PATOLOGIA PROCESELOR

MNEZICE
 DISMNEZII CANTITATIVE

• - hipermnezii, mentism, viziune panoramică

retrospectivă
• - hipomnezii
• - amnezii de fixare (anterograde) / de evocare
(retrogradă) / lacunară / selectivă
 DISMNEZII CALITATIVE
tulburările sintezei mnezice imediate
• falsa identificare
• iluzia de nonrecunoaştere
• paramnezia de reduplicare
• înstrăinarea amintirilor
tulburări ale rememorării trecutului
• confabulaţia
• criptomnezia
• ecmnezia
• anecforia
• înstrăinarea amintirilor
 Memoria
este un proces psihic ce oglindeşte experienţa
anterioară şi constituie rezervorul gândirii şi
imaginaţiei, suportul forţei cognitive a
individului, realizat prin
• - întipărire (fixare) a datelor
• - păstrare (conservare) a datelor
• - evocare (reactualizare) a datelor

Asigură continuitatea şi consecvenţa conştiinţei.

 Dismnezii cantitative

• Hipomnezia – globală / parţială

• scăderea forţei mnezice → amnezie (în realitate nu
există)
• Se întâlnesc în:
• deficit prosexic – stare de surmenaj
• - stări nevrotice
• - stări depresive
• - stare de insuficientă dezvoltare / deteriorare a
funcţiei cognitive – oligofrenie
– stări de involuţie
Din punct de vedere al debutului bolii:
Amnezii anterograde (de fixare) – amintirile fixate
anterior evenimentului sunt bine conservate, iar
evenimentele trăite recent sunt uitate
• stare de confuzie mentală
• sdr. Korsakoff de etiologie alcoolică, infecţionasă,
traumatică, toxică
• PMD – depresie
• stări reactive – psihotraume
• reacţii psihogene - de şoc
• stări nevrotice
Din punct de vedere al debutului bolii:
Aurel Romilă
• Memoria este depozitul selectiv al cunoaşterii (senzoriale,
perceptuale, ideatice), al simţirilor şi trăirilor, al acţiunilor, al
aptitudinilor sub forma reprezentărilor ce pot fi evocate.
• Memoria condiţionează percepţia; percepţia presupune o
comparaţie cu o reprezetare şi o legare a ambelor de un
cuvânt.
• Unitatea funcţională percepţie – reprezentare – cuvânt stă la
baza gândirii.
• Memorăm conform motivaţiilor noastre.
• Există un raport între fixare şi uitare.
Din punct de vedere al debutului bolii:
J. Delay descrie „cele 3 memorii”, descriind
astfel 3 amnezii:
• amnezia comună – pierderea capitalului
noţional
• amnezia instrumentală – agnozia, afazia,
apraxia
• amnezia autistă – falsa amnezie a
schizofrenului (lipsa de motivaţie)
Din punct de vedere al debutului bolii:
Zona parieto-temporală- occipitală , neuronii
colinergici produc
• - afazia Wernicke a limbajului înţeles (amnezie
senzorială)
• - afazia Broca a limbajului motor ( afazia
motorie)
• - afazia mixtă Wernicke - Broca
Din punct de vedere al debutului bolii:
Amnezii retrograde (de evocare) – tulburarea
memoriei se întinde progresiv spre trecut, în
sens retrograd, dinaintea debutului bolii
până în copilărie; fixarea si memorarea
actuale sunt pastrate
• afazia Wernicke
Din punct de vedere al debutului bolii:

• Amnezia antero-retrogradă – priveşte atât

evenimentele srvenite înainte cât şi după
debutul bolii
• Demenţele Alzheimer, senila
Din punct de vedere al debutului bolii:
• J. Delay - „legea disoluţiei memoriei” – disoluţia ce realizează
amnezia merge întotdeauna de la complex la simplu.
• Th. Ribot – „legea regresiunii memoriei” – Uitarea se întinde
atât de la prezent spre trecut, cât şi de la complex la simplu,
de la inconstant la constant, de la neobişnuit la automat.
Întâi dispar evenimentele recente, apoi fondul mai vechi,
mai târziu afectele, iar ultimele obişnuinţele simple şi profund
înrădăcinate.
Limbajul raţional este uitat înaintea celui emoţional,
expresiile mimico-pantomimice dispărând în cazuri deosebit
de grave.
Din punct de vedere al debutului bolii:
• Afazia Wernicke – amnezie retrogradă,
„demenţă a limbajului”, amnezia având un
caracter progresiv, mai ales de la complex la
simplu, de la cognitiv la afectiv, la senzorial,
motor.
• Afazia neurologică este ‘’punctiformă’’,
bolnavul îşi dă seamna, luptă contra acestei
stări.
Din punct de vedere al debutului bolii:
Amnezia lacunară – uitarea unei secţiuni temporale
(legată în general de un eveniment traumatic)
= lacună în evocarea trecutului – „hiatus mnezic”
intilnite în stările grave de modificare a lucidităţii
conştiinţei:
1. stare confuzională
2. trauma craniocerebrală
3. echivalenţe epileptice sau stare crepusculară
4. stări de beţie patologică, beţie profundă
5. demenţele ASC – deteriorare progresivă + intervale
normale
Din punct de vedere al debutului bolii:
Dgn. dif.
6. stările de „apsihie” (Guirud) întâlnite în
comele profunde.
În comele profunde:
– capacitatea de înregistrare este total abolită
– amnezie
– nu reacţionează la stimuli
7. în timpul acceselor convulsive
8. narcoza profundă
Din punct de vedere al debutului bolii:

