Sunteți pe pagina 1din 96

NOUL NĂSCUT

Definiţie: Noul născut (n.n.) este copilul din


prima lună de viaţă (primele 28 zile).

Naştere → N.n. traumatizat → mortalitate mare:


 în prima lună = ½ din mortalitatea infantilă
 în prima săptămână = 2/3 din mortalitatea
primei luni
Criterii de apreciere a gradului de maturitate
al n.n.

1. Criteriul temporal

2. Criterii morfofuncţionale

3. Criterii neurologice

4. Criterii antropometrice
Criterii de apreciere a gradului de maturitate al n.n.

1. Criteriul temporal: aprecierea VG începând calculul


din prima zi a ultimului ciclu menstrual
 n.n la termen: VG = 37 - 42 săptămâni

 n.n. prematur: VG < 37 săptămâni


limita inferioară a viabilităţii (criterii OMS):
- VG = 22 săptămâni
- G peste 500g

 n.n. postmatur: VG > 42 săptămâni.


Criterii de apreciere a gradului de maturitate al n.n.

2. Criterii morfofuncţionale: VG poate fi apreciată


prin evaluarea caracteristicilor:
 pielii,
 pavilioanelor urechii,
 organelor genitale,
 glandelor mamare.

Cel mai utilizat este scorul Ballard, care trebuie efectuat


la 3 – 42 ore de la naştere.
Criterii de apreciere a gradului de maturitate al n.n.

c) Criterii neurologice
Aprecierea posturii şi tonusului pasiv:
Tonusul muscular creşte cu VG şi are un sens de
dezvoltare caudo-cefalic:
 la 28 săptămâni de gestaţie → complet hipoton;
 la 32 săptămâni → cele 4 membre sunt în extensie;
 la 34 săptămâni → poziţia de batracian;
 la 40 săptămâni → toate cele 4 membre se află în
flexie.
Criterii de apreciere a gradului de maturitate al n.n.

d) Criterii antropometrice (interpretarea G, T funcţie


de VG)
După greutatea la naştere (Gn):
 N.n. cu Gn normală: 2500 – 4000 g (medie de 3000 g)
 N.n. macrosom: Gn mai mare de 4000 g
 N.n. cu Gn mică: sub 2500 g
Criterii de apreciere a gradului de maturitate al n.n.

N.n. cu Gn < 2500 g:


 N.n. LBW (Low Birth Weight): Gn = 2500 – 1500 g
 N.n. VLBW (Very Low Birth Weight): Gn = 1499 –
1000 g
 N.n. ELBW (Extremly Low Birth Weight): Gn sub
1000 g.

Talia la naştere (Tn): 47-55 cm, în medie 50 cm.


După valoarea indicelui ponderal (IP):
IP = G (g) ∕ T (cm3) rezultatul rap.X 100

NOU-NASCUT AGA IP = 2,3 - 3


MATUR SGA IP < 2,3
LGA IP > 3
NOU-NASCUT AGA IP = 2 – 2,3
PREMATUR SGA IP < 2
LGA IP > 2,3
NOU-NASCUT AGA IP = 2,3 - 3
POSTMATUR SGA IP < 2,3
LGA IP > 3
PARTICULARITĂŢILE ANATOMO-
FIZIOLOGICE ALE NOU
NĂSCUTULUI LA TERMEN
Capul:
 Faţa este mică.

 Fontanela anterioară (FA, bregmatică):


 FA = 3cm/4cm,
 se închide progresiv până la vârsta de 18 luni.

 Fontanela posterioară (FP, lambdoidă):


 la naştere → închisă / deschisă (6-8 mm),
 se închide la 6-8 săptămâni.
 Sutura sagitală uneori este desfăcută – craniu moale
congenital.

 Nasul: scurt, concav, nările privesc înainte.

 Pavilioanele urechilor: normal conformate şi


implantate.

Gâtul: scurt.

Toracele: aproape cilindric.


Abdomenul:
 mare, depăşeşte rebordul costal,
 peretele abdominal are tonus muscular scăzut.

Cordonul ombilical (CO): mumificare → formarea şanţului


de eliminare → cădere între a-6-a şi a-10-a zi,
 plaga ombilicală se epidermizează treptat de la periferie
spre centru,
 cicatrizarea se termină către a-3-a săptămână,
 cicatricea ombilicală se înfundă datorită retracţiei vaselor.
Membrele inferioare: scurte
 condilii interni sunt mai puţin dezvoltaţi → încurbarea
membrelor în axul longitudinal.

Coloana vertebrală: aproape rectilinie la naştere.

