Cursul - 2

Spatii vectoriale euclidiene

Fie V un spaţiu vectorial real.
Dacă adăugăm noţiunea de produs scalar, atunci putem defini noţiunile :
- lungime a unui vector,
- unghiul a doi vectori  ortogonalitatea a doi vectori
- distanta dintre doi vectori
Definitia 10. O aplicatie g : V  V  R, g  x, y    x , y  cu proprietatile
a) < x, y  z > = < x, y >  < x, z  ,  x, y, z V
b) <  x, y > =  < x, y > ,  x, y V,   R
c) < x, y > = < y, x > ,  x, y V
d) < x, x >  0, < x, x > = 0 x = 0,  x V
se numeste produs scalar pe spatiul vectorial V
Definiţia 11. Un spaţiu vectorial V pe care s-a definit un produs scalar se
numeşte spaţiu vectorial euclidian
Teorema 10. Dacă spaţiul vectorial V este un spaţiu vectorial euclidian
atunci avem inegalitatea Cauchy-Schwarz:
<x, y>2  <x, x>  <y, y>
egalitatea având loc dacă şi numai dacă vectorii x şi y sunt liniar
dependenţi . (dem)
Exemplu. Fie spaţiul aritmetic Rn, x=(x1,x2,...,xn) şi y = (y1, y2,..., yn), doii vectori ,
atunci operaţia
<x, y> =: x1y1 + x2y2 +...+ xnyn
defineşte un produs scalar pe Rn .
Teorema 11. Într-un spaţiu vectorial euclidian V funcţia || ||: V R+ definită
prin || x ||   x,x  ,  x  V este o normă pe V, adică satisface axiomele:
a) || x || > 0,  x  0 şi || x || = 0  x = 0
b) ||  || = |  |  || x ||,  x  V,    R
c) ||x+ y||  ||x|| + ||y|| (inegalitatea triunghiului).
Exemplu:
In sp. aritmetic Rn || x ||  x12  x22  ...  xn2 defineste o norma(euc.)
Folosind iegalitatea lui Couchy – Schwarz obtinem
 x,y 
cos θ 
|| x ||  || y ||
Teorema 12. În spaţiul vectorial normat V, funcţia reală d: V  V  R+,
definită prin d(x, y) = || x – y || este o metrică pe V, adică satisface axiomele:
a) d(x, y)  0, d(x, y) = 0  x = y ,  x, y  V
b) d(x, y) = d(y, x) ,  x, y  V
c) d(x, y)  d(x, z) + d(z, x) ,  x, y, z  V.

Exemplu:
In sp. aritmetic Rn d(x, y)  || x - y ||  ( x1-y1 )2  ( x2-y2 ) 2  ...  ( xn -yn ) 2
defineste o distanta (euclidiana).
Definiţia 12. In spaţiul vectorial V vectorii x, y  V se numesc ortogonali dacă
< x, y > = 0 .
Propoziţia 13. Într-un spaţiu vectorial euclidian V orice mulţime ortogonală, formată
din elemente nenule, este liniar independentă.
Consecinţă. Într-un spaţiu vectorial euclidian n-dimensional Vn, orice mulţime
ortogonală formată din n vectori este o bază în Vn.
n  x, e 
x    i ei unde λ  - coordonate euclidiene
i

e,e 
i
i 1 i i

 x, y 
pr y x 
Definiţia 13. Fie x, y  V, doi vectori oarecare.Vectorul , cu y  0 se
 y, y 
y
x , y
numeşte proiecţie ortogonală a vectorului x pe vectorul y, iar numărul pryx = y
se numeşte mărimea algebrică a proiecţiei ortogonale a lui x pe y .

Definiţia 13. Fie S  V o submulţime oarecare a spaţiului euclidian V. Un element

y  V se zice ortogonal lui S dacă este ortogonal pe fiecare element al lui S,
adică <y, x> = 0,  x  S şi notăm prin y  S.
Propoziţia 14. Mulţimea tuturor vectorilor y  V ortogonali mulţimii S
formează un subspaţiu vectorial notat cu S. În plus, dacă S este un subspaţiu
vectorial atunci subspaţiul S se numeşte complementul ortogonal al lui S.
Propoziţia 15. Dacă subspaţiul S  V este de dimensiune finită, atunci S
admite un unic supliment ortogonal S.
Consecinţă. Dacă V = S  S şi x = y + y, y  S, y  S, atunci are loc teorema
lui Pitagora, || x ||2 = || y ||2 + || y ||2
Teorema 5.(Gram - Schmidt) Dacă {v1, v2, ..., vn} este o bază în spaţiul
vectorial euclidian Vn atunci există o bază ortonormată {e1, e2, ..., en}  V
astfel încât sistemele de vectori {v1, v2, ..., vp} şi {e1, e2, ..., ep} generează
acelaşi subspaţiu Up  V, pentru .
j 1
 v j , wi  wi
wj  v j   wi ,  j  1,n ei  ,  i  1,n
i 1  wi , wi  ||wi||

