 Selectarea vitezelor si avansurilor:

Valoarile vitezelor si avansurile pentru aplicatii particulare este

recomandata in surfece feet per minute(SFPM) si pot fi gasite in mod
frecvent in
METCUT® si Machinery’s Handbook®.
Valorile SFPM pot fi afectate de:
 Tipul materialului
 Starea materialului
 Materialul din care este confectionata scula aschietoare
 Tipul de aschiere (burghiere,filetare,alezare ,gaurire,frezare)
 Valoarea SFPM poate fi calculata cu:
SFPM = Circumferinta sculei(in picioare)*RPM
SFPM = π * DIA(in inci)*RPM/12(o aproximare mai jos)
SFPM = DIA*RPM/3.8197
Ex: Diametrul sculei (DIA = 2),Viteza(3600 RPM)
SFPM = DIA*RPM/3.82
SFPM = 2.00*3600/3.82
SFPM = 1884.8
Valoarea avansului:
Este in relatie directa cu viteza arborelui(RPM),numarul de dinti (NT),
si chip load per tooth(CLPT).Ele pot fi citite direct din calculatorul pentru
viteze si avansuri sau calculate dupa cum urmeaza:
NT este numarul de dinti de pe freza
CLPT este chip load per tooth(incarcarea aschiei pe dinte)
IPM este valoarea avansului in inci pe minut(IPM)
IPM = RPM*NT*CLPT
La prelucrarea unui semifabricat matritat din aluminiu tabelul operatorului
pentru o scula de 1.250 nu are specificata RPM.Programul foloseste 20 IPM
ca valori normale pentru avansuri.Care este RPM pe care oper
atorul il alege pentru a obtine 0.008 CLPT?
 RPM = IPM / NT * CLPT
 = 20 / 2 * 0.008
 = 1250
Efectele miscarii circulare a sculei asupra vitezei avasului
Viteza programata a avansurilor miscarii circulare a sculei ,pe aproape toate
sistemele este aplicata prin centrul sculei in lungul directiei de
deplasare.Daca scula indeparteaza material pe toata latimea ,aceasta este
viteza apropiata a avansurilor.Din nefericire ,de obicei aceasta nu este o
conditie normala.
O conditie care demonstreaza cert acest fenomen este atunci cand se
prelucreaza o suprafata interioara sau exterioara a unui tub cilindric.
Daca valori egale ale avansurilor pentru ambele suprafete interioara si
exterioara sunt aplicate ,a diferenta notabila de putere necesara va fi
observata.
Pe o masina de putere mica.Prelucrarea interioara va incetini sau chiar opri
masina.Prelucrarea exterioara de abia sa va registra pe contor .
Pentru aceasta prelucrare exterioara valoarea factorizata a vitezei avansului
poate fi:
fFEED este Viteza avansului factorizata
nFEED este Viteza avansului Normala
CutArc este Directia Circulara a Sculei
PartRad este Raza parte
fFEED = nFEED * CutArc / PartRad
= 20 * 2.5 / 1.75
= 28.6 IPM
Factori de subtiere a aschiilor
Incarcaturile aschiei calculate sunt exacte de-a lungul unei linii
pararele cu directia de miscare care trece prin axa centrala a
sculei.Pentru aschieri de degrosare sau sau aschieri frontale de
adancire este acesta este avansul adecvat.Cu toate acestea la aschiere
radiale grosimea aschiei se diminueaza pe masura ce latimea de
aschiere este redusa(a se vedea graficul incarcaturilor radiale a aschiei
Fig. 3.1).Acest effect de subtiere al aschiilor este semnificativ pentru
aschieri usoare sau(spring finish passes).
Puterea
1) Dupa ce vitezele si avansurile sunt selectate, volumul apropiat de metal pe
unitate de timp trebuie determinat.Acest lucru este in mod normal mentionat
in inci cubi pe minut(CIPM).Valoarea trebuie citita direct din calculatoare
mai bune pentru viteza si avans sau calculate prin inmultirea sectiunii
transversal a sculei cu viteza dispozitivului de aschiere.
2) Exemplu pentru operatia de frezare
CIPM = Latimea * Adancimea * Valoarea avansului
3) Exemplu pentru burghiere
CIPM = Aria gaurii * Valoarea avansului
= ( π * Raza ^ 2) * Valoarea avansului
Pentru aschieri adanci ,atunci cand dispozitivul de aschiere este
inconjurat(180° ) de material,cerintele de putere trebuie evaluate si facute
ajustari ,daca este nevoie.In exemplul anterior daca limitele puterii au fost
marginalizate, valoarea avansului pentru operatiile 1 si 2 trebuie redusa la
aproximativ jumatate din valoarile calculate.
