Sunteți pe pagina 1din 11

Centrala nuclearo-electrică

Horţ Mihai
Miklos Beatrice
Rusu Sara
1. Generalităţi
Energia nucleară joacă un rol important în producţia de energie
electrică, la egalitate cu cea produsă în hidrocentrale. Pe plan
european circa 33% din energia electrică este produsă în centrale
nuclearo-electrice (de exemplu în Franţa energia nucleară stă la baza a
circa 75% din producţia de energie electrică).
În lume funcţionează peste 45 de reactoare energetice cu putere
operaţională de peste 350 GW, amplasate în 27 de ţări, cu o durată
cumulată de funcţionare de peste 5400 de ani. În unele ţări, EE
produsă în CNE depăşeşte 40% din totalul de EE care se produce:
Franţa (72,7%), Belgia (59,3%), Suedia (51,6%), Ungaria (48,4%),
Coreea de Sud (47,5%), Elveţia (40%).
În tabelul următor sunt menţionate tipurile de reactoare (CNE)
mai des întâlnite în exploatare.
Nr. crt. Tip Caracteristici

1. PWR Reactor cu uraniu îmbogăţit, răcit şi moderat cu apă uşoară sub presiune, produce abur
saturat
2. BWR Reactor cu uraniu îmbogăţit, răcit şi moderat cu apă uşoară în fierbere, produce abur
saturat
3. PHWR Reactor cu uraniu natural, răcit şi moderat cu apă grea sub presiune, produce abur saturat

4. HTGR Reactor cu uraniu imbogăţit, răcit cu gaze şi moderat cu grafit, produce abur saturat

5. LWGR Reactor cu uraniu îmbogăţit, răcit cu apă uşoară şi având ca moderator grafitul.

Sunt în curs de cercetare şi introducere reactoare cu neutroni rapizi,


reproducătoare.
Romania a adoptat filiera PHWR, propunându-
şi să instaleze 5 grupuri a câte 650 MW, în CNE Cernavodă. Reactoarele
respective se mai numesc şi PHWR-CANDU (Canadian-dueterium-uranium), fiind
produse în Canada şi sunt caracterizate prin:
· securitate intrinsecă foarte bună în funcţionare;
· mare disponibilitate;
· utilizarea uraniului natural este mult mai accesibilă (financiar);
· randament: (29 -30)%;
· abur saturat la (42 -46) atm.
2. Avantaje şi2 dezavantaje
AVANTAJE:
• nu există emisii de gaze poluante (în timpul unei operări normale) ,
acestea fiind emise numai pe perioada de testare a Generatoarelor
Diesel de Urgenţă (procesele de extragere şi prelucrare a minereului de
uraniu, precum şi construcţia sau demolarea unei CNE produce cantităţi
relativ mici de astfel de poluanţi);
• nu poluează aerul, producţia de gaze periculoase cum ar fi monoxid de
carbon, bioxid de sulf, aerosoli, mercur, oxizi de azot, particule sau fum
fotochimic fiind nulă;
• generarea de deşeuri solide în cantităţi mici (în timpul unei funcţionări
normale);
• costuri scăzute ale combustibilului, deoarece cantitatea de combustibil
este totuşi mică;
• posibilitatea folosirii de baterii nucleare.
DEZAVANTAJE: CONTROVERSE:

