleural.

 Tuse seaca
- determinata de iritarea receptorilor tusigeni de la nivelul
pleurei viscerala
- este: iritativa, seaca, dependenta de pozitia pacientului.

 Simptome generale : febra, astenie, transpiratii,inapetenta,


Semne clinice obiective
 apar când colectia lichidiana depaseste 300-500 ml si
constau în:
- bombarea hemitoracelui afectat cu largirea spatiilor
intercostale,
- diminuarea pana la abolire a vibratiilor vocale,
- matitate „lemnoasa”cu abolirea murmurului vezicular,
- deplasarea contralaterala a cordului în pleureziile
masive,
- la limita superioara a lichidului suflu pleuritic,
Diagnosticul radiologic
 sugestiv pentru opacitatile de tip lichidian, atunci când
opacitatea este situata decliv în torace
 se mobilizeaza odata cu schimbarea pozitiei (în decubit
lateral sau Trendelenburg).

 În functie de marimea pleureziei pot apare:


 obstructia sinusului costodiafragmatic în acumulri minime
de lichid;
 opacitate omogena supracostala cu limita superioar
concava în pleureziile de volum mediu;
 opacifierea întregului hemitorace, cu deplasarea
contralaterala a mediastinului în colectiile lichidiene
masive;
 opacitati rotunde sau ovalare în pleureziile închistate
intrascizural.
REVARSAT PLEURAL

Opacitate in menisc cu limita superioara concava in sus si inauntru 2/3


inferioare ale hemitoracelui sting
Diagnosticul echografic
 din ce în ce mai utilizata - simpla, rapida, fara risc de
iradiere, cu sensibilitate crescuta fata de examenul clinic si
ideal pentru reperajul toracentezei .

 Avantaje:
 poate aprecia mai corect (decât pe radiografie) cantitatea
de lichid (cantitatea minim apreciat - cca 20 ml) si
prezenta de filamente de fibrina în lichid,
 identifica pleureziile mici sau pneumotoraxul subclinic,
 face aprecieri asupra structurii macroscopice a pleurei
parietale si a diafragmului cu prezenta de formatiuni
tumorale sau invazie;
 prezenta de formatiuni pulmonare periferice.
Diagnosticul echografic
 Metoda este indispensabila pentru reperarea colectiilor
lichidiene închistate în vederea efecturii toracentezei
diagnostice si evacuatorii, evitând punctiile în organ.

 Poate aprecia prezenta lichidului în pericard

 Poate evidentia formatiuni secundare la nivelul ficatului.

 Evidentiaza eventuale complicatiile postbiopsie pleurala,


cum ar fi pneumotoraxul.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL ECOGRAFIC INTRE
TRANSUDAT SI EXSUDAT

EXSUDAT-RETEA DE SEPTURI
CE PRODUCE LOCULAREA
SPATIULUI PLEURAL LA UN
PACIENT CU PLEUREZIE TB
TRANSSUDAT dupa Goldberg
REVARSATELE INCHISTATE
 daca pleura viscerala si parietala este partial aderenta se
pot dezvolta colectii pleurale inchistate avind aspect de
ingrosare a peretelui toracic.
 pe radiografia P-A apar ca opacitati fuziforme sau rotunde
care fac unghiuri obtuze cu peretele toracic(spre deosebire
de tumorile pulmonare periferice care sint bine delimitate
si fac unghiuri ascutite cu peretele toracic.
 pot exista exceptii de la aceasta regula cind leziunile sint
foarte mari.
PLEUREZIILE INCHISTATE
Inchistarile se produc:
 la nivelul convexitatii toracelui-pleurezii inchistate
costal
 diafragmatice
 la nivelul virfului-opacitati in casca
 axilare
 mediastinale:inferioare si superioare
PLEUREZIE INCHISTATA
• Opacitate
fuziforma,densa,bine
delimitata tangenta la
peretele toracic ,
laterotoracic inferior
sting
PLEUREZIE INCHISTATA

•Pleurezie inchistata
apical,laterotoracic inferior sting
paramediastinal,suprahilar stg.
PLEUREZII INCHISTATE

