Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Laptelui în România
1. Noțiuni generale
Laptele este sursa principală de calciu ce se asimilează mai bine în comparație cu alte produse
Conform sutdiilor, laptele conține nouă nutrienți esențiali de pe urma cărora sănătatea
oamenilor are de câștigat: proteine (sursa de energie și ajută la repararea țesutului muscular),
potasiu – păstrează tensiunea arterială în limitele normale, fosfor – ajută la întărirea oaselor și
la generarea energiei, vitamina D – favorizează menținerea sănătății oaselor, vitamina B12 – cu
rol important în formarea globulelor roșii și menținerea sănătății țesutului nervos, vitamina A –
susține sistemul imunitar, riboflavine – transformă alimentele în energie și niacina –
metabolizează zaharurile în acizi grași
Laptele de vaca are un conținut mediu de apă de 87,5 % și substanța uscatp totală de 12,5 %
(grăsime, proteine, lactoză, substanțe minerale, vitamine și enzime
2. Etapele filierei laptelui
2.1. Preproducția
Sectorul produselor lactate este unul dintre cele mai importante din agricultura
României
Conform INSSE consumul mediu anual pe locuitor a fost următorul:
În sectorul laptelui și a produselor lactate, România acceptă reglementările UE privind organizarea pieței
Sistemul cotelor de lapte a fost valabil până în anul 2015 și atribuia fiecărui stat membru o cotă națională de livrări
pentru laptele livrat cumpărătorilor și o cotă națională de vânzări directe
Cotă pentru livrări: se referă la laptele livrat de către producători cumpărătorilor autorizaţi; în general, este vorba
despre laptele colectat de fabricile de prelucrare a laptelui.
Cotă pentru vânzări directe: se referă la laptele vândut sau cedat în mod direct de către producători
consumatorilor, precum şi la celelalte produse lactate vândute sau cedate de către producători.
Eliminarea acestor cote au determinat prețul laptelui să ajungă la un nivel cu mult sub costurile pe care fermierii le
au cu producția
În acest context, Consiliul European al Laptelui care ar putea însemna într-o formă neoficială reintroducerea
cotelor
2.1. Preproducția
2.1.3. Politicile sectorului public
Programul dezvoltat de Consiliul European al Laptelui se numește ”Program pentru Responsabilitatea Pieței
(Market Responsibility Programme – MRP)” și ar urma să aibă ca și scop principal impunerea unor limite în
ceea ce privește cantitatea de lapte produsă în această perioadă pe piața europeană.
Conform propunerii Consiliului European al Laptelui, limitele de producție în ceea ce privește cantitate de
lapte ar urma să fie impuse printr-o serie de taxe adresate fermierilor care produc mai mult decât limitele
impuse. Propunerile Consiliului ar urma să fie aplicate pe întreg teritoriul Uniunii Europene și în cazul în
care criza laptelui persistă, limitarea producției ar urma să se facă proporțional cu amploarea pe care o poate
lua criza din sectorul laptelui.
2.1. Preproducția
2.1.4. Insituții importante
Faza Agenții Economici / Instituțiile
Planificarea producției Ministerul Agriculturii, Agenția Națională de Consultanță
Agricolă, Instituțiile de cercetare, Producătorii Agricoli
Pregătirea producției (asigurarea cu resurse materiale) Comercianții de resurse materiale, producătorii, băncile, etc
Producția de lapte Gospodării individuale, Exploatațiile agricole familiale,
societățile comerciale, asociații agricole, Asociația
Crescătorilor de Taurine
Obținerea laptelui Producătorii Agricoli, Familiile acestora, Zilierii
Transport și depozitare Producătorii agricoli, Procesatorii, Firmele de transport,
Angrosiștii
Prelucare Producatori agricoli, procesatori, Asociația Patronală Română
din Industria Laptelui
Distribuție Angrosiști, Detailliști, Exportatori, Procesatori
Consum Menajele, restaurantele, Asociația Consumatorilor din
România, Oficiul pentru Protecția Consumatorului
2.1. Preproducția
2.1.4. Insituții importante
În cadrul filierei laptelui interbin numeroși agenți economici și instuții care acționează în vederea
atingerii perfomanței economice
Organisme instituționale cu atribuții pe filiera laptelui:
− Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), ce este direct interesat informativ,
are drept de decizie direct privind acest domeniu;
− Agenția Nationala Veterinara din Romania si Institutul pentru Igiena, responsabila cu acreditarea
laboratoarelor din cadrul fabricilor de procesare a laptelui;
− Agenția Naționala de Consultanța Agricola, care aparține MAPDR;
− Departamentul de Administrare a Cotei de Lapte (DACL) din cadrul Agenției NaTionale pentru
Ameliorare si Reproducție în Zootehnie (ANARZ), subordonata MAPDR.