Amnezia selectivă sau tematică – se referă la anumite

evenimente sau persoane ce au determinat o stare
afectivă negativă;
--amintirile au fost bine fixate, dar rememorarea lor
voluntară devine imposibilă
Dg. Dif – cu amnezia lacunară (temporală)
• Se întâlneşte în
• isterie
• tulburare de stres posttraumatic
• amnezia disociativă
• fuga disociativă
 Hipermneziile

• Exagerarea evocărilor care apar multiple,

tumultuoase, apar involuntar şi îndepărtează
subiectul de preocupările actuale
 Hipermneziile
1. la normal
– momente cu conţinut afectiv - negativ (anxiogen)
– pozitiv (bucurii maxime)
2. psihopatia paranoiacă şi paranoia – îngustarea marcată a câmpului
preocupărilor → reţin cu exactitate nume, numere, adrese, cifre care îl
interesează (persecutori)
3. oligofrenii hidrocefali – hipermnezie pur mecanică
4. stările febrile
5. intoxicaţii – eter, cloroform, barbiturice
6. şocuri cu insulină
7. stare hipnotică
8. substanţe psihodisleptice sau psihedelice
• aspect oneiroid
• „trăiesc un secol într-o zi”
 Hipermneziile
Ribot arată că hipermneziile ( în special cele oneiroide)
traduc un deficit grav al funcţiei sociale a memoriei
deoarece
• se şterge linia de demarcaţie între trecut şi prezent,
trecutul fiind trăit ca prezent sub o înfăţişare
halucinatorie
• nu se mai exercită un triaj în evocarea amintirilor,
care, inundă conştiinţa, cele esenţiale sau banale
fiind prezente în acelaşi plan
 Uitarea
cenzor al memoriei
• Fără uitare, memoria este neselectivă şi inutilizabilă
sub aspect social.
– psihastenici obsesionali– fixează univoc şi succesiv toate
evenimentele
– maniacali
• în cadrul fenomenele cognitive, memoria de fixare
• fuga de idei
– la cei în stare de şoc
– hipermnezia dureroasă a depresivului
 Mentismul
subiectul devine un spectator la desfăşurarea
incoercibilă şi tumultoasă a ideilor şi amintirilor sale,
nefiind capabil de rememorare deoarece orice efort
prosexic este împiedicat de derularea caleidoscopică
a unor imagini pe ecranul conştiinţei
• starea de oboseală şi surmenaj (poate fi şi cauza
insomniilor de adormire)
• Chaslin a descris mentismul hipermnezic exogen
xenopatic în sdr. de automatism mental ca expresie a
ideilor delirante de influenţă şi a fenomenelor
preudohalucinatorii
• intoxicaţii uşoare – psihodisleptice, psihotone
Viziunea panoramică retrospectivă
• maximum de hipermnezie
• în situaţii de pericol existenţial iminent – persoanele
au impreisa că îşi revăd şi retrăiesc viaţa întreagă în
câteva momente
• în stări confuzionale psihogene (paroxisme anxioase)
• în unele stări halucinatorii – substanţe psihedelice
• în crizele de epilepsie temporală (fenomene de deja
vu, deja conu, halucinaţii olfactive şi gustative)
 Dismnezii calitative (paramneziile)
• sunt amintiri deformate, false, neconcordante cu
realitatea
• sub aspectul desfăşurării lor cronologice,
• a lipsei de legătură cu realitatea obiectivă

a) Tulburarea sintezei mnezice imediate („iluzii de

memorie” – evocări eronate ale unor fenomene sau
acţiuni
• trăite în realitate de bolnav, dar care nu sunt
încadrate în timpul şi spaţiul real
• nu sunt recunoscute de bolnav ca trăite sau netrăite
 Dismnezii calitative (paramneziile)
CRIPTOMNEZIILE (apropierea amintirilor) –
(cripto=element secret,ascuns)
=nerecunoaşterea ca fiind străin a unui material literar,
artistic, muzical sau ştiinţific, pe care, în mod iluzoriu
subiectul îl consideră al lui propriu.
=Este expresia scăderii forţei discernământului între
evenimente personale şi cele străine, între
evenimente trăite şi cele auzite
Dg. Dif: plagiatul – acţiune conştientă întreprinsă cu
un anumit scop;
 Dismnezii calitative (paramneziile)
ÎNSTRĂINAREA AMINTIRILOR
• - situaţia inversă
• - bolnavul consideră că evenimente trăite sunt doar citite,
auzite sau văzute

Criptomnezia se întâlneşte în:

