Tema:

“Inventarierea”
• Inventarierea reprezintă un procedeu al
metodei contabilității de verificare faptică a
existenței și stării bunurilor economice, a
creanțelor și datoriilor unei întreprinderi.
• Prin inventariere se realizează un control
asupra integrității elementelor patrimoniale.
• Inventarierea, în calitatea sa de procedeu al
metodei contabilității indeplinește mai multe
funcții dintre care cele mai semnificative sunt:

Stabilirea existenței efective a mijloacelor fixe,

terenurilor,activelor nemateriale,investițiilor
financiare,stocurilor de mărfuri și materiale,
mijloacelor bănești ,volumul producției în curs
de execuție,creanțelor și datoriilor etc.
Funcția de control al concordanței dintre
informațiile furnizate de contabilitate și
realitate Oricât de riguros este organizată
activitatea de recepție,depozitare,gestionare și
eliberare din gestiune a bunurilor economice
oricât de bine este organizată și ținută
contabilitate elementelor patrimoniale,în aumite
situații pot să apară diferențe dintre solduri
scriptice și realitate.De regulă, informațiile
furnizate de contabilitate au un caracter realativ
deoarece:
 Bunurile economice,materiale și bănești suferă
pe timpul transportului, manipulări și depozitării
anumite modificări cantitative și
calitative.Aceste modificări se datorează unor
factori obiectivi și subiectivi pe care
contabilitatea nu-i poate surprinde și consemna
în momentul acționării lor.Astefel se înregistreză
scăderi cantitative datorită proprietăților fizico-
chimice ale elementelor materiale care se
evaporă ,se usucă ,se oxidează ,se scurg etc.
Unele bunuri își pierd parametri calitativi
datorită expirării termenul de garanție,
depozitării necorespunzătoare ,accidentelor etc.
 În amumite gestiuni sau al unele sortimente
de bunuri au loc sustrageri, furturi, risipă,
proastă gospodărie;

 Unele date din documente primare se omit cu

ocazia înregistrării lor în contabilitate ,se
înregistrează de mai multe ori sau se
înregistrează eronat;

 Personalul care gestionează ,manipulează

mișcarea acestor bunuri dă dovadă de
neglijență sau nepricepere(confuzii între
sortimente sau alte erori) ;
 La unele sortimente s-au creat stocuri fără
mișcare ,greu de comercializat sau de prisos;

 Unele comenzi de producție în curs de

execuție sunt anulate datorită renunțărilor
făcute cliențisau unle proiecte de cercetare și
investiții sunt abandonate ;

 La unele elemente patrimoniale se

înregistreză calamități naturale, alta cazuri de
forță majoră.
• Cu ajutorul inventarierii se identifică bunuri
inutile,comenzi sistate,creanțele vechi și neîncasate
etc.Și se iau pe această bază măsuri pentru
preîntâmpinarea sau limitarea pagubelor pentru
creșterea vitezei de rotație și sporirea eficienței.
Analizând cauzele care au dus la neîncasarea sau
neplata la termen a creanțelor și obligațiilor, se iau
măsuri menite să ducă la întărirea disciplinei
decontărilor.
o Verificarea respectării regulilor și condițiilor de păstrare
a stocurilor de mărfuri și materiale ,a mijloacelor bănești
din casierie,precum și a regulilor de întreținere și
exploatare a mașinilor ,utilajelor și alte mijloace fixe.

o Verificarea realității valori de bilanț a activelor pe

termen lung a stocurilor de mărfuri și materiale, a
mijloacelor bănești din casierie,din conturi de la instituțile
financiare , a datoriilor și a creanțelor ,a producției în curs
de execuție, a cheltuielilor anticipate și a altor mijloace
fixe.