2.1. Preproducția
2.1.4. Insituții importante
Este o acțiune dificilă, dar deosebit de imporntantă pentru fermele care dețin efective mari de animale
Elaborarea acestui program este dificilă deoarece vacile se pot afla în ani diferiți de lactație, iar în cadrul anilor în luni diferite de lactație
Producția medie obținută pe cap de vacă variază în funcție de numărul de lactații și de luna de lactație
Metoda utilizată pentru programarea producției de lapte are la bază criteriul “producția de lapte variază în funcție de luna de lactație” și
Ine cont de “mi;carea animalelor pe luni calendaristice ;I de lunile de lacta’ie : informațiile necesare fiind:
- Efectivul de vaci pe luni de lactație existent la începutul anului pentru care se face programul
- Programul de fătări pe luni calendaristice
- Durata perioadei de lactație
- Numărul de vaci care se vor reforma în cursul anului
- Producția de lapte pe cap de vacă
Pe baza programului de producție se elaborează în continuare programul de aprovizionare, de desfacere, se planifică activitatea financiară ți în final se
anticipează linia strategică pe care se va înscrie traiectoria fermei
2.1. Preproducția
2.1.6. Accesul la materialul biologic performant
Materialul genetic utilizat poate determina creșteri ale productivității și niveluri ridicate de venit
Accesul micilor fermieri la materialul genetic de calitate este o constrângere serioasă, predominant fiind
sistemul tradițional de reproducție
Însămânțarea artificială este o metodă modernă utilizată în reproducția animalelor și a căpătat o largă
răspândirea datorită avantajelor tehnice și economice pe care le prezintă, față de reproducerea naturală
Printre avantajele însămânțării artificale amintim:
Scade numărul de reproducători masculi necesari, realizând astfel economii apreciabile de nutrețuri,
adăposturi, personal etc.
Materialul seminal recoltat de la reproducători se poate păstra timp îndelungat
Conservarea materialului seminal determină posibilitatea transportului acestuia la distanțe foarte mari, chiar
importuri (România importă din Olanda)
Se evită răspândirea bolilor contagioase
3. Producția
3.1. Sistemele de creștere a vacilor
Vacile de lapte sunt exploatate în sisteme diferite de creștere, iar nerespectarea de către fermieri a tot ceea ce
înseamnă întreținerea animalelor (norme de hrană, condiții igienico-sanitare, a număruluide mulsuri etc.) are
repercursiuni negative asupra cantității și calității laptelui
D.p.d.v. Economic vacile se pot crește în sistem intensiv și în sistem extensiv
În sistemul intensiv dimensiunea fermei este mare și se aplică tehnologii moderne de creștere a vacilor și stabulație
(adăparea, distribuția hranei, evacuarea dejecțiilor și mulsul se realizează mecanizat), productavitatea muncii fiind
ridicată ceea ce implică rezultate economice ridicate
În sistemul extensiv dimensiunea femrie este redusă și se utlizează tehnologiile tradiționale și stabulația liberă a
vacilor (în grajduri închise sau deschise), productivitatea muncii este redusă, iar rezultatele financiare sunt
inferioare sistemului intensiv.
3. Producția
3.2. Alimentația vacilor cu lapte
Pentru a determina eficiența unei activități trebuie să cunoaștem toate veniturile obținute
și cheltuielile implicare pentru realizarea activității
Acțiunea de determinare a tuturor categoriilor de cheltuieli din gospodăriile țărănești este
dificilă deoarece munca este furnizată de familie și nu este evidențiată valoric. O parte a
furajelor poate fi asigurată din grădina proprie sau din fânețele deținute în proprietate
Totuși unii mici fermieri țin o evidență mentală cu ceea ce au cheltuit cu achiziția, hrana și
întreținerea animalelor
Ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor o dețin furajele, între 40-80% din costul
unitar total al produselor zootehnice
3. Producția
3.5. Obținerea producției de lapte
D.p.d.v. tehnologic, în faza de obținere a producției de lapte, o importanță deosebită îi evine păstrării igienei și a respectării normelor
de executare a aceste operațiuni. Modul în care se desfășoară mulsul determină calitate și implicit prețul laptelui. Astfel trebuie
respectate o serie de reguli pentru obținerea unei producții de calitate:
- Interzicerea furajării animalelor în timpul mulsului;
- Spălarea ugerului cu apă caldă şi ştergerea cu un prosop curat;
- Masajul igienic al ugerului;
- Recoltarea separată a primelor jeturi de lapte şi interzicerea dirijării acestora direct pe aşternut;
- Folosirea de aparate de muls curate şi dezinfectate;
- Igiena personalului;
- Folosirea vaselor din Al sau emailate, bine dezinfectate;
- Mulsul trebuie să se desfăşoare într-un spaţiu corespunzător din punct de vedere igienic.
