Rolul MF in preventia si

depistarea precoce a
neoplaziilor

Adventure Works: The ultimate source for outdoor equipment

• Starea de sanat e unul dintre lucrurile cele
mai imp pt orice individ, iar pierderea st de
sanatate are un impact neg asupra lui
• Sistemele medicale din intreaga lume pun
din ce in ce mai mult accent pe medicina
preventiva, dat:
- dorintei de a imbunatati st de sanatate a
popul
- din dorinta de a reduce costurile
• Preocupare perm a lumii medicale de a
pune la punct strategii viabile pt depistarea
cat mai precoce a oricarei neoplazii
• PREVENTIA PRIMARA consta in:
- lupta impotriva expunerii la carcinogenii cunoscuti in
scopul scaderii incidentei cancerelor.
- contra FUMATULUI, ALCOOLISMULUI, OBICEIURILOR
ALIMENTARE CU RISC PT. CANCER, a expunerii
prelungite la soare .
• DEPISTAREA=descop unui cancer inaintea aparitiei
semnelor clinice ale bolii(mamografia, hemotest)
• Dg precoce=ident unei Tu prin autoexamen sau ex
medical de la primele semne
• PREVENTIA SECUNDARA
-Consta in tratamentul starilor precanceroase,
recunoscute in prealabil prin actiuni de depistare sau
prin dg precoce.
• Recomandarile grupurilor de experti cancerologi:
-descurajarea productiei, promovarii si consumului de
tutun;
-consumul moderat de alcool
-evitarea expunerii excesive la soare;
-respectarea masurilor de protectie a muncii in activitatea
profesionala;
-recomandari legate de dieta si stil de viata;
-alimentatie variata, bazata pe fructe si vegetale;
-mentinerea greutatii normale;
-activitate fizica;
-regim alimentar de preventie a cancerelor
 TABAGISMUL SI CANCERUL
• Lupta contra fumatului are 3 aspecte:
-convingerea copiilor intre 10-12 ani sa nu fie tentati sa
inceapa sa fumeze
- convingerea fumatorilor de a nu mai fuma
- protejarea nefumatorilor si in particular a copiilor de
riscul fumatului pasiv.
• 35% din decese la barbati si 13% din decese la femei
cu varste intre 35-69 de ani sunt cauzate de fumat;
• 16% din bolnavii diagnosticati cu cancer anual si 30%
dintre cei care mor prin cancer sunt fumatori.
 Procentajul de decese atribuite
fumatului
Boli % la bărbaţi % la femei
Cancer pulmonar 90 79
Cancer de buze, gura si faringe 92 61
Cancer de laringe 81 87
Cancer de esofag 78 75
Cancer de pancreas 29 34
Cancer de vezica urinara 47 37
Cancer de rinichi 48 12

* USDHHS, NHI - Self-guided Strategies for Smoking Cessation, Thomas Glynn, PhD
1. Cinci din zece fumători vor muri de boli cauzate de
tutun (50%).
2. Doi din zece fumători au diagnosticul de cancer
(20%).
3. Noua din zece fumători diagnosticaţi cu cancer
pulmonar vor muri datorita acestuia (90%).
4. Unul din zece fumători are emfizem (10%)
5. Doi din zece fumători sunt diagnosticaţi cu boli
cardiace (20%).
6. Una din cinci morţi sunt provocate de tutun (20%)
 FUMATUL, O PROBLEMA GLOBALA

1/3 din populatia adulta •Fumatul este una dintre

fumeaza cauzele de crestere a
mortalitatatii

•Fumatul cauzeaza 1/3 din Dintre cei care incep sa fumeze in

decesele intre 35-69 ani la adolescenta, ½ decedeaza datorita
barbati afectiunilor legate de fumat