Pielea:
 culoare roşie intensă (eritemul noului născut)
 palmele şi plantele sunt albăstrui.
Eritemul n.n. este consecinţa:
 abundenţei de vase capilare largi şi scurte,
 imperfecţiunii funcţiei vasomotorii,
 subţirimii epidermului (lipsesc pătura cornoasă şi
pigmentul melanic).
Vernix caseosa:
 pătură grăsoasă, gălbuie, acoperă pielea mai ales în
regiunea dorsală, piept, gât şi la pliurile de flexie;
 secretată de glandele sebacee şi de celule speciale ale
amniosului;
 bogată în glicogen, acizi graşi, colesterol şi proteine.
Vernix caseosa:
Funcţii:
 protecţie a fătului contra frigului;
 protecţie împotriva maceraţiei pielii de către lichidul
amniotic;
 aport alimentar;
 acţiune bactericidă şi antihemolitică.
Dacă o îndepărtăm → hipotrombinemie accentuată.
Descuamarea fiziologică:
 apare după câteva zile de la naştere;
 furfuracee / în lambouri mici.

Eritemul toxic al n.n.(Erythema Toxicum Neonatorum):


= sensibilizare la proteinele materne / antigen trecut prin
mucoasa intestinală faţă de care copilul are un anticorp
format;
 microscopic → infiltraţii de eozinofile;
 culturile sunt negative;
Eritemul toxic al n.n.(Erythema Toxicum Neonatorum):
 debut la 24-48 ore după naştere;
 arii mici eritematoase, centrate de o papulă gălbuie;
 localizat pe faţă, spate, fese, extremităţi;
 respectă plantele şi palmele;
 ± alte manifestări alergice: coriză, edem palpebral;
 se remite spontan, fără cicatrici;
 se recomandă o igienă riguroasă;
 nu se administrează nici un tratament.
Nevii materni:
 pete de culoare roşie, rău delimitate;
 pleoapa superioară, rădăcina nasului, ceafă;
 dispar după câteva luni ± pete brune.

Pata mongolă:
 pată albăstruie;
 mărime variabilă;
 regiunea lombo – sacrată;
 fără semnificaţie patologică.
 Nevi materni  Pata mongola
Lanugo:
 păr fin care acoperă pielea fătului;
 după naştere → umeri, spate, frunte, membre;
 mai abundent la prematur.

Unghiile:
 nu prezintă striaţiuni longitudinale;
 întrec pulpa degetelor la mâini, iar la picioare abia o
ating.

Glandele sudoripare sunt puţin dezvoltate.


Lanugo
Glandele sebacee:
 sunt bine dezvoltate;
 la 3-6 zile după naştere la ambele sexe apar la nivelul
aripilor nasului, obrajilor, frunţii şi bărbiei elemente
punctiforme, alb- gălbui mici chisturi ale glandelor
sebacee ce dispar spontan = milium faciale

Paniculul adipos este dezvoltat pe faţă, mai puţin pe


membre şi deloc pe abdomen.
Sistemul muscular:
 incompletă dezvoltare a centrilor corticali şi a căilor
nervoase → hipertonie musculară fiziologică cu
predominenţa flexiei;
 musculatura cefei = hipotonă → nu permite
susţinerea capului.
Aparatul respirator:
 toracele → cilindric,
 coastele → orizontale,
 diametrul ant.-post. >
transversal,
 respiraţia → de tip
abdominal.

Frecvenţa respiratorie
(FR):
 60 resp/min la n.n.,
 45 resp/min la 1 lună,
 35 resp/min la 1 an.
Ritmul → uneori neregulat cu crize de apnee,
ritm Cheyne - Stokes

Amplitudinea → uneori inegală.


Mecanismul primei respiraţii:
 factori chimici şi umorali = acumulare de CO2  lipsa
de O2 prin întreruperea circulaţiei feto-placentare;

 excitaţiile mediului ambiant asupra terminaţiunilor


nervoase libere din piele;

 toracele se destinde, mb. sup. trec în abducţie →


mărirea de volum a cutiei toracice → vid pleural →
aspiraţie de aer în CRI → stimularea terminaţiilor
nervului vag.
Aparatul cardiovascular:

Inima → globuloasă, situată transversal;


 şocul apexian → sp. IV i.c., la 1-2 cm în afara l.m.c.;
 miocardul → ţesut elastic şi conjunctiv puţin
dezvoltat;
 epicardul → foarte subţire;
 zgomotele cardiace → se percep mai puternic.

Arterele → conţinut crescut de fibre elastice + calibru


larg → hipotensiune fiziologică.
Circulaţia periferică:
 lentă → extremităţi reci, cianotice (SaO2 = normală)
 fragilitate capilară şi permeabilitate vasculară ↑.

Frecvenţa cardiacă:
 160 bătăi/min. la n.n.,
 120 bătăi/min la sfârşitul primei luni.

