Capitolul 3

COMPRESORUL AXIAL
3.1 INTRODUCERE
• Compresorul axial – compresor in care
componenta radiala a fluidului de lucru
este neglijabila
• Avantaje fata de compresorul centrifugal:
– Sectiuni frontale mici pentru debite mari
– Randamente mai bune
– Grade de comprimare mai mari
Turboreactorul monoflux General Electric J85 (Cessna,
Northrop, Saab):
•monorotor 8 trepte compresor axial, 2 trepte turbina
•G 20kg/s; πc 6.5 (9.3 cu 9 trepte); 13kN fără
postcombustie; 16kN cu postcombustie
•Consum maxim 1500l/hr; consum croazieră 380l/hr
•Consum specific 1.6kg/kNh
•T3*= 977°C (1250°K)
•Dt 0.5m; L 1.2m, m 190 kg

Turboreactorul dublu-flux General Electric F404 (Mc Donnell

Douglas (Boeing) F/A-18 Hornet, Dassault Rafale, Lockheed F-117, Axial Centrifugal
Gripen Jas-39):
• Birotor 10 trepte compresor axial (3+7), 2 trepte turbina (1+1) G 60-70kg/s 2-10kg/s
• G 65kg/s; y 0.34; πc 25 (3.9 pe compresorul de joasa presiune);
• Dt 0.9m; L 3.9m; m 1030kg
π 5-30 2-10
• T3*= 1350°C (1623°K) η 0.82-0.88 0.72-0.78
• 49kN fără postcombustie; 78.7kN cu postcombustie
• Consum specific 82kg/kNh (177.5 cu postcombustie)
 Secțiune tipică prin compresorul axial Secțiune prin compresorul axial GE J85
• Rânduri intercalate de palete mobile (rotor) și palete fixe (stator)
• un rând de palete mobile și unul de palete fixe formează o treaptă de compresor axial.
• Inlet guide vane?
• Lungimea paletelor scade pe direcția axială a compresorului deoarece majoritatea
compresoarelor sunt proiectate astfel încât czmediu aprox constantă. Cum densitatea
crește, aria secțiunii de curgere trebuie să scadă în fiecare treaptă.
• Cum czmediu aprox constantă și Umediu aprox. constant rezultă că cz/U≈ct. Deci paletele
treptelor vor fi similare (unghiurile β și α)
• Remarcăm diametrul exterior constant (se folosesc și variante cu diametru interior
constant sau diametru mediu constant)
3.2 Dinamica treptei de compresor axial

Secțiune prin treapta de compresor axial la raza medie

TRIUNGHIURILE DE VITEZE:
• În secțiunea 2 crește viteza absolută tangențială cϴ ca urmare a lucrului mecanic prestat de rotor
• Atât în rotor (w) cât și în stator (c) viteza relativă la palete scade deci presiunea crește
• În mod normal 𝑟2 ≠ 𝑟1 și 𝑈2 ≠ 𝑈1 dar cum 𝑟2 − 𝑟1 ≪ 𝑟1 putem face aproximația 𝑈1 = 𝑈1 = 𝑈
pentru a suprapune triunghiurile de viteze
Obs: am asumat și cz1=cz2 dar nici această presupunere nu este exactă (cz poate varia în lungul razei și
poate varia și datorită regimurilor de zbor tranzitorii)
Presupunând că fiecare particulă care trece prin treaptă are triunghiurile de
viteză din figură, putem determina cuplul și puterea necesare antrenării
rotorului.
Cuplul ce acționează asupra fluidului din rotor va fi:

Iar puterea necesară antrenării rotorului va fi (semnul – vine din convenție):

Cum Ω𝑟 = 𝑈 și U este constant,

Lucrul mecanic pe unitatea de masă efectuat de rotor asupra fluidului va fi:

sau

Obs: În stator, lucrul mecanic va fi zero (U=0) dar va exista un cuplu de mărime

Din ecuația conservării energiei în rotor obținem:

care poate fi scrisă adimensional sub forma:

Creșterea de temperatură totală în treaptă

(T03=T02 în stator)
Remarcăm că randamentul adiabatic al treptei nu influențează creșterea de temperatură
totală (lucrul mecanic efectuat de rotor depinde doar de cinematica curgerii).
Creșterea de presiune totală însă va fi influențată de acest randament (v. figura).