http://www.pitt.edu/~super1/lecture/pc0211/008.htm
 FUMATUL IN ROMANIA

Raportul privind Starea de Sanatate a Populatiei din Romania (2000) al

Institutului National de Statistica

47,5% dintre fumatori au inceput sa fumeze intre 15-19 ani

33,8% dintre fumatori au inceput sa fumeze intre 20-24 ani

Grupa de virsta 15 – 24 ani

Fumatori -18,8% dintre B si 8,8% dintre F
10,4% au inceput sa fumeze < 15 ani
71,4% au inceput sa fumeze intre 15-19 ani
 ALCOOLUL SI CANCERUL
• Relatia directa intre consumul de alcool si cancerele
tractului digestiv este demonstrata.
• Exista dovezi in ceea ce priveste consumul de alcool
si cancerul hepatic.
• Lupta impotriva alcoolismului este la fel de dificila ca
si lupta impotriva fumatului.
• Un rol important in acest sens il joaca medicul de
familie prin influenta pe care o are asupra familiei si
asupra anturajului,
• Recomandarea de cele mai multe ori este
moderatia prin aceasta intelegand a nu se depasi
cantitatea de o bautura/zi pentru femei si 2 bauturi/zi
la barbati (o bautura=250ml bere, 100ml vin, 25ml
bautura tare).
 EXPUNEREA EXCESIVA LA SOARE

• Este una din cauzele majore ce conduc la cresterea

incidentei melanomului malign.
• E necesar sa se evite expunerea la soare in special
intre orele 11 si 16.
• Utilizarea cremelor-ecran cu factor de protectie
peste 30 reduce riscul.
• Ac mas sunt imperative la pers blonde, satene, cu
ten deschis
 RESPECTAREA MASURILOR DE PROTECTIA
MUNCII

• Medicii de medicina muncii au obligatia de a

cunoaste factorii de risc profesionali, de a informa
asupra riscurilor individuale si colective.
• Persoanele care au lucrat in medii cu substante
cunoscute a fi cu risc cancerigen trebuie urmarite si
dupa pensionare, deoarece manifestarile maligne
pot sa apara la intervale mari de la expunere.
 ALIMENTATIA SI CANCERUL
• O serie de substante din alimente sunt dovedite
cancerigene:
- hidrocarburile aromatice policiclice din alimentele
afumate sau arse;
- aflatoxine in alune;
- acetaldehida in bauturile alcoolice;
- compusii N-nitrizo formati din nitriti, in carne si legume;
- acrilamida in alimentele bogate in carbohidrati prajite
sau coapte.
• 30- 40% din totalul cazurilor de cancer pot fi prevenite
printr-o dieta adecvata, activitate fizica si mentinerea
greutatii corporale optime..
• activitate fizica moderata: cel putin 30 min 5 zile/sapt
in cazul adultilor si cel putin 60 min 5 zile/sapt in cazul
copiilor si adolescentilor;(orele de ed fizica din scoli!)
Modalitati de < a incidentei cc prin dieta
• mentinerea greutatii corporala normale; limitarea
cresterii in greutate la maturitate la max 5 kg;
• alimentatia variata, bogata in vegetale.
• sarea: limitarea consumului alimentelor sarate si
folosirea sarii la gatit;
• Limitarea cons de zahar rafinat
• consumul moderat de alcool;
• se va evita prajirea carnii si a pestelui; limitarea
consumului de carne si peste preparate la gratar
direct in foc, carne conservata si afumata;
• consevarea:pentru pastrarea alimentelor perisabile
se va utiliza refrigerarea.
STRATEGII DE DEPISTARE
• Depistarea- identificarea unui cancer inaintea
aparitiei semnelor clinice ale bolii prin aplicarea unui
test medical populatiei asimptomatice.
• Diagnosticul - ansamblul de mijloace utilizate in
stabilirea etiologiei precise pornind de la un
simptom.
• In depistarea individuala, efectuarea testului
medical este facuta la cererea medicului de familie
sau a altui medic specialist iar uneori e
recomandata chiar de pacient. Eficienta raportata la
sanatatea publica este redusa prin urmare, aceasta
forma de depistare cuprinde un numar mic din
populatie.
• Depistarea in masa este un act de sanatate publica.
Se aplica populatiei dintr-o arie geografica prin
convocare individuala. In urma acestei depistari
avem 2 grupuri:
• - un grup cu test negativ, cel mai reprezentativ;
• - un grup cu test pozitiv: care nu semnifica neaparat
prezenta bolii dar impune efectuarea altor investigatii
complementare care pot afirma sau infirma
diagnosticul de cancer. Acest tip de depistare este
de fapt un screening ce presupune un program care
implica un buget bine stabilit iar evaluarea
rezultatelor se face la intervale de 10-15 ani.
 CRITERII CE STAU LA BAZA UNUI PROGRAM
DE DEPISTARE

