Sunteți pe pagina 1din 26

Educatia Rational Emotiva si Comportamentala

EREC
Psihoterapiile cognitiv-comportamentale

 Segmentul din familia mai larga a


psihoterapiilor, cel mai bine validat stiintific

 Exista mai multe scoli:

1) Psihoterapia rational emotiva si


comportamentala (REBT) – A. Ellis
2) Psihoterapia cognitiva (CT) – A. Beck
3) Modificarile cognitiv-comportamentale
(CBM – D. Meichenbaum)
Asumptii fundamentale:
I. Evenimentele din viata nu ne afecteaza raspunsurile /
reactiile in mod direct, ci felul in care percepem si
interpretam evenimentele (cognitiile noastre, modul
in care le percepem) cauzeaza raspunsurile noastre:

a) cognitive (ideea ca nu merita sa traiesc)

b) comportamentale (izolare, lipsa de comunicare)

c) subiectiv-emotionale (traire depresiva)

d) biologice (cresterea tensiunii arteriale)


II. Cognitiile prin care interpretam
aceste evenimente de viata pot fi
identificate:
 in mod direct (in cazul cognitiilor
constiente)
 indirect (prin indicatori
comportamentali) in cazul cognitiilor
inconstiente.
III. Odata identificate, cognitiile POT fi
schimbate prin tehnici psihologice
specifice;

astfel, cognitiile (convingerile, credintele)


irationale / dezadaptative, care genereaza
raspunsuri disfunctionale sunt inlocuite cu
cognitii rationale / adaptative, care
genereaza raspunsuri functionale.
Terapia raţional emotivă şi
comportamentală
 reprezintă o metodă de intervenţie
prin consiliere, în general fondată pe
asumpţia că problemele emoţionale
rezultă mai degrabă dintr-o gândire şi
înţelegere defectuoasă a
evenimentelor, decât din
evenimentele în sine.
Modelul ABC

A B C

Convingerile Consecinţele
Evenimentul
despre acel emoţionale sau
activator
eveniment comportamentale
 A – evenimentul activator (interior sau exterior)

 B – convingerile – rationale sau irationale

 C – consecintele – emotionale sau comportamentale

• Convingerile rationale >> consecinte negative


functionale (tristete)

• Convingerile irationale >> consecinte negative


disfunctionale (depresie)
Consecintele functionale:

1) Atrag atentia persoanei ca ceva blocheaza


atingerea scopurilor sale, insa nu
imobilizeaza individul

2) Motiveaza persoana sa recurga la


comportamente care conduc la dezvoltarea
personala

3) Incurajeaza punerea eficienta, in practica,


a comportamentelor necesare atingerii
propriilor scopuri
Consecintele disfunctionale:

1) Conduc la experientierea durerii si


disconfortului psihic

2) Motiveaza persoana sa recurga la


comportamente contrare propriilor interese

3) Impiedica persoana sa se angajeze in


comportamentele necesare atingerii
propriilor scopuri
 Etapa D (disputarea) - provocarea
credinţelor iraţionale prin
chestionarea asumpţiilor referitoare la
un anumit eveniment.

 Etapa E – găsirea unei soluţii eficiente


Emoţiile negative izvorăsc din trei
mari credinţe iraţionale:
1) (Eu) Trebuie să mă descurc bine şi să câştig
aprobarea celorlalţi pentru performanţele mele, altfel
voi părea că sunt o persoană ratată.

2) Ceilalţi trebuie să mă trateze cu respect, exact aşa


cum doresc eu să fiu tratat; dacă nu procedează
astfel, societatea şi întregul univers ar trebui să-i
condamne şi să-i pedepsească pentru lipsa lor de
consideraţie relativ la persoana mea.

3) Viaţa trebuie să fie în aşa fel aranjată încât eu să


obţin tot ceea ce-mi doresc într-un mod confortabil,
rapid şi uşor, şi să nu am parte de nimic din ceea ce
nu-mi doresc.
Rezultatul - sentimente şi atitudini
total neproductive:
 Lipsa valorii ca şi persoană (“Sunt o
persoană lipsită de valoare dacă nu mă
descurc excelent şi nu câştig aprobarea
celorlalţi în măsura în care vreau eu”).

 Catastrofarea (“Este teribil şi îngrozitor


dacă nu fac totul aşa cum trebuie”).