Frezarea in trepte versus Frezarea contra avansului
Fortele produse in timpul frezarii in trepte au tendinta de a trage
piesa spre ax si de a avansa masina catre piesa.(Fig. 5.1)Din acest
motiv ,frezarea in trepte a fost rar folosita inainte de aparitia
suruburilor moderne anti-alunecare.(folosite pe echipamente
NC).Aschierea inb trepte tinde sa devieze scula de piese pe cand
frezarea conventionala tinde sa devieze scula spre piesa.Unghiul real
de deformare este dterminat de latimea aschierii si de configuratia
sculei.
1) Frezarea in sensul avansului are mai multe avantaje si este in mod normal
recomandat din urmatoarele motive:
(a) Foloseste mai putina putere(cu aproximativ 25% mai putin decat la frezarea
conventionala)
(b) Protejeaza suprafetele nete impotriva subtaierii cauzate de scula sau de devierea
suprafetei.
(c) Mai putin predispus la vibratii
(d) Confera o suprafata finala mai buna
(e) Mai putin predispus la durificarea materialului.
(f) Probleme mai putine atunci cand aschiem excesul de
material indepartat.
In anumite conditii de frezare conventionala este avantajosa si se recomanda pentru
urmatoarele situatii:
(a) Aschierea initial pe o suprafata de calitate slaba turnata in forma sau taierea cu
flacara a suprafetei unde frezarea in trepte prin scari inalte provoaca uzura severa a
sculei.
(b) Trecerea indeparteaza excesul de material cauzat de abaterea sculei in procesul de
frezare in trepte.Utile pentru mentinerea de tolerante apropiate sau corectarea
problemelor de deviere severe.(vezi explicatia)
(c) Prelucrarea peste capat a unei flanse subtiri pentru a preveni scula de la partea
dispozitivului de prindere(Fig. 5.2)
(d) Nota: Pentru a preveni scula de subtaierea sfarsitului flansei.Un exces de(0.030
pana la 0.050)ar trebui sa fie lasat pentru prima trecere (semi-finisare).Semi-finisarea
si finisarea ar trebui sa fie ambele in mod conventional slefuite.
(e) Aceasta conditie poate fi evitata daca este posibil sa se termine capatul flansei
inainte de peretii tip flansa
Abaterea sculei
Abaterea la sfarsitul frezarii la prelucrarea pieselor din aviatie va cauza
probabil mai multe probleme decat celelalte probleme combinate.Avand
cunostinte despre acest fenomen te vom ajuta sa alegi cea mai efficienta
scula,prevazut si proiectat pentru amplitudinea defectiunilor si ajuta la
rezolvarea problemelor de prelucrare.
Amplitudinea abaterii pentru frezarea frontala este de obicei o functie a
presiunii laterale,lungimii,modulul elasticitatii si momentul de inertie.In
terminologia inginereasca frezarea frontala este defapt o grinda in
consola.Formula de baza pentru calculul amplitudinii pentru abatere pentru
aceasta conditie este:
Abaterea = Incarcarea * Lungime/Constanta*Modulul
elasticitatii*momentul de inertie
 Incarcatura – presiunea laterala este cauzata de procesul de
indepartare a aschiei
 Latimea – extinderea sculei dincolo de support
 Nota: aceasta valoarea este cubica
 Constanta – Valoare determinata de locul in care este aplicata
incarcatura sculei.Presiunea aplicata in apropierea varfului v-a
devia scula mai mult decat presiunea aplicata piciorului.
 Modulul de elasticitate – pentru toate otelurile de scule aceasta
valoare este de 30 x 106.Pentru carburi valoarea este 90 x
106.Acesta este motivul pentru care carburile sunt de 3 ori mai
dure .
 Momentul de inertie
 Exemplu:O scula cu diametrul de 0.750 dar nu mai mare de 1.620
lungime este necesar pentru a finisa o suprafata.Singura scula de
acest tip gasit in cartea de coduri de asamblare este 3.0 lungime.Ce
efecte va avea acesta scula mai lunga asupra abaterii?
Rata abaterii = (3) ^ 3 / (1.62) ^ 3
= 27 / 4.25
= 6.35 ori mai mare
Frezarea frontal
 General
Prelucrarea aschierii pe sectiune mica cu capatul unei scule(de obicei un
diametru mare)se refera la frezarea frontal.In mod normal directia scule(in
trepte sau normal ) nu este critica.Este foarte comuna situatia in care se
prelucreaza in directii alternative (frezare lace) pentru a reduce cursa sculei.
 Metale dure
La prelucrarea frontal a metalelor dure (titanium,otel inoxidabil ,etc.)cu scule
din carburi,frezarea in trepte este deobicei recomandata.
 Materiale casante
La prelucrarea frontala a materialelor casante cu rezistenta la
intindere mica,la fel ca matrita de otel,o frezare intrepte initiala in
jurul fetei periferice vor preveni muchiile de la aschiere.(vezi Fig.