• testul de diagnostic trebuie sa fie sensibil, specific,

fiabil si acceptat de populatie;
• boala trebuie sa fie curabila, iar forma de cancer in
care se aplica depistarea precoce trebuie sa aiba o
prevalenta mare in stadiul infraclinic
• trebuie sa existe tratament eficient, acceptabil si
lipsit de riscuri pentru starile precanceroase si boala
in stadii incipiente. Tratamentul precoce trebuie sa
fie mai eficient in reducerea mortalitatii si morbiditatii
decat tratamentul inceput dupa manifestarea
evidenta a bolii.
 Cancerul de col uterin-
al doilea tip de cancer, ca frecvenţă,
în rândul populaţiei feminine din Europa1

Europa, femei (vârsta 15–44 ani)

Cancere nou diagnosticate (prevalenţa) şi
Rata morbidităţii şi mortalităţii prin cc CU

Col uterin Breast

Skin melanoma
Ovary
Thyroid
Colon/Rectum
Hodgkin lymphoma
14.4% Non-Hodgkin lymphoma
Corpus uteri
Brain-CNS
Stomach
Leukemia
35% Lung
Kidney
Oral cavity
Pancreas
Bladder
Liver
Other pharynx
Multiple myeloma
Larynx
Nasopharynx
Esophagus

1. Ferlay J, Bray F, Pisani P, Parkin DM. Lyon, France: IARC Press; 2004. 2. Arbyn M et al: Ann. Onc 2007; 18:1422-4
 Incidenţa cancerului de col uterin in Europa

EUROPA DE EST
ROMANIA
BULGARIA
SLOVACIA
POLONIA
MOLDOVA
CEHIA
UNGARIA
UCRAINA
BELARUS
RUSIA
EUROPA DE NORD
LITUANIA
ESTONIA
LETONIA
DANEMARCA
NORVEGIA
ISLANDA
UK
SUEDIA
IRLANDA
FINLANDA

0 10 20 30
 Cancerul de col uterin
• Factorii de risc ce pot fi preveniti sunt:
-debut precoce al vietii sexuale
-parteneri sexuali multipli
-parteneri unici, insa care anterior au avut partenere
multiple
-igiena deficitara, absenta circumciziei- fiind
demonstrat rolul protector al circumciziei pentru
partenere
-factori infectiosi: sifilisul, gonoreea, Chlamidia, HPV tip
II, virusul herpetic, Ebstein-Barr, citomegalovirus,
trichomanas
-fumatul.
 Factorii de risc ce nu pot fi preveniti:

• -factori ereditari,
• -genetici- antecedente de cancer de col
• -imunosupresia post transplant
• -boala Hodgkin si alte cauze de imunosupresie.
 CAILE DE PREVENTIE
• PREVENTIA PRIMARA- vaccinarea pentru HPV-
principalul agent etiologic incriminat(papiloma virus
uman)
• PREVENTIA SECUNDARA- screeningul Papanicolau si
tratamentul corect al leziunilor incipiente.
• Masuri generale- evitarea factorilor de risc
 Testul Papanicolau
• este un test simplu, nedureros ce detecteaza celulele
anormale de la nivelul colului si endocolului uterin.
Sensibilitatea testului este de 51%,iar specificitatea de
98%. Reducerea mortalitatii prin cancer de col uterin
este de 90%.

• Pentru depistarea acestui tip de cancer, examenul

citologic trebuie efectuat: la inceperea vietii sexuale,
un an mai tarziu iar daca primele 2 examene sunt
normale, din 3 in 3 ani pana la 65 de ani.
• Fiabilitatea analizei citologice depinde de:
-experienta persoanei care recolteaza proba (modul in
care a fost instruita)
-conditiile de prelevare
-respectarea tehnicii corecte de prelevare- , endocol
separat; intinderea pe lama se face intr-un singur strat
-dotarea, calitatea laboratorului,citologul care citeste
lama
 Vaccinarea impotriva HPV
• recomandata la fete incepand cu 11-12 ani inaintea
inceperii vietii sexuale, dar si intre 13-26 ani, chiar
daca au inceput viata sexuala.
• Vaccinul nu ofera protectie impotriva tuturor tulpinilor
de HPV care determina cancer de col uterin, de
aceea este necesara in continuare testarea BP.
• Avantajul vaccinarii consta in faptul ca sansa de
infectate simultana cu cele 2 tulpini cu risc
inalt(HPV16, HPV18 sunt resp de >70% din cc
cervicale) este f. mica, iar eficienta este dovedita.
• Cancerele de col uterin in situ pot fi tratate
conservator, prin conizatie, ceea ce conserva
capacitatea de procreere.
 Cancerul de san
• ramane un cancer frecvent intalnit.
• Tratamentele moderne au influentat intr-o buna
masura calitatea vietii, insa mai putin durata de
supravietuire.
• Decesele in cancerul de san survin ca urmare a
diseminarii metastatice , a carei probabilitate creste
direct proportional cu intarzierea diagnosticului si
initierii tratamentului.
• Preventia primara nu este cunoscuta.
• Factorii de mediu implicati in carcinogeneza sanului
nu permit o interventie eficienta pana in prezent.
 Diagnosticul precoce al cancerului mamar

