VIOLENȚA ÎMPOTRIVA

FEMEILOR
 Violența împotriva femeilor (VIF)

reprezintă totalitatea actelor de violență

care sunt comise împotriva
femeilor. Declarația Națiunilor Unite de
eliminare a violenței împotriva femeilor
precizează că:
"violența împotriva femeilor este o
manifestație a inegalității relațiilor de putere
dintre bărbați și femei" și că "violența
împotriva femeilor este un mecanism social
prin care femeile sunt forțate sa ia o poziție
subordonată bărbatului."
Violența împotriva femeilor poate fi clasificată în
mai multe categorii.
Sursa abuzului poate reprezenta atât persoane
individuale cât și "state" sau organizații criminale.
Acțiuni de violentă împotriva femeilor includ:
 violul
 violența în familie
 hărțuirea sexuală
 infanticidul feminin
 avortul selectiv al feților de sex feminin
 violența obstetrică precum și tradiții și obiceiuri
dăunătoare femeilor precum crima de onoare
 crima de zestre
 mutilarea genitala la femei
 răpirea miresei și căsătoria forțată, etc.
 Istorie:
Violența împotriva femeilor rămâne un subiect puțin
documentat de-a lungul istoriei, deoarece foarte multe
tipuri de VIF precum violul, asaltul sexual sau violența
în familie nu sunt raportate din cauza normelor sociale,
rușinii sau presiunii exercitate din partea persoanelor
apropiate. Deși istoria VIF este greu de analizat, aceasta
a fost practicată și legiferată de-a lungul istoriei. Chiar
și în ziua de astăzi, este recunoscut faptul că violența
împotriva femeilor există oriunde în lume, și că "nu
există regiune din lume, țară sau cultură în care nu
există manifestări de violență împotriva femeilor. "
 Impactul asupra societății:
În ciuda multor ani de susținere a drepturilor și
libertăților femeilor și implicării mai multor organizații
feministe, VIF "rămâne una dintre cele mai
omniprezente forme de încălcare a drepturilor omului
din lume.„
Violenta împotriva femeilor se poate săvârși atât în
spațiul public cât și în cel privat, oricând de-a lungul
vieții. Multe femei sunt îngrozite de aceste amenințări
de violență și acest lucru are un impact puternic asupra
vieții lor, întrucât nu își pot exercita drepturile umane la
fel precum bărbații. Cauzele care duc la VIF pot veni
nu numai din diferențe de sex, dar și din diferențe de
statut social, cultură, etnicitate, religie sau orientare
sexuală.
Tipuri de violență împotriva femeilor:
 Violul
Violul este o infracțiune pedepsită de
lege, care se referă la un act sexual care are
loc împotriva voinței unuia din parteneri.
Refuzul victimei sau lipsa
consimțământului acesteia constituie
diferența esențială dintre viol și actul sexual
voit.
 Pentru femei, violul reprezintă o
experiență traumatizantă, motiv
pentru care încă din copilărie sunt
“socializate pentru viol” ,ele “învățând”
o serie de reguli privind locurile sau
persoanele pe care le pot frecventa,
măsurile de evitare a pericolelor la care
se expun dacă circulă neînsoțite seara
sau în timpul nopții.
 Cel mai răspândit mit în legătură cu
violul este acela că femeile sunt agresate
de maniaci sexuali necunoscuți, care le
acostează în locuri puțin umblate, de
preferință seara sau noaptea. Totuși,
aproximativ jumătate din violuri sunt
comise de bărbați pe care femeia îi
cunoaște și în care are încredere: un
prieten, o rudă, soțul.
 Violența în familie
Violența în familie include toate actele de
violență apărute într-o relație de tip familial între
rude de sânge, rude prin alianță, soți sau concubini.
Indiferent de factori ca etnia, mediul cultural de
proveniență, educația, culoarea pielii, starea
economică, femeile sunt victime predilecte ale
violenței domestice, sintagma folosindu-se în
vorbirea curentă pentru a desemna, de obicei,
violența bărbatului împotriva partenerei sale.
 Violența domestică se poate manifesta prin:

o abuz fizic, de orice formă, de la bătaie la omucidere, de la

mutilarea genitală feminină la uciderea soției după moartea
soțului sau infanticidul feminin;
o abuz sexual – viol marital, obligarea partenerei să se
prostitueze;
o abuz psihic și emoțional – intimidări, amenințări, agresiune
verbală, umilire constantă, folosirea poreclelor, distrugerea
demonstrativă a unor obiecte, confiscarea obiectelor personale,
șantajul, izolarea de familie, prieteni;
o abuz economic – lipsirea de mijloace de subzistență (hrană,
medicamente), refuzul de a contribui la susținerea familiei,
împiedicarea femeii să meargă la slujbă sau să lucreze, luarea cu
forța de către partener a banilor câștigați de femeie, lipsirea
femeii de orice control asupra bugetului comun.
Crime de onoare
Crimele de onoare reprezintă acte de răzbunare,
în general soldate cu moarte, realizate de membrii
bărbați ai unei familii, împotriva femeilor din aceiași
familie, presupuse ca ar fi adus dezonoarea asupra
întregii familii.
O femeie poate fi acuzată de acest lucru din
motive multiple, printre care: refuzul unei căsătorii
aranjate, a fost victima unei agresiuni sexuale,
dorința divorțului, adulterul, pierderea virginității
înainte de căsătorie sau comiterea adulterului. Însă
simpla prezumție că o femeie a adus rușinea asupra
familiei sale este suficientă pentru a aduce o
amenințare asupra vieții ei.
 Crime pentru zestre

Obiceiul de zestre a miresei, care este comun

în Asia de Sud, în special în India, este un
element declanșator a multor forme de violență
împotriva femeilor. Arderea miresei este o formă
de violență împotriva femeilor, în care mireasa
este ucisă la domiciliu de către soțul ei sau de
familia soțului, datorită nemulțumirii față de
zestrea oferită de familia ei. Crimele pentru
zestre sunt comune în India, Pakistan,
Bangladesh și Nepal.
 Căsătorii forțate
Căsătoria forțată este o căsătorie în
care una sau ambele părți sunt căsătorite
împotriva voinței lor.
Căsătoria forțată este distinctă de
căsătoria aranjată, în care ambele părți
sunt de acord cu aranjamentul părinților
care le găsesc o pereche, deși diferența
dintre cele două poate fi indistinctă.
Căsătoriile forțate sunt comune în Asia de
Sud, Orientul Mijlociu și Africa.
Trafic de persoane și prostituție forțată
 Traficul de persoane este “Recrutarea,
transportul, transferul, adăpostirea sau primirea
de persoane, inclusiv schimbul sau transferul de
control asupra persoanelor în cauză, efectuate
sub amenințare sau prin uz de forță sau prin alte
forme de constrângere, prin răpire, prin fraudă,
prin înșelăciune, prin abuz de putere în vederea
exploatării.”
 Mutilarea genitală a femeilor
Mutilarea genitală a femeilor (MGF)
este definită de Organizația Mondială a
Sănătății (OMS) ca fiind procedura
care constă în "îndepărtarea parțială
sau totală a organelor genitale externe
feminine, sau crearea altor leziuni
organelor genitale feminine pentru non-
motive medicale."
 Mutilarea genitală a femeilor face parte
din ritualurile și obiceiurile culturale locale
în diferite comunități sau țări din Africa și
Orientul Mijlociu. Această practică
continuă să existe inclusiv în locuri unde
este interzisă de legislația națională.
Datorită globalizării și a imigrației,
MGF s-a răspândit dincolo de Africa
și Orientul Mijlociu în țări precum
Australia, Belgia, Canada, Franța,
Noua Zeelandă, SUA, și Marea
Britanie.
 Efectele violentei asupra
femeilor
1. Efecte în plan fizic:
 leziuni
 contuzii
 fracturi
 dinti sparti
 probleme de auz
 probleme ginecologice
 palpitatii
 afectiuni medicale permanente
 tulburari de alimentatie
 tulburari de somn
 oboseală cronică
2. Efecte in plan psihologic
 Nesiguranță
 Singurătate
 Anxietate crescută
 Neputință, neajutorare
 Teamă, spaimă, atacuri de panică
 Pasivitate extremă
 Autodevalorizare
 Tristețe
 Neîncredere în sine și în ceilalți
 Deprimare
 Suspiciune
 Lipsa de speranță
 Autoculpabilizare
 Iritabilitate, nervozitate
 Rușine
 Furie, agresivitate
 Încercarea de a ține sub control evenimentele
 Scăderea capacității de concentrare a atenție
 Pierderea respectului față de sine
 Lipsa atenției și a îngrijirii față de sine
 Caută să prevină izbucnirile violente ale
partenerului
 Comportament autodistructiv
 Izolare