• riscul unui accident • Energetica nucleara este puternic controversată,


major; un exemplu de astfel încât, în SUA şi majoritatea ţărilor din
cea mai gravă posibilă Europa de Vest, construcţia de noi centrale a
încetat temporar. În 2006 se construiau CNE noi
situaţie fiind cea care s-a doar în Argentina, Rusia, Finlanda, Bulgaria,
petrecut la CNE de la Ucraina, România şi în unele ţări asiatice.
Cernobîl; "Avocaţii" pro şi contra CNE folosesc în disputele
• poate duce la fabricarea lor avantajele şi dezavantajele menţionate.
de bombe nucleare • Costul beneficiilor unei CNE este un alt aspect al
deoarece toate disputei. Susţinătorii CNE se bazează pe costurile
proiectele de reactoare scăzute de operare, în timp ce oponenţii lor
pot produce plutoniu, susţin că numeroasele sisteme de siguranţă
favorizându-se impun creşterea semnificativă a costurilor de
operare.
fenomenul proliferării
nucleare; • Depozitarea combustibilului ars şi a deşeurilor
radioactive reprezintă pentru unii susţinători ai
• costuri iniţiale mari; CNE avantaje, datorită cantităţilor mici de astfel
• costuri ridicate de de deşeuri, comparativ cu cantitatea deşeurilor
mentenanţă; generate de tehnologiile clasice, iar costul
depozitării este mic în raport cu valoarea energiei
• costuri ridicate pentru produse. Pentru alţii, combustibilul ars şi deşeul
dezafectarea CNE; radioactiv reprezintă dezavantaje deoarece
• poluare termică. mediul înconjurător nu poate fi protejat faţă de
riscul unor viitoare scurgeri de radioactivitate din
depozitele pe termen lung (depozite finale).
3. Principiul de funcţionare
Fisiunea nucleară
 Neutronul pătrunde in nucleu si sparge
nucleul în mai multe fragmente (de regulă
în două fragmente).
 Un neutron care interacţionează cu
nucleul atomic aduce cu el şi o cantitate de
energie.
 În cazul interacţiunii neutronilor cu nuclee
de uraniu 235U acestea se sparg în două
nuclee, unul de bariu 145Ba şi unul de
kripton 88Kr. Se emit trei neutroni n,
fenomen cunoscut sub denumirea de
reacţie de fisiune nucleară.

Nucleele care iau naştere prin fisiune nucleară devin nuclee radioactive care emit
radiaţii α, β şi γ, iar neutronii emişi produc o cascadă de reacţii de fisiune nucleară în lanţ
cu nucleele atomilor A întâlniţi în calea lor.
La fiecare fisiune a nucleului se emit 2, 3 sau mai mulţi neutroni.
Neutronii emişi în procesul fisiunii nucleare au energie şi viteză foarte mare.
Obţinerea energiei nucleare se bazează tocmai pe această reacţie de
fisiune nucleară în lanţ. Instalaţia care asigură condiţiile de obţinere şi
menţinere a reacţiei în lanţ este reactorul nuclear. În principiu, reactorul se
compune dintr-o parte centrală numită ZONĂ ACTIVĂ, în care are loc reacţia
de fisiune şi se dezvoltă căldura de reacţie. Această zonă cuprinde spaţiul în
care sunt aşezate blocurile de uraniu şi de moderatori (de obicei, grafit) A,
reflectorul de neutroni care au părăsit spaţiul în care se desfaşoară reacţia B,
strat de protecţie care protejează spaţiul înconjurător de acţiunea radiaţiilor
emise în timpul desfăşurării reacţiei nucleare C, bare de cadmiu (Cd) sau bor
(B), D şi E, care sunt introduse în volumul A şi încetinesc reacţia de fisiune
nucleară.

Introducerea barelor
se face în mod
automat, imediat ce
puterea reacţiei
nucleare depăşeste o
anumită limită.

Apa este folosită pentru răcirea blocurilor de uraniu, iar aburul rezultat din fierberea
apei pune în mişcare turbina unui generator electric care produce energie electrică.
4. Scheme de funcţionare

CANDU (CANadian Deuterium Uranium)


5. Imagini

Miezul reactorului
6. Curiozităţi
o În anul 2006 existau 4242 de reactoare nucleare de putere licenţiate să
opereze în 31 de ţări ale lumii, producând aproape 17% din necesarul
mondial de energie electrică.
o Statele Unite, de exemplu, produc cea mai mare cantitate de energie
nucleară, dar care acoperă numai 20% din consumul intern de
electricitate. Prin comparaţie, necesarul de electricitate din Franţa era
acoperit, în anul 2006, în proporţie de 80%, numai din producţia
Centralelor Nuclearo-Electrice.
o Energia eliberată în urma fisiunii nucleare este de 200MV, iar la fisiunea
tuturor nucleelor dintr-un kg de uraniu, se eliberează o energie de 3.1016
ori mai mare decât dacă s-ar utiliza huila.
o Centrala nucleară are o vechime de peste jumătate de secol, prima
care a produs energie electrică cu uz comercial fiind construită în
anul 1954 de către ruși. Prima centrală nuclearo-electrică echipată
cu reactori cu uraniu îmbogățit și apă sub presiune ca agent de
răcire intră în funcțiune la Shippingport, Pensylvania, la 2 decembrie
1957, realizând o putere de 60 MW.
o La 1 ianuarie 1988 erau în funcțiune 417 reactori energetici în 26 de
țări, cu o putere instalată de 29 700 MWe, iar în construcție alți 120
de reactori.
o Ponderea energiei electrice produse în CNE se apreciază la 20% în
1990 în balanța mondială a producerii energiei.