• recunoasterea semnelor clinice de

bolnav(autoexaminare) sau de medic(examen
medical).
• Autoexamenul sanului(autoinspectie,autopalpare)
este inca controversat.
• Examenul medical al sanului este net superior ca
eficienta in depistarea cancerului de san fata de
autoexamenul sanului. Examenul clinic medical al
sanului este recomandat de 2-3 ori pe an, incercand
sa acopere supravegherea in intervalul de timp de 2-
3 ani dintre mamografii.
• Mamografia are cel mai important rol in
depistarea cancerului mamar. Rolul
mamografiei este major in depistarea
cancerelor infraclinice.
• Exista 2 practici de depistare a cancerului
mamar:depistarea individuala si depistarea in
masa.
• Inceperea trat mai devreme cu un an reduce
teoretic riscul de metastaze la distanta cu 30%
 Depistarea in masa:
• Un grup- test negativ; mamografia se va
repeta la 2 ani

• Un grup- test pozitiv, la care se vor practica

investigatii suplimentare ce pot dg in final: lez
benigne, stari precanceroase, cancere in situ
sau cancere infiltrative

• - reusita unui astfel de program de depistare

implica participarea populatiei in procent de
cel putin 65%
 Cancerul colorectal
• Cancerul colo-rectal (CCR) – a patra localizare. a cc
in lume.
• In Romania, incidenta CCR a crescut in ultima decada,
existand o tendinta de a depasi localizarea gastrica
care este tipul de malignitate digestiva predominanta
in tara noastra.
• Incidenta bolii creste de la 13/100 000 locuitori in 1994
la 23/100 000 locuitori in 2002 in conditiile in care
populatia tarii a scazut cu 1 milion de locuitori.
• Cancerul colorectal este la ora actuala a doua cauza
de mortalitate neoplazica din Romania, dupa cancerul
pulmonar.
• reprezinta o problema de sanatate publica datorita ,
pe de o parte mortalitatii crescute- si pe de alta
parte, datorita costurilor extrem de mari pe care le
implica tratamentul acestei afectiuni.

• Istoria naturala a bolii permite ca metodele de

preventie si de depistare sa fie eficiente.

• In aproape 90% din cazuri carcinomul este precedat

timp indelungat de prezenta unei stari
precanceroase: polipul adenomatos.
• Eforturile cercetatorilor si ale clinicienilor se indreapta
acum spre ameliorarea mortalitatii si morbiditatii catre
2 domenii importante:
-evidentierea factorilor de risc modificabili si
interventia asupra lor
-strategiile de screening
• Preventia primara- interventia asupra factorilor de risc
• Factorii de risc modificabili asupra carora putem
actiona la nivelul populatiei generale sunt cei legati de
dieta si de mod de viata.
 Rolul dietei in aparitia cancerului colorectal
• excesul de calorii determinat de un anumit tip de
dieta determina cresterea riscului de cancer
colorectal.
• Mentinerea unei diete echilibrate privind numarul de
calorii si preventia obezitatii sunt indicatii certe nu
numai in preventia bolilor cardiovasculare, dar si in
preventia cancerului colorectal.
• pentru preventia cancerului colorectal, alaturi de
dieta echilibrata, trebuie sa stea activitatea fizica
(mersul pe jos, pana la 3 sedinte de antrenament
fizic/saptamana).
 Rolul AINS in preventia cancerului
colorectal
• antiinflamatoarele nesteroidiene nu sunt recomandate
de rutina ca agenti chemopreventivi din cauza
efectelor adverse numeroase si potential grave, cu
exceptia pacientilor cu polipoza familiala in preventia
secundara polipectomiei.
• In ultimii ani-dovezi-rolul AINS in chemopreventia tu
prin mec de inducere a apoptozei colonice
 Chemopreventia
• de urmarit 2 aspecte:
-administrarea unor suplimente alimentare cu rol
protector impotriva cancerului colorectal
-evidentierea unor clase de medicamente care sa
determine prevenirea aparitiei cancerului colorectal
la o populatie cu risc mediu sau chiar la populatii cu
risc crescut de neoplazie colorectala.
• se pot administra suplimente de vitamina C si seleniu
in dieta cu rol preventiv, celelalte antioxidante
nefiind in mod special recomandate.
 De ce e necesar screeningul?
• Scaderea incidentei si mortalitatii prin cancer
colorectal poate fi obtinuta prin:
-diagnosticarea precoce si tratamentul leziunilor
premaligne – polipi adenomatosi-
-urmarirea pacientilor cu afectiuni cunoscute ca pot
determina aparitia cancerului de colon- sd polipozice
si nepolipozice ereditare, boala inflamatorie
intestinala.
 Cui se adreseaza programul de screening?