– schizofenie
– deliruri sistematizate – paranoia / parafrenia
– unele demenţe – traumatice / senile / ATS
• În psihoze (paranoice, parafrenice, paranoide) ideile delirante
pot fi legate de o falsificare a amintirilor în funcţie de starea
timică dominantă .
• Ex. culpabilitatea la depresivi, supraestimarea la maniacali
 Dismnezii calitative (paramneziile)
FALSA IDENTIFICARE SAU FALSA RECUNOAŞTERE descrisă de
Wigon (1880) ca „dublă conştiinţă”
• recunoaştere a ceea , de fapt, bolnavul nu cunoaşte
• „iluzie” sau „halucinaţie a prezentului” – rod al jocului dintre
prezent şi trecut, dintre percepţie şi reprezentare
1. în stările de surmenaj
2. stările de obnubilare a conştiinţei
3. stările maniacale
4. schizofrenie – stare premergătoare fenomenului „deja vu”,
„deja conu” care se întâlnesc în epilepsia de lob temporal şi în
tumori temporale
5. sdr. Korsakoff
Dismnezii calitative (paramneziile)
ILUZIA DE RECUNOAŞTERE (opusul falsei
identificări) – bolnavul nu este sigur că
recunoaşte persoane cunoscute,nu
recunoaste ceea ce ar trebui sa cunoasca
• În stările mai avansate bolnavul are impresia
de a nu fi văzut, cunoscut sau trăit
evenimente sau situaţii actuale („jamais vu”).
– în demenţe
– în schizo – sdr. Capgras
 Dismnezii calitative (paramneziile)
PARAMNEZIILE DE REDUPLICARE (PICK)
=Dedublarea perpetua a obiectelor si situatiilor
traite,senzatia de a fi trait evenimente identice
• Ex. „Un bolnav ce a mai fost tratat într-o
clinică identică, de un medic ce seamănă leit
cu cel de acum”, etc.
 Dismnezii calitative (paramneziile)
b)Tulburarile rememorarii trecutului- Allomnezii
( falsificări mnezice retrospective)
- reproducere ale unor evenimente reale din trecut
pe care bolnavul le situează în mod fals în
prezentul trăit
 TULBURĂRILE REMEMORĂRII
TRECUTULUI
I. Pseudoreminiscenţele
= reproducerea unor evenimente reale din trecut pe
care bolnavul le trăieşte ca evenimente prezente
datorita nerecunoaşterea timpului şi spaţiului în care s-
a produs acţiunea respectivă
Intilnite in-
• sdr. Amnestic Korsakoff
• demenţe
• parafrenie
 TULBURĂRILE REMEMORĂRII
TRECUTULUI
II. Confabulaţiile (Pick) sau halucinaţii de memorie
• reproducerea unor evenimente imaginare
• bolnavul fabulează asupra trecutului ,avind convingerea că
îl evocă
• deşi este convins că este sincer, el practic ignoră adevărul

Aceste confabulatii exprima efortul bolnavului de a se incadra in

parametrii realitatii, pentru a respecta ordinea cronologica
a evenimentelor

Dg. dif.– cu minciuna – subiectul ascunde adevărul

-- cu fabulaţia „sora inconştientă a minciunii” – amestecă în
mod inconştient adevărul şi eroarea cu minciuna
 TULBURĂRILE REMEMORĂRII
TRECUTULUI
În sdr. Korsakoff – confabulaţia se întîlneşte atâta timp cât bolnavul păstrează o
umbră de critică → el umple golurile mnezice cu evenimente ireale,
imaginare din aceasta cauza fiind numite si:
• „confabulări de jenă”, „de încurcătură”, „de perplexitate”
a. confabulaţii mnestice – bolnavul umple golurile unor amintiri pierdute cu
evenimente verosimile, dar netrăite în realitate
b. confabulaţii fantastice – golurile de memorie sunt umplute cu evenimente
fantastice, imaginare
c. confabulaţii onirice (Dupré) – cu scene asemănătoare celor din vis (ilogice)
(„convoaie de sirene”, „mase de oameni cu capetele tăiate defilând”)
se întâlnesc în demenţe,
(nu există confabulaţie la oligofreni -funcţia socială a memoriei se dezvoltă parţial)
Confabulatiile in Sindromul Korsakoff sunt in concordanta cu diminuarea pragului
constiintei cu scaderea capacitatii de a intelege critic, cu scaderea intelectului
si regresia personalitatii.
 TULBURĂRILE REMEMORĂRII
TRECUTULUI
Ecmnezia
• pacientul confundă prezentul cu trecutul
• întoarcerea întregii personalităţi la vremuri
de mult trăite de bolnav
• bolnavii retrăiesc în prezent (activ) scene,
episaode ale trecutului îndepărtat
• In demenţa senilă – „delir senil” (Jislin)
 TULBURĂRILE REMEMORĂRII
TRECUTULUI
Anecforia
• tulburare mai uşoară de memorie
• posibilitatea reproducerii unor amintiri pe
care pacientul le credea uitate. „Ridicarea
unui văl ce acoperea amintirile respective”
• în stări de surmenaj
• în stări predemenţiale şi demenţiale
Mecanisme neurofiziologice

• hipocampul
• lobii temporali – memoria de fixare
• lobilor frontali – amnezia de fixare