Grija pentru igiena laptelui continuă și după operațiunea de muls, laptele fiind un mediu propice dezvoltării microorganisemlor.
3. Producția
3.5. Producția de lapte colectat și produse lactate
Denumire produs Producția realizată 2015 Producție realizată în 2026 Anul 2016 față de Anul 2015 (+/-)
Lapte de vacă cu conținut 919297 t cu 3,75 % grăsime 951952 t cu 3,79% grăsime +32655 t +3,6%
mediu de grăsime
Lapte de bivoliță 1417 t 1284 t -133 t -9,4%
Bucureşti - Ilfov c c c - 47
4. Prelucrarea
4.1. Tratamentele primare
Principala problemă a acestei componente a filierei este lipsa unui sistem efficient de
colectare a laptelui, fiind loturi mici şi neomogene care provin de la numeroşi fermieri.
Reţeaua de colectare format din puncte şi centre de colectare este cea mai vulnerabilă
verigă din cadrul filierei laptelui.
În cadrul fluxului laptelui de la producător la procesator, se operează cu cantităţi mici,
ceea ce presupune costuri suplimentare legate de transport.
Transportul laptelui de la centrele de colectare se face în vehicule termoizolate, curate.
O altă deficienţă este întârzierea plăţii la termen a materiei prime către producătorii de
lapte precum şi preţurile foarte mici oferite pe litrul de lapte (60-90 bani/l).
4. Prelucrarea
4.3. Prelucrarea
Produsele din lapte se obţin prin prelucrarea acestuia pentru a prelungi perioada de consum a laptelui. Din punct de vedere tehnologic,
produsele lactate se obţin astfel:
Laptele de consum: se obţine prin curăţirea laptelui, centrifugare şi filtrare, normalizarea prin adăugare de lapte smântânit pentru a-l adduce
la o anumită concentraţie în grăsimi, igienizarea laptelui prin pasteurizaresau sterilizare, omogenizarea laptelui şi ambalarea acestuia
Laptele praf: se obţine prin eliminarea a 97% din apă, prin procesul de uscare prin pulverizare.
Iaurtul: laptele se tratează termic la 95 grade C timp de 30 minute, se însămânţează cu microfloră. Acestea fermentează la căldură timp de 3
ore, urmând prerăcirea şi răcirea. După 12 ore se poate consuma
Smântâna: are la bază procesul de smântânire la 40-45 grade C, urmat de pasteurizare, răcire, însămânţare şi maturare biochimică.
Untul, cunoscut de peste 1.000 de ani, este un produs lactat cu formele cele mai asimilabile ale structurilor chimice. Procesul tehnologic este
asemanator obTinerii smantanii care apoi se bate, se spala, se malaxeaza si se ambaleaza.
Branzeturile sunt produse fermentate din lapte, de natura proteica, în care se regasesc principalele valori nutritive ale laptelui. Indiferent de
natura branzeturilor, la obTinerea acestora se aplica patru reguli fundamentale: laptele sa fie maturat (acidifiat), folosirea de coagul (cheag),
zdrobirea coagulului pentru eliminarea zarei si consolidarea laptelui si maturarea branzei crude.
4. Prelucrarea
4.3. Cererea și oferta
Factorii care determină cererea la produsul lapte sunt legaţi de consumul de lapte în stare
proaspătă, alături de cantităţile necesare pentru producerea derivatelor lactate (brânză, unt, lapte
condensat etc.). În structura cererii de lapte se constată o pondere mare a autoconsumului ( cca
40% din producţia totală ), vânzări pe piaţa liberă ( cca 30% ) şi un procent redus al livrărilor de
lapte ( cca 20% ).
Oferta de lapte este condiţionată de: factorii cu caracter tehnic (numărul şi rasa efectivelor de
vaci, randamentul acestora, sistemul de creştere şi furajare, prevenirea bolilor etc.), factori
economici (cu referire la raportul între preţul laptelui şi al furajelor, condiţiile de remunerare a
personalului care lucrează în sectorul producţiei de lapte şi în afara acestui sector, modificările
şi structura de producţie a unităţilor agricole producătoare de lapte etc.).