Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LA SPECIA MĂR
Masterand:
STANDARDE DE
COMERCIALIZARE PENTRU MERE
I. DEFINIȚIA PRODUSULUI
• Prezentul standard reglemantează merele din
soiurile (cultivarele) provenite din Malus
domestica Borkh., destinate livrării în stare
proaspătă către consumatori, merele pentru
prelucrarea industrială fiind excluse.
II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA
• Standardul are ca obiect definirea calităților pe care trebuie să le prezinte merele după
condiționare și ambalare.
• A. Cerințe minime: La toate categoriile, ținând cont de dispozițiile speciale
prevăzute pentru fiecare categorie și de toleranțele admise, caracteristicile minime ale
merelor trebuie să fie:
• 1) întregi;
• 2) sănătoase (sunt excluse produsele atinse de putregai sau cu alterări din cauza cărora
ar deveni improprii pentru consum);
• 3) curate, lipsite de materii străine vizibile;
• 4) lipsite de paraziți (dăunători);
• 5) lipsite de atacuri ale paraziților (dăunători);
• 6) fără boli;
• 7) să nu prezinte umiditate exterioară anormală;
• 8) să fie lipsite de mirosuri și/sau gusturi străine;
• 9) trebuie să fie culese cu grijă.
• Dezvoltarea și starea merelor trebuie să permită
continuarea procesului de maturație, pentru a putea
atinge gradul de maturitate adecvat în funcție de
caracteristicile soiului respectiv.
• În scopul continuării procesului de maturație pe
durata transportării, merele trebuie să prezinte:
• 1) un conținut de substanțe solubile și un grad de
fermitate satisfăcătoare;
• 2) rezistență la transport și manipulare;
• 3) sosirea în condiții satisfăcătoare la locul de
destinație.
B. CLASIFICAREA
• Merele sunt clasificate în categoriile „Extra”, categoria I,
categoria II și categoria III.
• Merele din categoria „Extra” sînt de calitate
superioară. Ele trebuie să prezinte forma, mărimea și
colorația caracteristică soiului respectiv și să aibă atașat un
peduncul intact.
• Pulpa trebuie să fie lipsită de orice deteriorare.
• Merele nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor
foarte mici alterări superficiale la nivelul epidermei, cu
condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al
produsului, calitatea, conservarea și prezentarea sa în
ambalaj.
Merela din categoria I
• Merele din categoria I trebuie să fie de bună calitate, să prezinte forma, calibrul
și colorația caracteristică soiului respectiv.
• Pulpa trebuie să fie lipsită de orice deteriorare, deși pot prezenta mici defecte
cu condiPia ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea
lui, calitatea de păstrare și prezentare în ambalaj. Astfel se pot admite:
• 1) ușoare defecte de formă;
• 2) ușoare defecte de dezvoltare;
• 3) ușoare defecte de colorație;
• 4) ușoare defecte la nivelul epidermei care nu pot depăși:
• a) lungimea de 2 cm, în cazul defectelor de formă alungită;
• b) 1 cm2 din suprafața totală în cazul celorlalte defecte, cu excepția rapănului, a
căror suprafață totală nu poate depăși 0,25 cm²;
• c) 1 cm² din suprafața totală în cazul loviturilor ușoare, caz în care epiderma nu
trebuie să fie decolorată.
• Pedunculul poate lipsi, cu condiția ca punctul de rupere să fie curat și ca
epiderma din zona respectivă să nu fie deteriorată.
Merela din categoria II
• Merele din categoria II nu se încadrează în categoriile superioare, dar trebuie să
corespundă caracteristicilor minime de calitate definite anterior.
• Pulpa merelor din categoria II trebuie să fie lipsită de orice deteriorare, dar se
admit următoarele defecte cu condiția ca merele să păstreze caracteristicile
esențiale în ceea ce privește calitatea, păstrarea și prezentarea:
• 1) defecte de formă;
• 2) defecte de dezvoltare;
• 3) defecte de colorație;
• 4) defecte la nivelul epidermei, care nu pot depăși:
• a) lungimea de 4 cm în cazul defectelor de formă alungită;
• b) 2,5 cm² din suprafața totală în cazul altor defecte, cu excepția rapănului, a
căror suprafață totală nu poate depăși 1 cm²;
• c) ușoare lovituri care nu depășesc 1,5 cm² din suprafața totală, epiderma
putând fi ușor decolorată.
Merela din categoria III