Traficul de ființe umane:

măsuri de prevenire și
combatere
Masterand
Guceac Ion
 Fenomenul traficului de ființe umane, a
început să se evidențieze la începutul
anilor 1990.
Acte internaționale în materia
prevenirii și combaterii traficului
de ființe umane
 Acordul Internaţional pentru suprimarea
comerţului cu sclavi albi, ce datează din anul
1904.
 În anul 1910 a fost adoptată Convenţia
Internaţională pentru suprimarea traficului de
sclavi albi.
 Convenţia pentru suprimarea traficului de
femei şi copii din 1921
 Convenţia Internaţională pentru suprimarea
traficului de femei care au atins majoratul din
1933.

Acte internaționale în materia prevenirii și

combaterii traficului de ființe umane
 Convenţia Naţiunilor Unite împotriva
criminalităţii transnaţionale organizate, 15
noiembrie 2000, New York;
 Convenţia asupra eliminării tuturor formelor
de discriminare faţă de femei, 18 Decembrie
1979, New York;
 Convenţia internaţională cu privire la
drepturile copilului, 20 noiembrie 1989, New
York
 Protocol facultativ la convenţia cu privire la
drepturile copilului, referitor la vânzarea de
copii, prostituţia copiilor şi pornografia
infantilă, 25 mai 2000, New York; etc.
 Convenţia Europeană cu privire la drepturile
și libertăţile fundamentale ale omului din
1950 și cele 13 Protocoale adiţionale la ea;
 Convenţia europeană cu privire la asistenţa
reciprocă pe cauze penale din 1989 și
Protocolul adiţional la ea din 1978;
 Convenţia europeană privind eliminarea
tuturor formelor de discriminare împotriva
femeilor din 1997 și Protocolul facultativ la ea
din 1999;
 Convenţia Consiliului Europei privind
exercitarea drepturilor copilului din 1996.
Legislația Republicii Moldova
privind prevenirea și combaterea
traficului de ființe umane
 Legea privind prevenirea şi combaterea traficului
de fiinţe umane, nr.241-XVI din 20 octombrie
2005;
 Planul naţional de prevenire şi combatere a
traficului de fiinţe umane pe anii 2008-2009,
 Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare
a centrelor de protecţie şi asistenţă a victimelor
traficului de fiinţe umane (2006);
 au fost încheiate acorduri bilaterale în domeniul
combaterii traficului de fiinţe umane cu un şir de
state (Turcia, Federaţia Rusă, România, Ucraina
ş.a.);
Legislația Republicii Moldova privind
prevenirea și combaterea traficului de ființe
umane
 Convenţia ONU împotriva criminalităţii
transnaţionale organizate;
 Protocolul privind prevenirea, reprimarea
şi pedepsirea traficului de persoane, în
special al femeilor şi copiilor (2000);
 Convenţia Consiliului Europei privind lupta
împotriva traficului de fiinţe umane
(2005);
 Protocolul facultativ la Convenţia cu
privire la drepturile copilului, referitor la
vânzarea de copii, prostituţia copiilor şi
pornografia infantilă (2000).
Art. 165: Traficul de ființe umane
 Infracțiunea de trafic de ființe umane este
incriminată în Cap.III PS CP al RM întitulat „Infracțiuni
contra libertății, cinstei și demnității persoanei”,
aceasta formează și obiectul juridic generic al acestei
componențe. Considerăm oportună modificarea
denumirii acestui capitol în: „Infracțiuni contra
libertății persoanei”.
 Considerăm că ar fi oportun substituirea în
prevederea de la lit.c) alin.(1), art.165 CP al RM a
cuvintelor „plăți sau beneficii” prin expresia „avantaje
patrimoniale”.
 În Codul penal al Ungariei, Federației Ruse,
Bielorusiei, Turkmenistanului observăm ca modalitate
a acțiunii principale „cumpărarea-vânzarea” sau „
realizarea unei alte tranzacții asupra persoanei” ca
modalitate distinctă, ceea ce în legislația autohtonă
lipsește.