•Plz.paramediastinala jum.inf a •Plz.inchistata costal,jumatatea


hemitoracelui drept inf.a hemitoracelui drept.
•Revarsat pleural incapsulat in portiunea superioara a marii scizuri si in portiunea
inferioara
•Rgf P-A evidentiaza opacitatea a 2/3 inferioare a pl .drept fara limite precise si o alta
imagine hidro-aerica supraiacenta
•Pleurezie inchistata situata paramediastinal in jumatatea inferioara a
hemitoracelui sting
REVARSATELE INTERSCIZURALE
 frecvente in mica scizura,dar pot apare si in marea
scizura.
 pe radiografia P-A apar ca opacitati omogene biconvexe,
sferice,bine delimitate de scizura.
 colectiile din mica scizura trebuie diferentiate radiologic
de atelectazile de lob
Insuficienta cardiaca ,revarsat interlobar
Opacitate fuziforma convexa
care simuleaza o formatiune tumorala-
cu topografie scizurala
tumora fantoma
PLEUREZII DIAFRAGMATICE
 imaginea radiologica releva o aparenta ascensiune
diafragmatica ,cu deplasarea domului pleural in lateral.
 revarsatele diafragmatice stingi pot fi puse in evidenta
radiologic prin masurarea distantei dintre baza
plaminului si camera cu aer a stomacului care este >2
cm.
 diagnostic diferential cu formatiunile subdiafragmatice
,paralizia de nerv frenic si pozitia inalta a diafragmului
la picnici.
 Pleurezie diafragmatica

•Opacitate semilunara cu convexitatea craniala


si concavitatea pe diafragm
REVARSATE PLEURALE MASIVE

• Opacitate omogena hemitorace drept;deplasarea mediastinului controlateral


Toracocenteza pleurala
 utila in stabilirea diagnosticului de pleurezie, dupa confirmare
radiologica si clinica;

 Se efectuează în spital în condiţii de asepsie.

 Acceptul pacientului pentru a coopera în timpul aspiraţiei.

 Concomitent se poate efectua biopsie pleurala.

 Constă în introducerea unui ac sau a unui trocar în spaţiul


intrapleural
INDICATII
 − în scop diagnostic, pentru confirmarea existenţei unei
colecţii pleurale şi examenul macroscopic, citologic,
biochimic şi bacteriologic al lichidului pleural;

 − în scop terapeutic, pentru decompresie intratoracică


(evacuarea colecţiei) şi aplicaţii terapeutice
intrapleurale, inclusiv instituirea unui pneumotorax
terapeutic pentru diagnostic, spălătură pleurală etc.

 − pentru facilitarea toracoscopiei.


Pregatirea pacientului
Fizica si psihica
- - se explică pacientului gestul medical ce urmează a fi

efectuat,ratiunea acestuia ,beneficiul scontat,riscul


eventual,precum si masurile medicale de minimalizare a
acestuia
- Manevra nu va fi facută fără consimtământul pacientului.
Pregatirea pacientului
-Premedicaţie:
se administrează codeină ,cu o oră inainte, pentru
prevenirea tusei
 atropină 1% s.c. administrată cu 20-30 minute
inaintea punctiei pleurale pentru a evita socul vagal,
în absenta contraindicaţiilor ( glaucom sau adenom
de periuretral cu retentie cronică de urină )
Ne se administrează medicatie sedativă -
benzodiazepine sau opiacee- datorită riscului de
detresă respiratorie,în special la vârstnici
Pozitia pacientului
- clasic: bolnav aşezat pe marginea patului, cu torace
uşor flectat anterior şi coate sprijinite pe genunchi
(deschidere maxima a spatiilor intercostale), sustinut
de ajutor in aceasta pozitie;
- poziţie sezândă, calare pe scaun,cu fata la spatarul
acestuia ,cu bratele sprijinite pe spatar sau cu bratul de
partea hemitoracelui punctionat ridicat deasupra
capului
- poziţie sezândă, pe scaun,in lateral cu partea
sanatoasă inspre spatarul acestuia,cu
bratul de partea sanatoasa sprijinit pe
spatar ,iar celalalt brat ridicat deasupra
capului, punandu-se în evidentă locul de
electie al punctiei.
Pozitia pacientului
Tehnica
 în plina matitate si dupa verificarea
radiologica de fata si profil si ecografica.
 loc de electie al punctiei pe linia axilara posterioara
 dezinfectia regiunii cu tinctura de iod
 anestezie strat cu strat (inclusiv pleura) cu xilina 1%
10ml;
 cu acul montat la seringa,se patrunde perpendicular,
prin piele, razand cu marginea superioara a coastei
inferioare
 pentru a verifica existenta revarsatului se aspira 20-30
ml
Se recolteaza probe pentru analiza biochimica,
bacteriologica, citologica;
Tehnica
 in cazul punctiei terapeutice se vor evacua maxim
1500 ml de lichid pleural intr-o sedinţă terapeutică.