Dacă întreg procesul de comprimare ar fi izentropic,

presiunea totală finală ar fi p0max. Dar din cauza
pierderilor în rotor și în stator

Procesul de comprimare în
treapta de compresor axial
în diagrama p-v

Procesul de
comprimare în
treapta de
compresor axial în
diagrama T-s
3.3 Caracteristica de funcționare a treptei de compresor
axial
Fie o treaptă de compresor ale cărei palete și
triunghiuri de viteze sunt ca în figurile alăturate.
Pentru a vedea ce se întâmplă când curgerea
deviază de la parametrii de proiectare (𝑚,ሶ Ω)
scriem ecuația de conservare a energiei sub forma:

O modificare a debitului va duce la modificarea cz

iar o modificare a turației rotorului va modifica U.
Oricare dintre cele două va modifica unghiul β1
modificând triunghiurile de viteze.
În cazul unui compresor cu mai multe trepte o deviere mică a parametrilor de
proiectare (𝑚,ሶ Ω) la intrarea în compresor va determina variații din ce în ce mai mari
a acestor parametri în treptele următoare:
- Pentru U=ct o scădere/creștere a cz în prima treaptă determină o scădere/creștere
și mai mare a cz în treapta următoare (crește/scade wc deci crește/scade ρ) și
similar în treapta a treia. În ultima treaptă e posibil să se separe stratul limită
datorită incidențelor pozitive/negative.
- În cazul compresoarelor cu grade mari de comprimare, cele mai mari probleme
apar la pornirea acestora (când πc=1, vitezele în prima treaptă sunt foarte mici –
încărcări mari, vitezele în ultimele trepte sunt foarte mari – încărcări mici)
Posibile soluții:
1. Variația turației rotorului nu ajută (în primele trepte ar
trebui să scadă iar în ultimele trepte să crească pentru a
reface unghiurile de design)
2. Creșterea cz la pornirea motorului nu este convenabilă
pentru avioane; poate fi folosită în alte aplicații
3. O primă soluție (cea mai simplă): folosirea unor valve de
evacuare a aerului la mijlocul compresorului. Poate fi
folosită doar la pornirea motorului (on/off).
4. Pentru cazuri off-design în timpul funcționării, compresorul
se împarte în două componente (de joasă și de înaltă
presiune) care se rotesc cu turații diferite astfel încât să se
poată folosi soluția 1.
5. Altă soluție: modificarea dinamică a unghiurilor paletelor
pentru a reface triunghiurile de viteze. Constructiv e
posibilă doar variația unghiurilor paletelor de stator
3.4 Caracteristica de funcționare a compresorului axial
Studiem caracteristica de funcționare a unui compresor cu mai multe trepte între secțiunea
1 (intrare în compresor) și 2 (ieșire din compresor)

Pentru orice compresor (axial sau centrifugal) p02 și ηc depind de următorii factori externi:

Pentru a simplifica analiza acestei dependențe se folosește o analiză adimensională:

Cele două funcții determină caracteristica

universală a unui compresor

Graficele ridicate cu aceste funcții arată caracteristicile de funcționare ale compresorului

Caracteristica universală a unei trepte transonice de compresor (Ut=425m/s)
Caracteristica universală a unei trepte transonice de compresor cu aparat director
 Pompajul compresorului

Fenomenul de pompaj este un caz caracteristic de funcționare instabilă

3.5 GRADUL DE REACȚIE
Gradul de reacție reflectă repartiția creșterii de presiune pe rotorul și statorul unei
trepte.
În general, gradul de reacție este egal cu raportul dintre creșterea de entalpie din rotor și
creșterea de entalpie totală din treaptă.
Pentru treapta de compresor axial, unde variația densității este mică, gradul de reacție
este aproximativ egal cu raportul dintre creșterea de presiune statică din rotor și
creșterea de presiune totală în treaptă.
Dacă se presupune că avem o curgere izentropică în rotor:

Pentru curgeri incompresibile, integrând această ecuație de stare a gazului ideal

obținem:

În mod similar, pentru întreaga treaptă:

Deci gradul de reacție R va fi definit de:

Gradul de reacție poate fi exprimat și în funcție de triunghiurile de viteze.
Din ecuația de conservare a momentului cantității de mișcare pe treaptă:

Cum de regulă viteza axială la ieșirea din treaptă este aproape egală cu cea de la intrare:

Pentru rotor, ecuația de conservare a energiei în sistemul de referință mobil implică:

Deci gradul de reacție R devine:

Pentru viteză axială constantă:

Deci

sau
Dacă unghiurile de ieșire α1 și β2 sunt egale și de semn contrar și dacă viteza axială este
constantă, triunghiurile de viteze sunt simetrice și gradul de reacție este 0.5.
3.5 Curgerea intre paletaje.
Echilibrul radial
Proiectarea treptei de compresor axial nu se
rezumă la calculul acesteia la raza medie.
În continuare luăm în calcul variațiile parametrilor
cu raza:
• Viteza paletei 𝑈 = Ω𝑟
• Viteza axială cz
• Viteza tangențială cϴ
• Presiunea statică p

Ecuația echilibrului radial

Pentru a menține o curgere relativ uniformă la ieșirea din compresor, este preferabil ca
lucrul mecanic (variația de entalpie totală) al rotorului să fie uniform distribuit cu raza.
Adică:

Deci, pentru a păstra fluidul la entalpie totală constantă ar trebui ca produsul 𝑟∆𝑐𝜃 să fie
constant cu raza.
Impunând cele două condiții (de echilibru radial și de invariantă cu raza a lucrului
mecanic) se poate exprima echilibrul radial în funcție de triunghiurile de viteză:

