Tipul de studiu Sinonime Unitatea de studiu

A. Studii observationale

Studii descriptive
Studii analitice
Ecologice Corelationale Populatii
Transversale De prevalenta Indivizi
Caz-control Indivizi
Cohorta Follow-up Indivizi
B. Studii experimentale de interventie
Studii randomizate Trialuri clinice Pacienti
Studii de interventie Interventii Populatia
comunitare sanatoasa
Trialuri comunitare Comunitatea
 STUDIILE OBSERVAŢIONALE
Aplicabilitate Ecologice Transversale Caz control Cohortă
Boli rare XXXX - XXXXX -
Cauze rare XX - - XXXXX
Efecte multiple X XX - XXXXX
ale unei cauze
Expuneri, XX XX XXXX XXX
determ. multipli
Măsurarea rel. XX - X XXXXX
temporale
Măsurarea - - X XXXXX
incid.
Invest. Pt. Per - - XXX -
lungi
STUDIILE EPIDEMIOLOGICE
DESCRIPTIVE
Descriu distribuţia în populaţie a factorilor de risc şi/sau de protecţie a bolilor şi/sau
a deceselor în funcţie de o serie de caracteristici de persoană, spaţiale şi de timp.
Permit elaborarea ipotezelor epidemiologice
 OBIECTIVELE EPIDEMIOLOGIEI
DESCRIPTIVE
Permite evaluarea tendinţelor în starea de sănătate şi a determinanţilor ei
Permite comparaţii în ceea ce priveşte starea de sănătate şi determinanţii ei între ţări
şi între subgrupe populaţionale
Fundamentează deciziile în domeniul planificării sanitare
 OBIECTIVELE EPIDEMIOLOGIEI
DESCRIPTIVE (II)
Evaluează serviciile de sănătate
Identifică problemele care să fie studiate prin metode analitice
Stabileşte zonele cele mai potrivite pentru efectuarea cercetărilor
 CULEGEREA DATELOR
Prelucrarea datelor din statistica sanitară curentă
Efectuarea de anchete medicale
Ex: 8 bolnavi de cancer într+un anumit teritoriu
 CATEGORII DE RATE/INDICI

Rate de frecvenţă sau de intensitate: intensitatea apariţiei fenomenului într-o populaţie

delimitată în timp şi spaţiu
Nr. Cazuri efecte nedorite/nr. locuitoriX1000
Indici de greutate specifică sau de structură: raportul procentual al părţii faţă de întreg
Nr.de decese de o cauză/nr. Total de deceseX100
MĂSURAREA ŞI ANALIZA MORTALITĂŢII
A. Abordarea transversală (an calendaristic)
rata brută de mortalitate şi rate diferenţiate pe sexe, vârstă, medii
Indici de structură: pe medii, cauze, sexe
B. Abordare longitudinală (pe generaţie)
Rate de frecvenţă
Indici de structură
C. Tabela de mortalitate
Tabela de mortalitate de moment
Tabela de mortaliate pe o generaţie
Speranţa de viaţă fără incapacitate
Speranţa de viaţă în ipoteza eliminării parţiale sau totale a unei cauze de deces
D. Decesul prematur: ani potenţiali de viaţă prierduţi
E. Decesul evitabil
MĂSURAREA ŞI ANALIZA MORBIDITĂŢII

Aspectul morbidităţii Unitatea de observare

Incidenţa Cazul nou de îmbolnăvire
Prevalenţa Cazul nou şi vechi de îmbolnăvire
Morbiditatea Persoana bolnavă
individuală
Morbiditatea cu ITM Cazul de îmbolnăvire care
întrerupe temporar CM
Morbiditatea cu Cazul de îmbolnăvire care
invaliditate întrerupe definitiv CM
Morbiditatea Cazul de îmbolnăvire care
spitalicească determină spitalizarea
 CARACTERISTICI ASOCIATIVE
De persoană: Vârsta, sexul, locul naşterii, obiceiuri legate de locul de provenienţă,
religia, categoria socială, profesională, statusul social (venitul familial, profesia,
calitatea locuinţei, nivelul de instruire), starea civilă.
 CARACTERISTICI ASOCIATIVE
De loc
De timp: se studiază în cazul bolilor transmisibile variaţiile clinice şi sezoniere
 STUDIILE EPIDEMIOLOGICE ANALITICE
Verifică existenţa sau inexistenţa factorilor de risc şi a bolii
Au caracter observaţional
Permit verificarea ipotezelor epidemilogice
STUDIILE EPIDEMIOLOGICE ANALITICE
Studiile de cohortă
Studiile de tip caz - control
 STUDIILE DE COHORTĂ
De tip 1

Bolnavi de M

Factor
Factor de Lot expuşi
Lot
de risc
risc expuşi
Nonbolnavi
Eşantion
Esantion de M
populaţie

LotLot Bolnavi de M
neexpuşi
neexpuşi
Nonbolnavi de M
 STUDIILE DE COHORTĂ
De tip 2

