PROGRAME DE

REABILITARE A
PACIENTILOR CU AVC
ISCHEMIC
ACCIDENTUL VASCULAR
CEREBRAL ISCHEMIC
 Deficit neurologic neconvulsivant cu debut
instalat brusc ce poate fi atribuit unei cauze
vasculare focale
 Produce o reducere a fluxului sanguin
cerebral cu durata de secunde pana la
cateva minute (ischemie cerebrala) sau mai
mult (infarct cerebral)
 Cele mai frecvente cauze: ateroscleroza cu
tromboembolism si embolismul cardiogen
ACCIDENTUL VASCULAR
CEREBRAL ISCHEMIC
 Etiologie:  Factorii de risc pentru AVC:

- Aritmii (FA, BNS); - Hipertensiunea arteriala;

- Boala coronariana cronica (IMA, cardiomiopatie - Fibrilatia atriala;
ischemica) - Diabetul zaharat;
- Valvulopatii, proteze valvulare; - Fumatul;
- Boli cardiace congenitale (foramen ovale - Hiperlipidemia;
patent, prolaps de valva mitrala, defecte - Stenoza carotidiana;
septale cu embolii paradoxale);
- Endocardita (infectioasa, Libman-Sacks,
marantica);
- Stari de hipercoagulabilitate (cancer, boli
sistemice, deficit proteina C, S, mutatii factor V,
contraceptive orale, eclampsia);
- Vasculite, meningite
- Disectiile carotidiene, vertebrale, arterelor
intracraniene de la baza creierului;
- Boli hematologice;
- Displazia fibromusculara, boala moyamoya,
mixom atrial, embolii grasoase, stari
postoperatorii sau postpartum, abuz de
amfetamine sau cocaina
ACCIDENTUL VASCULAR
CEREBRAL ISCHEMIC
 Tablou clinic:

- deficite motorii de aspect hemipareza, monopareza;

- deficite din partea nervilor cranieni;
- tulburari de vorbire;
- tulburari de coordonare si echilibru;

 Examene paraclinice:

- CT sau IRM;
- ECG;
- Analize de laborator (HLG, INR sau IQ, APTT, PCR sau VSH, electroliti, glicemie, lipide, teste hepatice si renale);

- Ecografie Doppler / duplex extracraniana si transcraniana;

- Angiografie RM sau CT;
- IRM de difuzie si perfuzie sau CT de perfuzie;
- ETT, ETE;
- Radiografie toracica;
- Pulsoximetrie, analiza gazelor sanguine arteriale;
- EEG;
- Punctie lombara;
- Probe toxicologice
Tratamentul AVC
 Profilaxia primara:
- terapia antihipertensiva;
- terapia antitrombotica (antiagregante plachetare sau anticoagulante) –
la pacientii cu fibrilatie atriala;
- managementul corect al diabetului;
- tratamentul hiperlipidemiei;
- terapie chirurgicala (endarterectomie carotidiana, angioplastia si
stentarea carotidiana) – stenoza simptomatica
- modificarea stilului de viata: renuntarea la fumat, IMC in limite normale,
consum moderat de alcool, activitate fizica regulata si alimentatie
sanatoasa;

 Tratament specific:
- terapia trombolitica cu rtPA (in primele 4,5 ore de la debut);
- anticoagularea precoce
Deficienta functionala usoara

 AVC embolic remis in totalitate din punct de vedere

clinic;
 Corectarea cauzei emboligene
 Persistenta unor sechele minime (sdr piramidal,
tulburari de echilibru si coordonare minime)
 Regim igieno-dietetic, control periodic in serviciile de
specialitate, contraindicatii legate de solicitarile de la
locul de munca, eventual schimbarea locului de
munca.

 Incapacitate 20-49%
 Grad de invaliditate 0
Deficienta functionala medie
 AVC embolic cu persistenta de sechele motorii moderate,
sechele minime din partea nervilor cranieni;
 Preventia secundara a AVC (terapie antitrombotica,
antihipertensiva, antilipemianta, managementul DZ, modificarea
stilului de viata);
 Poate lucra la acelasi loc de munca in functie de activitatea
depusa si sechelele invalidante; se poate recomanda
schimbarea locului de munca si/sau reorientare profesionala.