 eprubetele cu lichidul recoltat ,etichetate


corespunzător ,se vor transporta la laborator
Incidente
 lezare a unui vas din pachetul subcostal, cu scurgere de sange
pe ac ,durere vie iradiată intercostal,hematom al peretelui →
retragere a acului, compresie locală;

 inteparea plamanului, cu scurgere de sange aerat → retragere


a acului;

 oprire brusca a jetului (obliterare a acului de catre pulmon


sau false membrane) ce denotă evacuarea aproape totală a
lichidului, fie obstruarea lumenului acului printr-un fragment
biologic → mobilizare a acului, dezobstructie cu mandren;
Incidente
Daca suspicionam o pleurezie inchistată cu cloazonări,după
reverificare radiologică se va repeta puncţia la nivelul altui
spatiu intercostal

 punctie „alba” → eventuala repetare sub ghidaj echografic.

 tusea apare relativ frecvent si impune oprirea manevrarii


acului,retragerea usoara a acestuia si /sau intreruperea
temporara a evacuării pleurale.Uneori tusea precede instalarea
sincopei vagale
Complicatii
Tulburari vagotonice: transpiratii reci, paliditate,
bradicardie , hipotensiune arteriala- uneori sincope,
lipotimii

Suprainfectia cu un germene piogen

Pneumotorax- risc crescut pacientii emfizematosi si


cu pleurezii neoplazice

Sindromul de intoleranta la evacuarea lichidului


(prea rapida)- senzatie de strictura toracica, tuse
opresiva, dispnee si stare de rau general- edem
pulmonar acut unilateral
Complicatii
Empiem (mai ales la cei cu drenaj toracic)
Hemoragii masive- rar
Diseminare neoplazica de-a lungul traiectului
de incizie parietala toracica
Emfizem subcutanat
Emfizem mediatinal- rar
Complicatii cardiace – anestezia e insuficenta
Embolia gazoasa
Fistula bronhopleurala
Perforarea plamanului
Examene paraclinice din
lichidul pleural
 Examenul macroscopic (culoare, miros, turbiditate,
vâscozitate) ne poate da indicatii despre etiologia
revarsatului pleural:
 - lichid incolor - hidrotorax;
 - lichid galbui,citrin, clar, care produc spuma la drenaj în
pleurezii exudative;
 - lichid tulbure, purulent în empiem pleural;
 - lichid rozat sau rosu brun care nu coaguleaza în
pleurezie hemoragica;
 - lichid turbid,opalescent în chilotorax sau pleurezia cu
colesterol.
Examene paraclinice din
lichidul pleural
 Examenul citologic al lichidului pleural
- eritrocitele numeroase sugereaza o pleurezie postembolica,
neoplazica sau un traumatism;
- leucocitoza este sugestiva pentru pleureziile parapneumonice,
post-tromboembolice, din tuberculoza pulmonara sau unele
boli de colagen;
- celulele mezoteliale sunt absente în pleurezia tuberculoasa,
parapneumonica;
- limfocite >50% - tuberculoza, neoplasm;
- eozinofile >10% - sindrom Löeffler, chist hidatic pulmonar sau
extratoracic, limfom Hodgkin, neoplasm, infarct pulmonar,
lupus eritematos sistemic (LES), poliartrita reumatoida(PR);
- celulele maligne se observa la peste 60% din pleureziile
neoplazice
Examene paraclinice din
lichidul pleural :
Clasic, un lichid pleural este clasificat ca fiind exudat
daca:

 nivelul de proteine depaseste nivelul de 30g/l,


 reactia Rivalta e pozitiva;
 LDH > 200 UI;
 LDH pleural/LDH seric > 0,6;
 raport proteine pleurale/proteine serice> 0,5;
Trei intrebari in fata unei pleurezii
1. Trebuie sa punctionam pleurezia ?
 In marea majoritate a cazurilor DA
 DOAR DACA
 Pleurezii minime (<10 mm in Müller) ; 10-15 mm ghidaj
Echo
 Insuficienta cardiaca evidenta DOAR DACA
 Lichid unilateral
 Absenta cardiomegalie
 Dureri pleurale
 Hipertermie
 Absenta ameliorarii dupa tratament corect condus

2. Este un exsudat sau un transudat ?

3. Care este etiologia exsudatului ?


Exsudat- transudat
Criteriile lui LIGHT
Este un transudat DACA
 Proteine pleurale < 30 g/l sau proteine pleurale/proteine serice
<0,5
SI
 LDH pleural < 0,6 din valoarea superioara normala SAU
 LDH pleurales / LDH sériques < 0,6

Unii autori au propus : colesterol - albumina - bilirubina

IN TOATE CELELALTE CAZURI este un exsudat

Criterii valabile la prima punctie !!!