Bolnavi de M

Lot de studiu
expusi la risc
Non bolnavi de M

Bolnavi de M
Lot martor
neexpusi la risc

Non bolnavi de M
STUDIILE EPIDEMIOLOGICE DE
COHORTĂ
Tip 1: - nu se alege lotul martor
- cele două loturi se diferenţiază singure
Tip 2: - cele două eşantioane se aleg din 2 populaţii diferite: expuşi la factor de risc şi
neexpuşi la factor de risc
- selecţia prin metoda aleatorie sau met
STUDIILE EPIDEMIOLOGICE DE
COHORTĂ
Se utilizează mai ales când frecvenţa bolii în populaţie este crescută
Sunt studii prospective
AVANTAJELE STUDIILOR DE COHORTĂ
Permit urmărirea modului de acţiune a factorilor
de risc pe toată perioada studiului şi efectul
lor asupra sănătăţii
Permit evaluarea directă a riscului relativ şi
atribuabil
Există mai puţine riscuri de concluzii false
Expuşii şi nonexpuşii la factorul de risc sunt
selectaţi înainte de a se cunoaşte efectul, deci
măsura riscului nu este distorsionată de
prezenţa bolii
DEZAVANTAJELE STUDIILOR DE
COHORTĂ
Durata mare de timp
Număr mare de subiecţi dificil de urmărit timp
îndelungat
Pot apare modificări ale dimensiunii şi structurii
loturilor
Modificări în timp ale criteriilor de diagnostic şi în
definiţia bolilor
Costul ridicat
Sunt dificil de repetat
CALCULAREA RISCULUI

Efect Efect Total

prezent absent
Factor de a b a+b
risc prezent
Factor de c d c+d
risc absent
Total a+c b+d a+b+c+d
CALCULAREA RISCULUI
Riscul bolii la expuşi: p1=a/a+b
Riscul bolii la neexpuşi: p0=c/c+d
Riscul relativ (RR): de câte ori este mai mare proporţia persoanelor bolnave în rândul
celor expuşi la factorul de risc faţă de proporţia bolnavilor în rândul celor
neexpuşi la factorul de risc
RR=p1/p0
 INTERPRETAREA RISCULUI RELATIV

Se face în raport de
cifra 1
RR<1 Factor de
protectie
RR=1 Factor
indiferent
RR>1 Factor de
risc
 RISCUL ATRIBUIBIL
Cu cât este mai mare frecvenţa efectului nedorit la cei expuşi faţă de neexpuşi
Ra=p1-p0
Ra<0 Factor de protectie
Ra=0 Factor indiferent
Ra>0 Factor de risc
 RISCUL ÎN POPULAŢIE
Rp= (a+b)/(a+b+c+d)
Exprima frecventa celor expusi la factorul de risc in lotul studiat
Excesul riscului in populatie (riscul atribuibil in populatie)
Rap=Rp-p0
Fractiunea atribuibila la expusi exprima cat % din efectul nedorit prezent la expusi poate fi
explicat prin expunere
Fae=[(p1-p0)/p1]x100
Fractiunea atribuibila in populatieexprima care este % din efectul nedorit, prezent in
populatie, si care poate fi explicat prin expunerea la factorul de risc
Fap=[(Rp-R0)/Rp]x100
 STUDIILE DE TIP CAZ-CONTROL

Expuşi la
factorul de risc

Bolnavi de M
Neexpuşi la
factorul de risc

Expuşi la
factorul de risc
Nonbolnavi de M
Neexpuşi la
factorul de risc
 AVANTAJELE ANCHETEI CAZ-CONTROL

Durata mica a studiului

Numar mic de subiecti necesar in studiu
Cost scazut
Aplicabil la boli rare
Facilitarea efectuarii studiului
Permit analiza mai multor factori concomitent
sau a mai multor nivele de expunere
Permit repetarea studiului
DEZAVANTAJELE ANCHETEI CAZ-
CONTROL
Nonraspunsul care nu tine de dorinta persoanei de a
participa
Documente medicale incomplete
Dificultatea de a constitui un grup martor acceptabil
Ancheta se adreseaza persoanelor in viata sau tocmai
decedatilor de boala M care au avut o boala mai
severa probabil si o expunere mai intensa
Nu permit masurarea directa a RR
Erorile sistematice (bias) sau nesistematice (aleatorii)
pot apare mai des
 CALCULAREA RISCULUI RELATIV
ESTIMAT
Efect Efect Total
prezent absent
Factor de a b a+b
risc prezent
Factor de c d c+d
risc absent
Total a+c b+d a+b+c+d
CALCULAREA RISCULUI RELATIV
ESTIMAT
Proportia expusilor in randul persoanelor cu efectul scontat prezent a/(a+c)
Proportia expusilor in randul persoanelor fara efectul scontat prezent b/(b+d)
OR = axd/bxc