Așadar, triunghiurile de viteză vor trebui să respecte relația de mai sus la orice rază.
Distribuția momentului cantității de mișcare 𝑟𝑐𝜃 poate fi privit un parametru de
proiectare:
Cazul treptei circulație constantă
3.6 Curgerea în paletaje. Rețeaua plană de profile subsonice

Parametrii geometrici ai rețelei de profile:

1. axa rețelei (∆1 ) – dreapta infinită tangentă

la toate profilele rețelei în zona bordului de
atac
2. lățimea rețelei (𝑙) – distanța dintre axa ∆1 și
dreapta ∆2 , tangentă la toate profilele
rețelei în regiunea bordului de fugă (∆1 ∥
∆2 )
3. pasul rețelei (𝑠) – distanța dintre două
puncte omoloage a două profile nemijlocit
vecine (𝑠(𝑟) = 2𝜋𝑟/𝑧𝑝 )
4. unghiul de așezare a profilului în rețea (𝜆)
– unghiul făcut de coarda profilului cu axa
motorului
5. desimea rețelei (coeficient de soliditatea
𝐶/𝑠) – raportul dintre coardă și pas
Parametrii geometrici ai profilului:

1. Linia medie a profilului - locul geometric

al centrelor cercurilor înscrise în
conturului profilului
2. Bordul de atac (A) – intersecția liniei
medii cu partea anterioară a conturului
3. Bordul de fugă (F) – intersecția liniei
medii cu partea posterioară a conturului
4. Coarda profilului (C) – segmentul de
dreaptă ce unește A cu B
5. Unghiul (𝜃1 ) făcut de tangenta la linia
medie în A cu coarda C a profilului
6. Unghiul (𝜃2 ) făcut de tangenta la linia
medie în F cu coarda C a profilului
7. Unghiul de curbură a profilului (𝜃)
𝜃 = 𝜃1 + 𝜃2
8. Săgeata maximă a profilului (b) –
distanța față de coardă a punctului de pe
linia medie cel mai depărtat față de
coardă
9. Poziția punctului de săgeată maximă (a)
– distanța dintre A și proiecția acestui
punct pe coardă
 3.7 Profilarea paletei treptei
Profilarea presupune determinarea profilului paletei în funcție de rază.

La raza r se dau viteza la intrare (𝑤1 ), unghiul de intrare în rețea (𝛽1 ), viteza la ieșirea din
rețea (𝑤2 ), unghiul de ieșire din rețea (𝛽2 ).
1. Se determină inversul desimii rețelei cu formula semiempirică:
1.55
𝑡𝑔 𝛽1 − 𝑡𝑔 𝛽2 = 𝑠
1 + 1.5 𝐶
𝑎
2. Se alege raportul = 0.4 ÷ 0.5
𝐶
3. Se determină parametrul 𝑚
𝑎 2
𝑚 = 0.23 2 + 0,002𝛽2
𝐶
4. Se determină unghiul de curbură a profilului Incidența i se alege
(𝛽1 −𝛽2 ) − 𝑖
𝜃=
𝑠
1−𝑚 𝐶
5. Se determină unghiul de dezlipire
𝑠
𝑚 𝐶
𝛼𝑑 = [(𝛽1 −𝛽2 ) − 𝑖]
𝑠
1−𝑚 𝐶
Urmează determinarea geometriei liniei medii a profilului (din
2 arce de cerc sau dintr-un arc de parabolă).
Pentru metoda arcelor de cerc pașii sunt următorii:

1. Intervalul 𝑟ℎ , 𝑟𝑡 de raze al paletajului se împarte în n

părți egale. Pentru fiecare rază se calculează coarda C
𝑠
pornind de la inversul desimii rețelei calculat anterior
𝐶
2. Se alege legea de variație a lățimii rețelei cu raza (de
regulă liniară)
3. Cunoscând lățimea rețelei și coarda rezultă unghiul de
așezare a profilului în rețea. Se construiesc deci dreptele
∆1 și ∆2 și coarda rezultând bordul de atac A și de fugă F.
4. Se construiește unghiul 𝛽1 , apoi după alegerea incidenței
se construiește dreapta D3 care reprezintă tangenta la
linia medie a profilului în A. Rezultă și 𝜃1
5. Cunoscând 𝜃1 se obține 𝜃2
6. Din 𝜃2 rezultă D4, tangenta la linia medie în F.
7. Punctul de racordare a celor două arce de cerc se alege aî
să corespundă punctului de săgeată maximă. Se duce
dreapta D5 perpendiculară pe coardă în f. Rezultă:
𝑅1 = 𝑎/ sin 𝜃1 și 𝑅2 = 𝐶 − 𝑎/ sin 𝜃2
8. Razele R1 și R2 fiind cunoscute, se trasează cele două arce
de cerc care formează linia medie a profilului.
9. Profilul se construiește pe linia medie pornind de la un
profil simetric (numit profil de bază)