• pacienti tineri cu istoric de sindroame polipozice

familiale
• toti indivizii barbati/femei peste 50 ani fara factori
predispozanti cunoscuti
• pacienti tineri cu istoric de cancer nepolipozic familial
• pacienti cu boala inflamatorie intestinala.
 Investigatii folosite in stategia de screening
1.teste fecale pentru hemoragii oculte- test hemocult

• - detecteaza hematina din sangele partial digerat din scaun

• - recomandarea este ca sa fie efectuate anual, intrucat testarea
anuala permite detectia bolii care desi nedetectata cu ocazia
examenului anterior, sa nu fi devenit atat de avansata incat sa nu
mai beneficieze de tratament.
• Rezultatele fals + presupun ca un numar de pacienti fara
neoplazie sau adenom sa efectueze colonoscopia. Asfel, se
recomanda efectuarea colonoscopiei numai dupa 4 pana la 6
teste pozitive pentru hemoragii oculte.
• Rezultatele fals – sunt determinate de dificultatea recoltarii si
complianta scazuta a pacientilor. De aceea uneori se recurge la
teste bianuale sau la repetarea testelor pentru a nu lasa un risc
crescut acestor pacienti
 Exista 2 tipuri de teste pt hemoragii
oculte:
• Testul guaiac-detecteaza activitatea
peroxidazei, se poate efectua la domiciliu,
poate da rezult fals + datorita medic adm
simultan sau alim din dieta
• Testul imunochimic- are sensibilitate
superioara preced; medicamentele, dieta
pacientilor supusi testului nu sunt
restrictionate- creste complianta pac iar nr
rezultatelor fals + este <.
2. sigmoidoscopia – detecteaza 70% din leziunile
avansate colonice; reduce incidenta cc distale cu
pana la 60%
• Sigmoidoscopia nu e folosita frecvent datorita:
• - nr limitat de medici care efectueaza sigmoidoscopii
• - faptului ca CAS nu includ in servicii plata
sigmoidoscopiei ca test screening
• 3. colonoscopia – reprezinta standardul de aur intre
tehnicile de examinare a colonului si idealul in ce
priveste preventia cancerului colorectal. Dar trebuie sa
tinem cont de cateva amanunte atunci cand o
indicam:
- reprezinta o investigatie costisitoare
- necesita o pregatire dificila a pacientului
- prezinta un mic risc de perforatie colonului.
• Cu toate acestea ramane o investigatie de prima
alegere la populatia cu risc crescut de cancer
colorectal- fiind obligatorie in protocolul de screening
pentru acesti pacienti.
• Subiectii care au beneficiat de o exereza
endoscopica a unui polip intestinal sunt inclusi in
grupa de risc pentru depistare. Acestora li se
recomanda o colonoscopie la un an de la
interventie, iar daca aceasta este normala, o
colonoscopie la 2-3 ani.
• Rolul medicului de familie in depistare si preventie
este esential.
CANCERUL COLORECTAL NIVEL DE COMPETENTA MEDIC DE
FAMILIE:

• recunoasterea factorilor de risc crescut

• sfat competent pentru intrarea intr-un program de
screening
• efectuarea anuala a Hemocultului la toate persoanele
peste 50 ani
• trimiterea catre gastroenterolog a oricarui pac cu semne
de alarma pentru cc digestiv(tulb tranzit,rectoragie)
• supravegherea clinica postterapeutica a pacientilor
(monitorizare ACE – ag carcinoembrionar)
VA MULTUMESC PENTRU
ATENTIE!