Consecinţă. Orice subspaţiu vectorial euclidian admite o bază ortonormată

Propoziţia 16. La o schimbare de bază ortonormată B = tAB, într-un spaţiu vectorial
euclidian Vn,, transformarea de coordonate este dată de X = AX, unde A este o
matrice ortogonală.
SPATII AFINE
Fie multimea nevida de puncte A = {A, B, C, ..., P, Q, R, ...} .
Perechea de puncte (A, B)  A  A va fi numita bipunct al lui A. Vom spune
ca A este originea bipunctului, iar punctul B se va numi extremitatea
bipunctului (A, B).
Bipunctele (A, B) şi (B, A) se vor numi bipuncte simetrice.
Definitia 1. Numim spaţiu afin, tripletul (A, V, ) în care A este o mulţime
nevidă de puncte, V un K-spaţiu vectorial şi funcţia : A ×A  A , care
satisface condiţiile:
a1)  A, B, C  A,  (A, B) +  (B, C) =  (A, C)
a2)  A există un punct B  A, unic determinat de relaţia  ( A, B)  v
Avem :
• A - mulţime suport
• V - spaţiul vectorial director → Spatiu afin real (complex) K=R (K=C )
•  - funcţia de structură afină →  (A, A)= o ,  (A, B) = -  (B,A)
Într-un spaţiu afin (A, V, ) funcţia  determină o relaţie de echivalenţă pe
mulţimea bipunctelor lui A, pe care o vom numi relaţia de echipolenţă.
(A, B) ~ (C, D)   (A, B) =  (C, D)  A ×A/ ~ ≡ V
Spaţiul factor A  A/~ este în corespondenţă bijectivă cu spaţiul vectorial V.
r  1 r _ r
Clasa bip. (A,B),  (v)  ( A, B)  A  A  (A, B)  v  AB  v va fi numita vector liber
 
Consecinta 1. Funcţia  este surjectivă şi în plus, pentru fiecare punct O  A fixat ,
O :A  V , O (A) =  (O, A),  A  A , este bijectivă.
Multimea A° ={O}A = {(O, A)|A A } pote fi identificata cu V  A° si poate fi
inzestrata cu o structura de spatiu vectorial. Vectorii acestui spatiu vor fi numiti vectori
legati sau vectori tangenti in punctul O la A. Pentru un punct fixat O A, vectorul legat
va fi numit vector de pozitie. Dimensiune a sp.afin = dim V = n. Notam cu An = (A, V, )
. Daca V este un sp.v. euclidian  (A, V, ) – sp.punctual euclidian.
Definitia 4. Se numeste reper cartezian intr-un spatiu afin An o pereche R = {
O; B }, in care O este un punct fixat in A si B  e1 , e2 , ..., en 
este o baza a spatiului vectorial director Vn .
In baza B, avem pentru  P A, exprimarea unica
OP  x1e1  x2e2  ... xnen , xi  K , i  1, n
Astfel, dat fiind un reper cartezian R = { O; B } in spatiul afin An , oricarui punct P A i se
poate asocia in mod unic n-upla (x1,x2,...,xn) , componentele careia se numesc
coordonatele carteziene ale punctului P in reperul R = { O; B }
Exemple: 10 Spatiul afin standard. Kn = (Kn,Kn,) cu  (A,B)=(b1-a1,...,bn-an)
20 Varietatile liniare sunt spatii afine. L  a  V ' , V’ < V
 ' (a  v , a  w )  w  v  ( L,V ' ,  )  sp. afin
30 Orice spatiu vectorial este un spatiu afin (V ,V ,  ) ,  (v , w )  w  v
40 Spatiul geometric al vectorilor liberi
Spatii afine

Varietati iniare

Spatii
vectoriale

Sp.v.
euclidiene
 Sptiul geometric al vectorilor liberi
Fie E3 spatiul punctual al geometriei euclidiene si V3 spatiul vectorial al
vectorilor liberii.
Aplicatia  : E3  E3  V3 ,  (A, B) = AB satisface proprietăţile :
A1)  A, B, C  E3 , AB  BC  AC
A2)  v V3,  A  E3 există un punct B  E3 unic determinat de relaţia AB  v

Definitia 1. Tripletul A3 = ( E3, V3,  ) se numeste spatiul afin al

vectorilor liberi .
E3 – multimea suport
V3 - sp. vectorial director
- functia de structura afina( rel. de echipolenta)
Fie O  E3 un punct fixat. Aplicaţia o : E3  V3 definită prin
0 (A) = (O, A) este bijectivă  E3  V3
Vectorul (O, A) = OA va fi numit vector de pozitie
Vectori coliniari u  v ,   R
 Vectori coplanari: w = u  v  u,v,w – liniar dependenti
Teortema 1. Dim V3 = 3
Orice trei vectori necoplanari sunt liniar C1
independenti si orice patru vectori sunt
liniari dependenti. X

