Particularități ale

asistenţei sociale la nivel

de comunitate
Metode şi tehnici de intervenţie în asistenţă socială
la nivel de grup şi comunitate

Cursul 1

20 octombrie 2017

Lector Univ. Mihaela Popa

Niveluri sociale - persp. ecologică
Individul:
Bronfenbrenner (1979) The Ecology caracteristici
of Human Development. Cambridge, definitorii (vârsă,
MA: Harvard University Press gen, sănătate etc.)
Microsisteme
(contacte directe):
Familie, Prieteni,
Scoala etc
Mezosisteme:
Locuri de munca,
Admin. locala,
Comunitate
Macrosistem:
Legislatie, Cultura,
Context social,
Admin. centrala

Asistentul social poate

acționa la toate nivelurile
Niveluri de intervenție în AS
 Muncă de caz/intervenție individuală
 Munca unu-la-unu, sprijin direct pentru adaptarea beneficiarului la
cerințele contextului social
 Management de caz
 Conectarea mai multor instituții de protecție sociale pentru a oferi
pachete complexe de servicii beneficiarului (facilitator,
mediator;cunoștinde despre comunitate, drepturile clientului, politicile și
procedura din alte instituții, bun mediator și susținător)
 Muncă în / cu grupul (terapeutic sau non-terapeutic)
 Folosirea grupului ca resursă pentru a acoperi nevoile sociale și a
dezvolta abilități de rezolvare a problemelor în rândul membrilor
grupului
 Dezvoltare / organizare / intervenție comunitară
 Asistarea și sprijinirea comunităților locale penru a evalua, planifica și
coordona eforturile de rezolvare a problemelor sociale
 Analiză de politici și administrație publică centrală
 Evaluarea sistematică a politicilor publice în domeniul asistenței sociale,
precum și managementul programelor naționale și agențiilor de servicii
sociale
Distincţia comunitate / societate

 Concepţia lui Tonnies

 Gesselshaft / Societate
 Agregat complex artificial
 Întemeiat pe convenție, opinie publică, legislație

 Gemeinshaft / Comunitate
 Organism viu
 Întemeiat pe tradiții și trăiri comune

 Comunitatea mică – relații nemijlocite, cunoaștere

reciprocă a membrilor
 Despre sisteme sociale (Lenski, 2002, p.52-61)