Transudatele
 Protide scazute (<30 sau chiar 20 g/l) putine celule <
1000/mm3 LDH scazut

 Atentie la pacientii care sunt tratati cu diuretice (pot creste


protidele) dar LDH ramane scazut
Transudate-cauze:
 -Infectii virale;
 -insuficienta cardiaca congestiva;
 -pericardita constrictiv ;
 -hipertensiune pulmonara;
 -ciroza hepatica;
 -hipoalbuminemie;
 -sindrom nefrotic;
 -dializa peritoneala;
 -mixedem;
 -sindrom Demons Meigs;
Exudate – cauze::
 I. Inflamatorii (30%)

 -infectii: tuberculoase, bacteriane,fungice,


parazitare;
 -afectiuni abdominale: pancreatita,tumori
pancreatice;
 - abces subfrenic;
 -peritonita;
 -post-chirurgie abdominala;
 -perforatie esofagiana;
Exudate – cauze::
 II.Cardiace:
 -sindrom Dressler ;
 -trombembolism pulmonar;
 -post-infarct miocardic;

 III. Colagenoze si vasculite


 -lupus eritematos sistemic;
 -poliartrit reumatoida;
 -boal Wegener;
 -astbestoza
 -uremie
Exudate – cauze::
 IV.Neoplazice
 -tumora pulmonara;
 Metastaze în:
 -tumora ovariana;
 -tumor de sân;
 -melanom;
 -sarcom;
 -leucemie; limfom
 -mielom;
 -tumora primitiva de pleura - mezoteliom;
Exudate – cauze::
 V. Traumatice
 -ruptura esofagiana;
 VI. Iatrogenice:
 -secundar medicamentoase (nitrofurantoin,
amiodarona, bromcriptina)
 - radioterapie;
 -post-transplant;
 -post-Bypass coronarian;
 -post-toracotomie;
 -post-chirurgie abdominala;
PNEUMOTORAXUL

 este o afectiune prin care cavitatea pleurala, normal


virtuala este transformata intr-o cavitate reala,prin
prezenta aerului intre cele doua foite pleurale parietala si
viscerala.
 este o urgenta medico-chirurgicala
Clinic in caz de pneumotorax complet de intensitate
medie:
 durere laterotoracica mai mult sau mai putin
intensa,instalata brutal,frecvent la efort,la un
subiect tinar si longilin
 tuse seaca ,chintoasa,neproductiva exacerbata la
schimbarea pozitiei
 dispnee de intensitate variabila,severa insotita de
cianoza in pneumotoraxul sufocant
ETIOLOGIE
Pneumotoraxul spontan- cauzele cele mai
frecvente sint:
 bulele subpleurale(emfizem) sau blebsurile
intrapleurale,frecvent la barbati inalti si zvelti
 o mare varietate de boli pulmonare :histiocitoza
X,tuberculoza cavitara,fibroza chistica , pneumoconioze,
pneumonii necrotizante,infarct pulmonar,carcinom
bronsic metastaze ,fibroze pulmonare etc.)
Pneumotoraxul traumatic:

 fracturi costale cu inteparea pleurei viscerale


 plagi penetrante ale peretelui toracic
 dilacerare pulmonara
PNEUMOTORAX POSTTRAUMATIC
Pneumotoraxul iatrogen
 punctie pleurala
 cateter in vena subclaviculara
 punctie transpulmonara
 ventilatie cu presiune pozitiva mare
 traheostomie
DESCRIERE RADIOLOGICA
 marginea pleurala viscerala este paralela cu margine
peretelui toracic sau prezinta aderenta la pleura
parietala
 periferic de aceasta linie nu exista desen vascular
pulmonar.