Recomandări
 Modificarea denumirii art.165 CP al RM cu următorul
conținut: „Traficul de persoane adulte”, deoarece în
noțiunea de ființe umane se încadrează și „copiii” care în
CP al RM este incriminat la art.206 „Traficul de copii”.
 Considerăm cea mai reușită definiție a „exploatării sexuale”
formulată în art.2 al Legii Mauritiusului. Propunem să fie
exclusă sintagma „comercială sau necomercială” din
art.165 alin.(1) CP al RM și inclusă sintagama „exploatarea
sexuală prin implicarea la prostituție sau în alte tipuri de
servicii sexuale.
 Analizând prevederile legislației străine, observăm că nu se
face distincție între „muncă forțată” și „serviciu forțat” cum
o face legiuitorul autohton. De aceea, propunem
excluderea sintagmei „sau serviciu” din alin.(1) art.165 CP
al RM, și să rămînă doar „muncă forțată”, deoarece aceasta
este un termen general care include orice muncă, sau
serviciu forțat.

Recomandări
 La art.165 alin.(1) se stipulează doar despre organe și
țesuturi, nu și despre celule. Considerăm oportună
includerea „celulelor” ca obiect la prelevării.
 Observăm că legiuitorul în cazul circumstanți agravante
„asupra unei femei gravide” nu impune condiția ca
făptuitorul să știe cu certitudine că la momentul comiterii
faptei de trafic de ființe umane femeia este gravidă.
Comparînd cu agravanta de la art.145 CP al RM, alin..(2)
lit.e, unde legiuitorul cere manifestarea „bunei-științe”,
considerăm oportună completarea lit.c) alin.(2) art.165 CP
al RM cu sintagma „bună-știință”, avînd importanță pentru
calificarea faptei.
 Considerăm oportună includerea unei agravante noi cu
denumirea ,,acțiuni împotriva vieții sexuale”, care să se
refere și la acțiuni perverse, hărțuire sexuală, acțiuni
violente cu caracter sexual, viol. Victima nu poate fi supusă
doar violului, ar fi incorect să ne limităm doar la această
îmrejurare.

Recomandări
 Considerăm că ar fi oportună includerea în
art.165, a următoarei agravante „traficul de ființe
umane săvîrșit cu folosirea armei și obiecte
asimilate armelor”, deoarece făptuitorul poate să
recurgă și la acestea.
 Prezintă interes prevederea Codului Penal al
Cehiei din 1961: „în cooperare cu un grup
criminal organizat”. Ar putea exista situații în
care traficantul conlucrează cu un grup criminal
fără a fi membru. Considerăm că săvîrșirea
infracțiunii, conclucrînd cu un grup criminal,
prezintă un pericol social sporit. De aceea,
propunem completarea art.165 alin.(3) lit.a) cu
această agravantă.

Recomandări
MĂSURI DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A
TRAFICULUI DE FIINȚE UMANE
 În anul 2015 au fost identificate 242
victime ale TFU (conform CCTP), ceea ce
reprezintă un număr practic similar cu cel
din anul precedent (238 victime
identificate în 2014). După criteriul de gen
al victimelor identificate – 153 sunt femei
şi 89 sunt bărbaţi.

MĂSURI DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A

TRAFICULUI DE FIINȚE UMANE
 În scopul prevenirii traficării potenţialelor
VTFU şi re-traficării VTFU, la nivel
guvernamental funcţionează Centrul de
Apel din cadrul Ministerului Afacerilor
Externe şi Integrării Europene Centrul de
Apel al Ministerului Afacerilor Externe şi
Integrării Europene

MĂSURI DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A

TRAFICULUI DE FIINȚE UMANE
 Ca o completare a serviciilor
guvernamentale, se oferă atât consultaţii
informaţionale în scopul prevenirii
traficării cît şi asistenţă persoanelor din
ţară şi de peste hotare aflate în situaţii de
risc, de către Linia Fierbinte a CI ,,La
Strada”
 CORP și ANOFM

MĂSURI DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A

TRAFICULUI DE FIINȚE UMANE
Vă mulțumesc pentru atenție !