 Lipsa toleranţei la frustrare / toleranţa


scăzută la frustrare (“Nu suport lucrurile
care mi se întâmplă şi care nu trebuia să
aibă loc”).
RATIONAL vs IRATIONAL
 Pentru a fi rationala, o persoana
trebuie sa fie:

a) Pragmatica

b) Logica

c) In acord cu realitatea obiectiva


 Rationalitatea – ceea ce ii ajuta pe indivizi
sa isi atinga scopurile de baza, este logic
(nonabsolutist) si consecvent cu realitatea
obiectiva.

 Irationalitatea – ceea ce blocheaza


atingerea scopurilor de baza ale unei
persoane, este ilogic (mai ales dogmatic si
rigid) si este inconsecvent cu realitatea
obiectiva.
Secventele REBT

1) Centrarea pe probleme specifice de viata

2) Definirea si stabilirea problemei tinta

3) Evaluarea C-ului (a consecintei)

4) Evaluarea A-ului (a evenimentului)


5) Identificarea si evaluarea problemelor
emotionale secundare

6) Clarificarea lagaturii intre B si C

7) Evaluarea convingerilor (a B-ului)

8) Stabilirea legaturii intre convingerile


irationale si consecinte
9) Disputarea credintelor irationale

10)Adincirea increderii in credintele rationale

11) Punerea in practica a cunostintelor si


competentelor acumulate

12)Verificarea sarcinilor pentru acasa

13)Facilitarea procesului de producere a


schimbarii
Istoricul aplicarii educaţiei raţional emotive
şi comportamentale la copii şi adolescenţi.

 1972 - programul “The Living School”


 Ellis aplica cu succes principiile REBT ca şi bază
pentru o educaţie rational emotivă si
comportamentala
 Scopul - modificarea gândurilor negative şi a
credinţelor iraţionale la elevi

 1975 - Ellis a început să lucreze si cu consilierii


educaţionali
 Scopul - oferirea unei metode comprehensive şi
eficiente de consiliere raţional emotivă si
comportamentala
 1983 – Bernard & Ellis deschid noi
direcţii de cercetare în domeniu
 studii asupra atitudinilor şi gândurilor
care pot crea sau reduce stresul la
profesori, în diverse contexte

 2001 - Bernard
 studiu de investigare a credinţelor
iraţionale la profesorii iesiti la pensie
 2001 - Bernard
 primul studiu de masurare a credinţelor iraţionale la
un grup de 792 profesori

 identificarea a patru categorii de CI:


 autodepreciere
 autoritarism
 cerinţa de a se face dreptate
 toleranţă scăzută la frustrare

>> Scala de credinte irationale a profesorilor


 1975 - Knaus & Bokor
 eficienţa EREC în a ajuta copiii cu dizabilităţi
în învăţare să facă faţă grijilor şi problemelor
şi să se accepte mai uşor pe sine

 1983 - Meichenbaum & Goodman


 aplicarea EREC la elevi de clasa a II-a
etichetaţi ca fiind “impulsivi”
 reuşesc să obţină schimbări comportamentale
satisfăcătoare.
 1989 - Ann Vernon
 “Thinking, Feeling, Behaving – An
Educational Curriculum for Adolescents” -
metodă alternativă de predare la clasele I –
XII, aplicată cu succes în SUA

 2006
 “Dezvoltarea inteligentei emotionale” –
Educatie rational emotiva si
comportamentala
Motive pentru aplicarea EREC la copii şi
adolescenţi.
 natura educativă a terapiei; scopul - a ajuta oamenii să se
ajute, predându-le concepte pozitive de sănătate mentală.

 convingerile iraţionale centrale pe care educatia raţional


emotivă şi comportamentală încearcă să le modifice, se
relaţionează cu multe dintre problemele de bază întâlnite de
către tineri:
 echivalarea aprecierii de sine cu propriile performanţe,
motiv pentru care nu au niciodată o părere prea bună
despre propria persoană;

 exagerarea evenimentelor, urmată de reacţionarea prin


modalităţi de auto-înfrângere (e.g. abuzul de alcool sau
droguri);

 suprageneralizarea şi pierderea perspectivei asupra


problemelor, urmate de reacţii impulsive (e.g.
comportamentul suicidar).
 incapacitatea de a-şi stabili scopuri pe termen
lung datorita convingerii ca toate lucrurile ar
trebui să fie obţinute cu uşurinţă, fără nici un
efort

 superficialitatea eforturilor de preventie (din


moment ce tinerii nu sunt învăţaţi să-şi schimbe
aceste sentimente prin modificarea gândurilor)
Scopurile finale al EREC

“a-i ajuta pe oameni să-şi modifice cu


succes gândurile negative ,dezadaptative”

“a-i ajuta pe oameni să îşi schimbe,


in bine, filosofia de viaţă”

Evaluare