OX   OA   OB   OC O B1

 x  u  v  w A1 X1

    
3
 1 1

x V ,  x , x , x  R , x  x u  x v  x w
2 3
3
1 2 3
 E3  V3  R3

Coordonatele x1 , x2 , x3 ale vectorului x vor fi numite coordonatele punctului X

Definitia 2. Numim reper cartezian in sp. afin al vectorilor liberi ansamblul
R (O; e1, e2 ,e3), unde O este un punct fix iar {e1, e2 ,e3} o baza a sp. vectorial V3 .
Teorema 2. Funcţia  :V3  V3  R, definită prin
 u  v  cos u ,v  , u ,v  V \ { 0 }
u v  
3

0 pentru a  0 sau / si b  0
defineşte un produs scalar pe spaţiul vectorial al vectorilor liberi.

Spatiul vectorial V3 este un spatiu vectorial euclidian, iar spatiul afin

E3 = ( E3, V3,  ) va fi numit spatiul punctual euclidian al vectorilor liberi sau

pe scurt spatiul geometric al vectorilor liberi.
O bază în V3 formată din vesori ortogonali doi câte doi este numită bază ortonormată
iar coordonatele unui vector într-o bază ortonormată se numesc coordonate euclidiene.

Fie B = {i , j , k } o baza ortonormata in V3 si doi vectori oarecare

a  a1i  a2 j  a3k si atunci a b  a b  a b  a b

b  b1i  b2 j  b3k 1 1 2 2 3 3

  ab a b ab
cosa ,b  
 ,
a  a12  a22  a32 1 1 2 2 3 3

a a a  b b b
2
1
2
2
2
3
2
1
2
2
2
3

  
u v  uv  0  a b  a b  a b  0
1 1 2 2 3 3
Produsul

vectorial

Fie vectorii a şi b  V3. Pentru a  0 şi b  0 , notăm cu   [0, ] unghiul

dintre a şi b .
Definiţia 3. Se numeşte produs vectorial,  operaţia binară internă “”:V3  V3  V3 ,

care asociază perechii ordonate (a ,b ) vectorul notat cu a  b , caracterizat de
 
1° ||a  b || = || a ||  || b ||  sin 
  
2° c  a  b este ortogonal pe a şi b
   este dat de regula mâinii drepte când rotim
 3° Sensul vectorului c  a b
pe a peste b sub un unghi ascuţit
Proprietati:

   
1) a  b  b  a
      
2) a  (b  c )  a  b  a  c
     
3) (a )  b  a  (b )   a  b
       
4) pentru a , b  0, a  b  0  b  a
     
5) pentru b  a , norma a  b  A( a , b )
Daca B = {i, j, k } este o baza ortonormata, iar
a  ai a ja k
1 2 3
b  bi b j b k
1 2 3

i j k
atunci a  b  (a2b3  a3b2 )i  (a3b1  a1b3 ) j  (a1b2  a2b1 )k a b  a 1
a 2
a 3

b1
b2
b
3

a1 a a
Doi vectori sunt coliniari   2  3
b1 b2 b3

Dublul produs vectorial

b c
a  (b  c )  (a  c )b  (a  b )c a  (b  c ) 
ab ac
Produsul mixt   
Definitia 4. Se numeşte produsul mixt al vectorilor a , b, c , numărul real
dat de a ,b , c  : a( b  c )
 Proprietati:
1) a1  a2 , b , c   a1 , b , c  a2 , b , c 
         
.
   
    
2)  a , b , c   a , b , c 
   
  

3) a1 , a2 , a3     a (1) , a ( 2 ) , a ( 3 ) ,   S3 ,    1
  
   
4) a , b , c  0  a , b , c sunt coplanari

  

5) a , b , c  Vola ,b ,c

a1 a2 a3
  

a , b , c  b1 b2 b3
c1 c2 c3
☻ Itemi fundamentali:
►Spatii vectoriale euclidiene
◘ produs scalar
▪ norma
▪ distanta
◘ inegalitatea Cauchy-Schwarz
▪ unghiul a doi vectori
▪ ortogonalitate
◘ baze ortonormate (Procedeul Gramm-Schmidt)
►Spatiu afin
 bipunct
 functia de structura
 relatia de echipolenta
►Reper cartezian
►Produse de vectori in spatiul geometric al vectorilor liberi
 produs scalar; conditia n.s.s. de ortogonalitate a doi vectori nenuli
produs vectorial ; conditia n.s.s. de coliniaritate a doi vectori nenuli
produs mixt; conditia n.s.s. de coplanaritate a trei vectori nenuli