o Funcția de stabilire a capitalului propriu.Prin

inventariere se confirmă realiatatae activelor patrimoniale
și a datoriilor, astfel asigurându-se premisele determinării
corecte a situații nete-datorii.
1. După gradul de cuprindere a elementelor patrimoniale
se deosebesc:
• Inventarierile generale presupun cuprinderea în
acțiunea de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale
aflate în patrimoniu unei întreprinderi. Pentru asigurarea
imaginii fidele furnizate de către rapoartele
financiare,inventarierele făcute la sfârșitul perioadei de
gestiune sunt generale
• Inventarierile parțiale presupun cuprinderea în acțiune
de înventariere numai a unei părți din patrimoniu sau numai
unele elemente patrimoniale(mărfuri,materiale) sau unele
gestiuni din unitatae respectivă(un depozit, o secție)
2. În funcție de momentul în care se efectuează
inventarierea se deosebesc:
• Inventarierea anuală, care se realizează la sfârșitul
perioadei de gestiune înainte de întocmirea rapoartelor
financiare și are rol de determina elementele patrimoniale care
există în mod concret.
• Inventarierea periodică se efectuează la anumite perioade
de timp:lună,trimestru,semestru,conform unei planificări
proprii,întocmită de fiecare întreprindere.
• Inventarirea ocazională ,așa cum precizează și denumirea
se efectuează în cazuri speciale ,cum ar fi :predări-primiri de
gestiune,fuziunea unor întreprinderi,cazuri excepționale
(calamități,furturi etc).
• Inventarierea inopinată presupune existența unui secret
privind declanșarea unei inventarieri.Gestionarul nu este
informat de această acțiune ,însă participă la inventariere.
3. După modalitatea de efectuare ,inventarierile
se clasifică în:
• Inventarierea totală ,care se extinde asupra tuturor
sortimentelor ce formează un element
patrimonial(sortimente de materiale,sortimente de
produse) sau asupra tuturor bunurilor dintr-o gestiune
,indiferent de natura lor(mijloace fixe,obiecte de
inventar).
• Inventarierea prin sondaj, care cuprinde numai
unele sortimente sau numai unele bunuri dintr-o
gestiune .Dacă la inventarierea prin sondaj se constată
nereguli semnificative,acestea se transformă în
inventarieri totale
4. În funcție de condițiile în care se desfășoară,
inventarierile sunt:

• Inventarieri ordinare , care au ,de regulă,un caracter

normal, planificat.
• Inventarieri extraordinare, care sunt impuse de
anumite situații de excepție cum ar fi: ori de câte ori
intervine predarea primirea de gestiuni ,la cererea
organelor de control ,cu ocazia divizării sau comasării de
gestiuni, în urma calamităților și a altor cazuri de forță
majoră,când există indicii de plusuri în gestiune.
• Modul de efectuare a inventarierii are loc în
conformitate cu prevederile Legii contabilității nr.27
din 28.04.04
• Inventarierea este o lucrare complexă , care
presupune parcurgerea mai multor etape și anume:
1. Pregătirea inventarierii,care este o etapă
premegătoare inventarierii propiu-zise,etapă de
care depinde eficiența tuturor lucrărilor
ulterioare.În cadrul acestei etape se iau o serie de
măsuri de natură organizatorică și se execută
unele lucrări contabile.Printre lucrările de natură
organizatorică se pot menționa următoarele:
• Se constituie prin dispoziție scrisă a conducătorului
întreprinderii o comisie de inventariere, în caz de
necesitate ,mai multe subcomisii
• Se sigilează căile de acces în gestiuni ,cu excepția
locului în care începe inventarierea
• Gestoinarului i se cere o declarație scrisă ,în care
trebuie să indice dacă are în gestiunea sa bunuri
nerecepționate sau bunuri care nu aparțin
gaetiunii,dacă are documente de predare-primire a
bunurilor care nu au fost operate în evidența sa
operativă sau nu au fost predate lacontabiliate, dacă
a primit sau a predat bunuri fără să întocmescă
documente necesare,dacă are cunoștință de evidența
unor plusuri sau minusuri în gestiune
• Se sistează operațiile de intrare-ieșire a
bunurilor din gestiune
• Se identifică locurile în care ar putea fi
depozitate bunurile ce se inventariază
• Se grupează bunurile ce urmează a se inventaria
pe sortimente și pe categorii de prețuri .Se
aranjează separat bunurile degradate ,bunurile
primite în custodie, spre reparare sau pentru
păstrare
• Se verifică dacă aparatele de măsură necesare
sunt în bună stare de funcționare
Lucrările permegătoare ale inventarierii de
natură contabilă cuprind următoarele acțiuni
• Se asigură înregistrarea tuturor operațiilor în
contabilitatea sintetică și analitică și în evidența
operativă condusă în cadrul gestiunilor
• Se verifică exacticitatae înregistrărilor prin
confruntarea informațiilor din contabilitate cu
cele din evidența operativă și prin întocmirea
balanțelor de verificare sintetice și analitice
• Se ridică de la gestiuni toate evidențele operative
și se vizează după ultima operație