 pneumotoraxul se observa mai bine la apexul


pulmonar cind radiografia este facuta in picioare si in
expir fortat.
Pneumotorax total:
 plamin colabat la hil si hipertransparenta cu
disparitia desenului pulmonar
 Pneumotorax partial cu topografie variata
(apicala ,axilara,supradiafragmatica)-se
produce cind cavitatea pleurala prezinta
aderente-hipertransparenta localizata cu
absenta desenului pulmonar
Pneumotorax in manta-aerul constituie o lama
transparenta in jurul plaminului,care este doar
putin detasat de peretele toracic.
Pneumotorax cu dislocare de lobi sau
dislocare mediastinala –aerul din cavitatea
pleurala se insinueaza intre lobi si-i disloca sau
intre mediastin si plamin pe care-l impinge spre
peretele axilar al toracelui unde este retinut de
aderente
 Pneumotorax inchis-orificiul de patrundere a
aerului se inchide si nu mai exista comunicatie cu
exteriorul
 Pneumotorax deschis-exista o fistula larga si
permanenta si atit in inspir cit si in expir aerul intra si
iese din cavitatea pleurala
 Pneumotorax cu supapa –aerul intra si nu mai iese
si apar fenomene de deviere mediastinala ca urmare a
cresterii cantitatii de aer din cavitatea pleurala
PNEUMOTORAX TOTAL
•Pneumotorax
drenat cu
reexpansiune
partiala a
plaminului
PNEUMOTORAX SUFOCANT
 Pneumotorax total
sting cu deplasarea
controlaterala a
mediastinului
 pneumotorax total
sting
 plamin total colabat la
hil
 mediastin deplasat
controlateral
 diafragm
aplatizat,inversat
HIDROPNEUMOTORAXUL
 imagine mixta hidroaerica cu nivel orizontal de
lichid in partea inferioara;superior nu se observa
desen pulmonar.
 plaminul este colabat la hil
 nivelul de demarcatie este si ramine orizontal
indiferent de pozitia sau inclinatia bolnavului(dar
este oscilant)
 apare relativ repede dupa pneumotorax
 se poate incapsula mono sau multilocular si
radiologic apare un aspect etajat.
HIDROPNEUMOTORAX

Aspect multilocular
HIDROPNEUMOTORAX

 Hidro-pneumotorax
drept cu disociere de
lobi
HIDROPNEUMOTORAX

•Hidropneumotorax bilateral
PNEUMOTORAX
EXTRAPLEURAL
 Pneumotorax
extrapleural-consta in
crearea unei cavitati
intre pleura parietala
si fascia endotoracica
care se blocheaza cu
ulei aseptic ,bile de
acrilat sau sfere de
lucita

Radiologic aspectul seamana cu o


colectie inchistata
INGROSARILE PLEURALE SI
FIBROTORAXUL
 Ingrosarile pleurale sint frecvente si sint de obicei
rezultatul pleureziilor.

 Alte cauze:hemotorax,embolismul pulmonar,empiemele


,pneumotoraxul cronic.
INGROSARILE PLEURALE
Ingrosarile pleurei pot fi localizate:
 apical-banda opaca semilunara care inconjura
virful plaminului,marginea inferioara este dintata
 in lungul pertelui axilar –linie opaca dintata
 in sinusul costo-diafragmatic-inchiderea si
disparitia sinusului
 la nivelul diafragmului -dintaturi cu aspect de
virf de cort si trabecule opace care pleaca spre hil
PAHIPLEURITA
 pahipleurita-dupa o pleurezie poate ramine o
ingrosare pleurala care pentru a da o imagine
radiologica pe rgf PA trebuie sa aiba 1,5 cm.
 ingrosarea pleurala- este mai frecvent vizibila spre
baze si se traduce radiologic prin
opacitate cel mai frecvent neomogena care are un
caracter contractil(micsoreaza spatiile
intercostale,atrage diafragmul,deviaza mediastinul
spre focarul de ingrosare pleurala.
PAHIPLEURITA
CALCIFICARI PLEURALE
 dupa pleurezii sau traumatisme se pot produce
ingrosari pleurale cicatricial-calcare
 noduli calcari mici ,contur dintat izolati si diseminati
care pot conflua in placarde intinse de intensitate
crescuta
CALCIFICARE PLEURALA