 Incapacitate 50-70%
 Gradul III de invaliditate
Deficienta functionala accentuata

 AVC embolic cu sechele importante de manipulatie

si locomotie (sprijin unilateral la deplasare), sechele
din partea nervilor cranieni, ataxii vestibulare, sdr
cerebeloase, tulburari psihice;
 Preventia secundara a AVC;
 Pierderea capacitatii de munca cu pastrarea celei de
autoservire

 Incapacitate 70-90%
 Gradul II de invaliditate
Deficienta functionala grava

 AVC embolic cu evolutie si prognostic nefavorabil,

cu sechele definitive importante (hemiplegii, pareze
ale n. cranieni, tulburari grave de citit, scris, calcul,
apraxii, agnozii, tulburari psihice majore);
 Capacitate de autoservire partial sau complet
pierduta, necesita supraveghere temporara sau
permanenta din partea altei persoane;

 Incapacitate 90-100%
 Gradul I de invaliditate
Recuperarea medicala (RM)
 Mai putin de o treime din pacienti se recupereaza complet dupa
AVC, chiar cu ingrijiri optime in unitati neurovasculare incluzand
tromboliza;
 Are scopul de a permite persoanelor cu dizabilitati sa atinga si sa
mentina functia optima fizica, intelectuala, psihologica si sociala;

 Program de reabilitare:
- internare in unitate neurovasculara spre a beneficia de
recuperare medicala multidisciplinara coordonata;
- initiere precoce;
- continuarea dupa externare in primul an dupa AVC;
- cresterea duratei si intensitatii (cu mentiunea ca organizarea,
calitatea si orientarea catre activitatile vietii curente aduc
beneficii mai mari);
- posibilitatea externarii precoce a pacientilor stabili, cu afectari
usoare sau moderate daca RM este practicata in comunitate de
o echipa multidisciplinara cu experienta
Recuperarea medicala

 Fizioterapia
 Ergoterapia (orientarea catre activitatile vietii
curente amelioreaza prognosticul functional)
 Logopedia (ameliorarea disfagiei si a
posibilitatilor de comunicare);
 Educarea pacientului si familiei si implicarea
acestora in administrarea de ingrijiri (scad
costurile si cresc calitatea vietii);
Recuperarea medicala

 Preventia complicatiilor
- pneumonia de aspiratie;
- escare cutanate;
- depresia post-AVC;
- durerea si spasticitatea;
- caderile;
- Recuperarea gestului util (ADL, gesturi
profesionale ) prin urmatoarele grupuri de
activitati ergoterapeutice:
Împletituri; Olărit; Modelaj şi ceramică; Tâmplărie, Dulgherie, Sculptură
în lemn şi Pirogravură; Ţesut şi tapiţerie; Creşetat şi Tricotat; Brodat şi
Macrameuri
 Acest grup de activităţi se aplică în majoritatea PROGRAMELOR
DE ET pentru recuperarea membrelor superioare şi inferioare
 Acest grup de activităţi este folosit cu succes în ergoterapia
paraplegicilor, hemiplegicilor, infirmilor cerebrali, traumatizaţilor,
deficienţilor mintal.
 A. ÎMPLETITURI :
 -împletiturile din nuiele de răchită, salcie, rafie, materiale plastice
sunt finalizate în diverse produse : mese, scaune, coşuri, balansoare,
pălării de soare, genţi etc.
 -în hemiplegii/ paraplegii - la activitatea de reeducare a
membrelor superioare, se adaugă activitatea pentru întărirea muşchilor
membrelor inferioare;
 -dezavantaj: împletiturile pot produce monotonie, fapt care determină
evitarea lor pentru anumite categorii de deficienţi; de exemplu: copiii cu
traumatisme craniene
 -avantaj: un atelier de împletituri bine organizat, aduce beneficii, spre
exemplu într-o instituţie de recuperare prin faptul că se realizează:
 -piese de mobilier împletit, uşor de deplasat;
 -coşuri pentru lenjerie, transport de medicamente, alimente etc.
B. OLĂRITUL, MODELAJUL ŞI CERAMICA:
 Olăritul (la masa rotativă şi discul rotativ), alături de modelaj (în
plastilină, ceară, lut) – prezintă următoarele caracteristici:
 aplicabilitate în toate formele de reeducare a membrelor superioare: de
la umăr-până la extensie şi flexiunea coatelor, articulaţiilor mâinilor,
degetelor etc.
 indicate în cazul: hemiplegicilor în cărucior; vârstnicilor hemiplegici- în
faza de recuperare motorie prin modelarea lutului / plastilinei, copiilor
hemiplegici; deficienţilor mintal.
 avantaje:
 -atractive pentru deficienţii de ambele sexe, datorită realizării rapide a
unui obiect/personaj, ce poate fi corectat/şters rapid cu apă, în cazul
erorilor de execuţie;
 -modelajul în ceară este o activitate de ergoterapie uşoară, deoarece
ceara este maleabilă şi se prelucrează uscat.
 dezavantaj: contactul cu lutul umed, care murdăreşte , poate fi
neplăcut, chiar respingător pentru unii pacienti.
 -Ceramica ofera o activitate ergoterapeutică benefică, în special, în
plan estetic, dar este costisitoare, deoarece necesită cuptoare de
uscare speciale.
 C. TÎMPLĂRIA, DULGHERIA, SCULPTURA ÎN LEMN ŞI
PIROGRAVURA