7.1).Aceasta tehnica este folosita mai rar in industria aviatica,chiar
daca ar putea avea unele aplicatii in prelucrare.Aceasta nu trebuie
folosit pentru materiale mai subtiri de 0.750 grosime.
 Material Subtire
La frezarea frontala a unui material subtire cum este invelisul unei aripi care
se extinde dincolo de atensarea la vid ,caz in care de obicei este mai bine sa
se evite permitand cutilui sa iasa din material.Acest lucru ajuta la protejarea
sculei de muchiile de prindere.Exista de obicei suficient exces in jurul
stratului superficial pentru a permite finalizarea frezarii frontale pe suprafata
piesei numai cu zone izolate numai in cazul in care este necesar sa se
deplaseze dincolo de marginea placii.(Vezi Fig. 7.3)
 Racordari
Recerea avansului
Pentru a obtine rezultate de prelucrare eficiente ,avansurile normale trebuie
utilizate de-a lungul peretilor si reduse la o anumita distanta de colturi atunci
cand scula intalneste volume mari de material.Aceasta distanta(tangenta raza
unghiului de racordare la linia de centru a sculei)este determinata unghiul de
racordare si raportul dimetrului sculei de degrosare si a celui de finisare.
Distanta de incetinire = ((Distanta dintre raza sculei de degrosare si a celui de
finisare)+(Doi * Excesuld de pe pereti))/Raportul dintre unghiul de racordare
si 90 º.
Indoirea la fund

La finisarea peretilor sau colturilor cu freze mici de finisare,trebuiesc luate

masuri pentru prevenirea degajarii de fun.Aceste degajari vor aparea in mod
constant daca freza de finisare este dusa pana la dimensiunea neta ,sau
aproape de cea neta,la fundul pisei atunci cand sunt supuse unor sarcini
mari.Aceste sarcini mari (provenite de la indepartarea de material)apar la
trecerea sa semi-finisare in special la colturi.
 Generarea racordarilor
Motivele pentru generarea racordarilor interioare sunt:
 Permite sculei sa iti mentina miscarea de mers inainte .Atunci cand
ughiul de racordare se apropie de 90º sau mai putin ,tehnica de prelucrare
necesita o schimbare brusca a directiei.Aceasta schimbare de directie
cauzeaza o temporizare instantanee care descarca scula.Aceasta scadere
brusca a sarcinii pe aschie tinde sa duca la vibrarea sculei.
 Protectia peretilor adiacenti de la subtaiere provocata de deformarea
sculei.Acest lucru este in mod normal putin mai mic decat 90º in directia
de deplasare.(Vezi fig. 9.1).Unghiul real si deformatia depind de natura
de aschiere,configuratia sculei si rigiditatea masinii si sculei.Cu exceptia
cazului in care unghiul de racordare este foarte obtuz aceasta deformatie
tinde sa deformeze peretele adiacent.Atunci cand unghiul de racordare
devine foarte ascutit deformatia poate fi severa.
 Ajuta la reducerea efectele daunatoare ale trecerii masinii care tinde sa
deformeze peretele adiacent.
 Previne aschiile excesive care rezulta din combinatia deformarii sculei si
schimbarile bruste de directie.Acestu lucru valabil si evident in special atunci
cand se formeaza racordari exterioare prin schimbarea brusca a directie in
lungul suprafetei .Aceste aschii excesive sunt cauzare de viteza mare a varfului
sculei rezultand din schimbarile bruste ale directiei.La metalele dure in special
atunci cand axista fud cum ar fi decuparea sau profilarea acest lucru poate
scurta durata de viata a sculei.Din acest motiv companiile care se specializeaza
pe metale dure vor insista frecvent ca orientarea sculei sa se schimbe de-a
lungul unor suprafete tangente.
 Prelucrarea buzunarelor
 Cu o scula destul de mare ,prelucrand o suprafata intinsa din centrul
buzunarului,lasand exces pe fund si pereti.
 Cu acelasi scula sau cu o scula de finisare de dimensiuni comparabile,finisarea
suprafetei fundului la o distanta nominala de prelucrarea anterioara a peretilor.
 Cu un scula mic ,de obicei marimea sculei este determinata de cea mai mica
raza a coltului.Semi-finisare si finisare a peretilor buzunarului prin:
1)Trecere de semi-finisare este neta ,sau aproape neta ,pe suprafata peretilor si
jocul nominal de aproximativ 0.03 de valoarea neta a podelei.
2)Trecerea de finisare este la valoarea neta de pereti,cu cateva valori ale
deformatiei podelei.
3) Explicatia detaliata ale acestor principii de baza este acoperita in partea
ramasa din Capitol.