•Ingrosare pleurala cu depuneri calcare in santul costovertebral si pe linia axilara


posterioara
CALCIFICARE PLEURALA
FIBROTORAXUL
 apare frecvent dupa un hemotorax sau un empiem care se
organizeaza fibros.
 paminul este incarcerat intr-o manta groasa de citiva
centrimeri impiedicind astfel miscarile respiratorii.
 exista vasoconstrictie pulmonara data de hipoventilatia
unilaterala,acest lucru putind fi vazut radiologic si
confirmat scintigrafic.
 fibrotoraxul poate conduce la deformari toracice,
scolioze,emfizem perilezional,hipertensiune pulmonara si
cord pulmonar cronic.
FIBROTORAXUL
 se poate produce si in urma unor leziuni pulmonare
tbc fibrocazeoase intinse
 radiologic se constata opacitate masiva neomogena
a unui hemitorace ,caracter retractil,retractie
importanta a peretelui toracic,deviere a
traheei,deplasare cord,ascensiune de hemidiafragm
FIBROTORAX
 Proces de scleroza
care intereseaza un
plamin intreg
AFECTIUNI PLEURALE
GENERATE DE EXPUNEREA LA
AZBEST
 Placi pleurale hialine- dezvoltate la nivelul pleurei
parietale ,de obicei simetric ,cu localizare de
preferinta in regiunile axilare sau la nivelul pleurei
diafragmatice.
 Calcificari pleurale-liniare,cu sediu pleural ,
mediastinal sau diafragmatic.Calcificarile incep la
periferia placilor fibroase vechi si se extind,in timp.
 Pleurezii serofibrinoase,rar serohemoragice,cu
evolutie benigna.
 Mezoteliomul malign
PLACI PLEURALE
ASBESTOZICE

Dezvoltate la nivelul pleurei parietale ,de obicei simetric ,cu localizare de


preferinta in regiunile axilare sau la nivelul pleurei diafragmatice.
MEZOTELIOMUL PLEURAL
 este o afectiune ocupationala si este generata de
expunerea si inhalarea indelungata de fibre
asbestozice concentratii crescute.
 mezoteliomul malign difuz este o tumora foarte
agresiva,de 5 ori mai frecventa la barbati decit la
femei
 tumora se dezvolta de obicei in pleura diafragmatica
si creste in spatiul pleural inconjurind plaminul ca
o carapace.
 in evolutie infiltreaza plaminul, diafagmul, peretele
toracic, pericardul.
 revarsat pleural hemoragic frecvent
MANIFESTARI CLINICE
 simptomul principal -durerea toracica cu iradiere in
umar(iritatie diafragmatica).
 dispnee
 tuse
 toracenteza-lichid pleural serocitrin sau serohemoragic
INVESTIGATII IMAGISTICE
 Radiologia conventionala
 CT
 MRI
 Ecografia transtoracica
 Scintigrafia
 Angiografia
DESCRIERE RADIOLOGICA
Aspecte radiologice diverse:
 revarsat pleural-in 80% din cazuri prima manifestare
radiologica.Daca este drenat lasa in spate un
pneumotorax deoarece plaminul incarcerat nu se poate
extinde.
 ingrosarea tumorala pleurala-este vizibila dupa drenarea
lichidului pleural are contur boselat si se manifesta
radiologic ca o ingrosare a pleurei parietale si apoi
viscerale.
 revarsat pericardic
 diseminari in plaminul controlateral
 distructii costale
COMPUTER TOMOGRAFIA
IN DIAGNOSTICUL MEZOTELIOMULUI

 Incarcerarea pulmonara este usor evidentiabila pe


sectiunile axiale.
 Detecteaza din stadii timpurii afectarea peretelui
toracic,plaminului,pericardului,si diafragmului
 Placile pleurale in context de expunere asbestozica pot fi
usor evidentiate.
MEZOTELIOM PLEURAL
MEZOTELIOM PLEURAL

•Reducere de volum a hemitoracelui sting,ingrosare nodulara a foitei viscerale


pleurale si captare neta a substantei de contrast

Dupa TDM corps entier-Otto Wegener


MEZOTELIOM PLEURAL
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
 tumori benigne pleurale sau extrapleurale (fibroame
,lipoame ,mesoteliom fibros
benign,chondrom,angioame)
 metastaze pleurale
 revarsate pleurale de alta etiologie
METASTAZE PLEURALE

 cancer bronhopulmonar
 cancer de sin
 cancere extratoracice:limfom,ovar,stomac,pancreas,
uter,timom,colon etc.