Sunteți pe pagina 1din 10

Sindromul de impingemet

subacromial al supraspinosului
OPRIS ANDREI
KAAL II
Introducere

 Este afecţiune frecventă a umărului. Descris de Neer


impingementul apare atunci când capul humeral
migrează superior presând coiful rotatorilor şi bursa
împotriva arcului coracoacromial pe parcursul
mişcării de abducţie a humersului. Dacă humerusul
este rotat intern pe parcursul mişcarii de abducţie
durerea creşte deoarece marea tuberozitate
compresează ţesuturile pe arcul coracoacromial.
 O clasificare generală împarte impingemetul
subacromial în două mari categorii şi anume:
 ---impingementul structural. Impingementul
structural este cauzat de modificări de structură
(modificări osoase) ale spaţiului subacromial,
 ---impingementul funcţional reprezintă o reducere
relativă a spaţiului subacromial find o consecinţă a
alterării biomecanice a centurii scapulohumerale
manifestată prin instabilitate glenohumerală şi
dezechilibre musculare
 Relatia deltoid –coiful rotatorilor
 Funcţia principală a coifului rotatorilor este acea de a
menţine capul humeral jos, în fosa glenoidă pe
parcusul mişcărilor umărului. Relaţia dintre deltoid
şi coiful rotatorilor este importantă deoarece
tracţiunea în sus a deltoidului asupra capului
humeral este contra balansată de coiful rotatorilor.
Această tracţiune a coifului rotatorilor ajută la
prevenirea impingementului în spaţiul subacromial a
tendonului suprasinosului şi bursei subacromiale.
Stadile

Stadiul I – de edem şi hemoragie, apare în mod tipic sub


25 de ani şi este cauzat de utilizarea excesivă a umărului în
activităţi cu braţul deasupra capului.

Stadiul II – de fibroză şi tendinită. Vârsta tipică este între


25 şi 40 de ani

Stadiul III – de osteofitoză şi de rupturi ale tendoanelor


coafei rotatorilor sau ale tendonului lung al bicepsului.
Vârsta tipică de instalare este peste 40 de ani
 Teste pentru depistarea impingementului
 Testul Hawkins Kennedy
Pentru acest test pacientul trebuie sa fie relaxat în poziţia
stând. Examinatorul mişcă pasiv braţul de parte umărului
care urmează a fi testat în aşa fel încât ajunge la 90 de
grade flexie şi cotul în flexie 90 de grade.
De aici examinatorul execută o rotaţie internă maximă pe
toată amplitudinea de mişcare sau până când pacientul
raportează durere.
Testul este pozitiv dacă pacientul raportează durere în
partea superioară şi laterală a umărului
 Testul Neer
Testul se realizează cu pacinetul relaxat, în poziţia de
stând sau aşezat. Braţul care urmează să fie testat este
mişcat pasiv de către exminator. Din această poziţie
examinatorul imprimă o mişcare flexia braţului pe
întreaga amplitudine de mişcare sau până când
întâlneşte un prag dureros.
 Testul Empty can
pacientul ridică braţul care trebuie testat, în flexie la
90 de grade şi aproximativ 30 de grade abdcuţie
laterală duce degetul mare îndreptat în jos şi rotaţie
internă maximă în articulaţia glenohumerală.
Testatorul pune presiune pe antebrat.
Testul este pozitiv la durere si lipsa fortei musculare
 Tratment
 Tratamentul initial ---antiinflamatoare şi kinetoterapei gentilă

 Aplicaţile locale de cald şi rece de asemenea pot fi benefice

 Pentru pacienţii care nu răspund la acest tip de tratament, injecţia în


spaţiul subacromial, cu anestezic şi steroizi este pasul următor

 Pentru pacienţii care nu răspund la aceste modalităţi de tratament ori


radiologic prezintă un sindrom de impingement structural care
produce rănirea coafei rotatorilor, operaţia artorscopică sau deschisă
este necesară. (Steven, MD & JD, 2014)
 Bibliografie
 Alan Miller, K. D. (2008). The 3-Minute Musculoskeletal &
Peripheral Nerve Exam. Chicago: DemosMed.
 Fongemie AE, Buss DD, Rolnick SJ (1998). Management of
shoulder impingement syndrome and rotator cuff tears. Am
Fam Physician,57, 667-674.
 Michael Higgins, PhD, ATC, PT, & CSCS (2011). Therapeutic
exercise from theory to practice (p. 653). Towson, Maryland:
Davis Plus.
 Phill Page et al., (2011). Shoulde muscules imbalance and
subacromial impingement syndrome in overhead athletes.
International journal of sports physical therapy, 51-58.
 Steven D. Waldman, M. J. (2014). Atlas of Uncommon Pain
Syndromes (pg. 81-85). Kansas, Misouri: Elsevier.