 Nu există sistem social perfect

 Relația dintre nevoile individuale și nevoile sistemului: există echilibru?
 Adam Smith (economist): căutarea interesului personal duce la binele societății
 Interesele oamenilor: supraviețuirea, sănătatea, statusul social (prestigiul),
confortul, educația
 Interesele societății sunt greu de definit (sisteme imperfecte)
 Interesele societății sunt interesele clasei sociale care o conduce (considerând că
interesele sunt acele scopuri spre care sunt îndreptate eforturile ansamblului- fără
a ține cont de nocivitatea lor pentru numeroși membri luați în parte, chiar și
majoritatea lor)(Lenski, 2002)
 Interesul societății: minimizarea ratei schimbărilor politice interne și maximizarea
producției și a resurselor de care depinde producția
Relaţia dintre comunitate şi grup
 Comunitatea
 Grupare umană ai cărei membrii împărtăşesc valori și
interese comune, servicii și instituţii, iar uneori și o
proximitate geografică
 Grupul (mic)
 Doi sau mai mulţi indivizi care interacţionează faţă în faţă,
conştienţi de apartenenţa fiecăruia la grup şi de relaţia de
interdependenţă în vederea atingerii scopului comun
 Relaţia dintre comunitate și grup
 Grupurile mici stau în general la baza formării
comunităților
 Anumite grupuri (cele mari) pot fi considerate comunităţi
 Nu toate comunitățile se constituie din grupuri mici (de ex.
cele în care lipsește contactul direct dintre membri)
Fundamentele comunităților
 Tipuri de comunități (Sandu, 2005):
 Bazate pe unitate valorică (comunităţi etnice)
 de credință (enoriașii), ideologice (culte)
 Bazate pe similitudine de status (comunităţi etice)
 rezidențial (urbane, rurale, de vecinătate), ocupațional
(oamenii de afaceri), vârstă (tinerii, vârstnicii),
etnie/limbă (francofonă)
 Bazate pe unitate de interacţiune (comunităţi de
acţiune)
 virtuale, de interese, de cooperare
 Comunităţi cumulative
 de tip devălmaș (Stahl)
Cadru de analiză a comunităţilor (1)
 Membrii comunităţii
 Număr, caracteristici, compoziţie etnică / rasială,
structura de vârstă, sentiment de apartenenţă
 Caracteristicile economice
 Principale caracteristici economice, locuri de muncă,
tipuri de industrii, schimbări recente, şomaj
 Valorile comunităţii
 Set distinct de valori, dezvoltarea valorilor, schimbări
valorile în timp, raţiunile schimbării
 Nevoile şi problemele sociale
 Percepţia privind principalele nevoi, eficienţa
răspunsului la nevoi, probleme sociale majore, sub-
grupuri vulnerabile, informaţii disponibile
Cadru de analiză a comunităţilor (2)
 Cazuri de discriminare
 Existenţa acestor cazuri, care sunt cauzele
discriminării, cum răspunsunde comunitatea, care
sunt atitudinile liderilor
 Structura de putere
 Cine sunt liderii, natura şi sursa puterii, care este
distribuţia puterii
 Serviciile sociale
 Furnizori de servicii, tipuri de servicii existente,
beneficiarii principali ai serviciilor, nevoi neacoperite,
imaginea asistenţei sociale ca profesie
 Serviciile educaţionale
 Resurse educaţionale principale, tipuri de servicii
furnizate, beneficiarii principali, nevoi neacoperite
Rezolvarea problemelor în comunitate
 Semnalarea problemei
 Acumularea, interpretarea şi raportarea la date
 Analiza problemei / situaţiei / poziţiei
 Ce este apreciat ca nemulţumitor, la ce nivel, de către
cine, de ce, ce rezolvare este propusă
 Dezvoltarea şi analiza planului de acţiune
 Definirea scopului activităţilor, obstacole, cine ce
contribuţie aduce, factori pozitivi şi negativi care pot
influenţa contribuţia, mijloace şi strategii aplicate
 Organizarea colaborării
 Structura grupului de lucru, canale de comunicare,
reguli şi planul de lucru
Modele de practică comunitară (1)
 Tipologia lui Rothman şi Tropman (1987)
 Dezvoltarea locală / comunitară
 Caracteristici: participarea cât mai multor membri, proceduri
democratice, soluţii bazate pe consens, cooperare voluntară,
dezvoltarea liderilor locali, auto-determinare
 Rolul practicianului: activator, catalizator, coordonator,
educator
 Planificarea socială
 Proces tehnic de rezolvare a problemelor care implică
angajarea unor experţi de către liderii comunităţii
 Rolul expertului: colectarea şi analiza datelor, designer de
program, implementator, facilitator
 Participarea comunităţii: variază în funcţie de atitudini
Modele de practică comunitară (2)
 Acţiunea socială
 Se aplică în cazul în care există unele segmente
dezavantajate de populaţie care necesită organizare pentru a
crea presiune socială în vederea obţinerii de resurse sau
servicii de natură socială
 Rolul practicianului: avocat, activist, broker, negociator
 Tactici: proteste, boicoturi, confruntări, negocieri
 A se focusa pe aspectele pozitive din comunitate!
Competențele asistentului
social:
 Evaluator/ Needs assessment (NA)
(descrierea, documentarea și
argumentarea nevoilor din comunitate)
 Fund-raising, strângere de fonduri (scriere
de proiecte, campanii sociale,
sponsorizări, etc)
 Realizare de bugete
 Lucru cu media
Bibliografie
 Alders (1995, pag. 22-65, 76-91)
 Geană (1998, pag. 127)
 Miley, O’Melia & DuBois (2006, pag. 134-156)
 Mondros (2001, 35-49)
 Naparstek (1999, pag. 17-33)
 Precupeţu (2006, pag. 71-114)
 Sandu (2005, pag. 25-42)
 Zastrow (2008, pag. 48-50, 280-309)
 Lenski (2002, pag.46-59)