 Sunt activităţi persoanele de sex indicate in special pentru barbati, pentru ca pot fi
introduse şi elemente mecanice, printre care:
 fierăstraie manuale şi mecanice – acţionate prin anumite pârghii şi dispozitive de
mână/picior;
 rindele, dălţi, ciocane etc.
 Toate aceste unelte sunt folosite atât în ergoterapia membrelor superioare, cât şi în
cea a membrelor inferioare;
 -Beneficiarii acestor procedee ergoterapeutice sunt:
 paraplegicii, tetraplegicii – lucru în poziţia şezând, pentru stabilizarea poziţiei
trunchiului;
 - sculptura în lemn (teiul, alunul, nucul) : este o activitate de durată, ce solicită
îndemânare şi multă răbdare din partea pacientilor;
 - alături de pirogravură şi alte activităţi artistice, sculptura în lemn este utilizată
în terapia ocupaţională şi ergoterapia afecţiunilor psihice;
 -pirogravura este folosită în general, pentru recuperarea funcţională a
membrelor superioare, este indicată urmatorilor categorii de deficienţi:
 paraplegici, tetraplegici;
 copii cu traumatisme craniene;
 copii cu deficienţe motorii grave;
 copii cu deficienţe mintale.
 .
D. ŢESUTUL ŞI TAPIŢERIA; CROŞETATUL ŞI
TRICOTATUL; BRODATUL ŞI MACRAMEUL:

 -Grup de activităţi specific femeilor şi constituie tehnici de bază pentru

recuperarea afecţiunilor invalidante ale membrelor superioare;
 -sunt aplicate în:
 ergoterapia membrelor superioare (a “ mâinii cu handicap”)
 reumatologie (de ex. tesutul la război orizontal/vertical);
 pentru: bolnavii cardiovasculari vârstnici;
- Reeducarea functionala prin ţesut în cadrul ergoterapiei intereseaza:
 prehensiunea şi
 cresterea forţei în decursul execuţiei;
 folosirea rezistenţei în scopul dezvoltării forţei musculare.

 Tapiseria şi macrameul au indicatii in:

 paraplegii;
 hemiplegii (inclusiv imobilizati la pat);
 bolnavii cardiovasculari;
 deficienţii mintal şi de auz.
E.SUDURA ŞI LĂCĂTUŞERIA; MECANICA ŞI FERONERIA;
STRUNGĂRIA, RECTIFICAREA, ALEZAREA, RABOTAREA
 Acest grup de activităţi ergoterapice, poate fi folosit pentru recuperarea
membrelor superioare şi inferioare si cuprinde meserii prelucrătoare de metal.
 Practica acestor activităţi – specifice bărbaţilor (la aparatul de sudură, la maşini-
unelte), cere forţă musculară însoţită de precizia mişcărilor şi de dexteritate.

SUDURA ŞI LĂCĂTUŞERIA, MECANICA ŞI FERONERIA:
 -aceste meserii se pot executa fie în pozitie ortostatica sau aşezat şi
necesită o durată lungă de timp;
 -aceste activităţi nu sunt contraindicate pentru deficienţii fizici, chiar dacă
implica un efort fizic mai dur, inclusiv în atelierul de ergoterapie;
 -în atelierele amenajate din cadrul industriilor uşoare, aceste activităţi îşi
pot găsi aplicanbilitatea pentru deficienţii fizici care au afectate numai membrele
inferioare;
 -se cere o bună prehensiune, iar in anchiloză membrelor inferioare este
contraindicată poziţia de lucru în genunchi sau ghemuit;

 CIZMĂRIA-activitate executată predominant de bărbaţi,

 necesită mişcări de precizie şi forţă musculară.
 Se execută în poziţia şezând, fiind folosită de paraplegici şi unele categorii de
deficienţi mintal.
Pacientul “ideal” pentru ergoterapie in
ateliere amenajate