Tensiunea arterială:
 TAS ~ 70-80 mm Hg
 TAD ~ 40-50 mm Hg
Hemoglobina (Hb) şi hematocritul (Ht):
 valori mai crescute dacă pensarea cordonului
ombilical se face “tardiv” (după încetarea pulsaţiilor);
 prezintă modificări fiziologice funcţie de Gn şi de
vârsta copilului.
Valorile hemoglobinei, hematocritului şi
reticulocitelor în prima săptămână de viaţă

Cordon Primele 24 – 72 Prima


ombilical 24 ore ore săptămână

Hb (g%) 17 - 18 18 - 19 17 - 18 17

Ht (%) 50 - 55 55 - 60 50 - 55 50

Retic. (%) 3 - 5 3-5 1-3 0-1


Eritrocitele:
 la naştere = 5 – 6 mil/mm3
 după 24 – 48 ore → hemoliză → 4 – 5 mil/mm3
 fragilitate mecanică crescută
 activitate metabolică crescută
 durata vieţii scurtată.

Leucocitele:
 numărul şi formula leucocitară se modifică rapid în
primele zile de viaţă
 PMN → imaturitate structurală şi funcţională.
Valorile leucocitelor şi formula leucocitară la n.n.
Prima zi Prima săptămână

Leucocite /mm3 18 000 – 20 000 12 000

PMN (%) 55 – 60 45 – 50

Ly (%) 30 40

Mo (%) 10 5 – 10

Eo (%) 2 2
Hemostaza:
 deficitară în primele 6 luni de viaţă;
 trombocitele = 150 000 – 300 000/mm3;
 factorii de coagulare vitamino-K dependenţi =
scăzuţi;
 timpul de coagulare = prelungit (hipoprotrombinemie
cauzată de insuficienţa vitaminei K).
Aparatul digestiv → particularităţi:
 adaptări ale cavităţii bucale în vederea suptului;
 flora microbiană intestinală;
 meconiul.

Flora microbiană intestinală:


 tractul intestinal = steril la făt.
 în timpul naşterii cavitatea bucală se colonizează cu
stafilococi, colibacili, streptococi, etc.
 după ~ 2 săptămâni:
 la n.n. alimentat natural → bacil bifidus,
 la n.n. alimentat artificial → bacil coli.
Meconiul:
 scaunul n.n. în primele 2-3 zile;
 culoare verde închis şi consistenţă vâscoasă;
 format din:
 elemente biliare: colesterol, grăsimi, săruri minerale,
pigmenţi biliari,
 elemente amniotice: lanugo, celule cutanate
pavimentoase, celule plate,
 elemente ale tractusului digestiv: celule de
descuamaţie intestinală, suc gastric, intestinal,
pancreatic, cu fermenţii lor.
Este urmat de un scaun de tranziţie, brun, cu lapte
coagulat.

Scaunele tipice de lapte uman sunt galben portocalii,


aderente de scutec, miros acrişor:
 apar la 2-3 zile
 sunt 4-6 în 24 ore.
 Meconiu  Scaun de tranzitie
Amilaza salivară:
 prezentă de la naştere;
 acţionează şi la nivel intestinal → compensează deficitul
amilazei pancreatice.

Lipaza linguală → activitate normală la naştere.

Lipaza gastrică:
 activitate crescută la n.n.
 hidrolizează preferenţial TG → compensează activitatea
scăzută a lipazei pancreatice.
Secreţia enzimatică pancreatică:
 proteaza → activitate normală;
 lipaza → activitate scăzută;
 amilaza → absentă.

Secreţia enzimatică intestinală → completă


Ficatul:
 la 2 cm sub rebordul costal;
 sunt deficiente la naştere:
 activitatea de detoxifiere hepatică (glicuronoconjugarea),
 sinteza factorilor de coagulare, a lipoproteinelor şi a
colesterolului.

Splina → până la 1 cm sub rebordul costal.


Aparatul uro-genital:
Rinichiul → deficitar funcţional:
 filtrarea glomerulară → redusă (creşte ulterior);
 capacitatea de diluţie → normală;
 capacitatea de concentrare → limitată;
 capacitate redusă de a excreta electroliţii;
 hemoliza postnatală → hiperuricemie tranzitorie →
infarcte uratice → depozit roşu-cărămiziu pe scutece.
Diureza = 75-100 ml/kg
corp

Micţiunile:
 apar reflex la atingerea
capacităţii vezicale;
 în număr de 10 - 20/zi.
Organele genitale externe:
♂: ♀:
 penisul este scurt  regiunea vulvară →
 pielea scrotului → pliuri complet închisă
transversale  labiile mari acoperă
 testiculele sunt coborâte labiile mici şi clitorisul
în scrot / se palpează pe
canalele inghino-scrotale
 hidrocelul → frecvent
întâlnit
 fimoza → considerată
fiziologică
Sistemul nervos
mielinizarea axonilor → maturizarea SNC

Expresia imaturităţii sistemului nervos:


 reflexe exagerate;
 reflexul cutanat plantar Babinski = pozitiv;
 activitatea motorie spontană = contracţie generalizată,
anarhică;
Reflexul cutanat plantar Babinski
 catatonie (persistenţa atitudinilor imprimate);

 fenomenele subcorticale (suptul şi deglutiţia, ţipătul


şi plânsul) sunt prezente de la naştere (segmentele
filogenetic mai vechi sunt mai dezvoltate decât
scoarţa).
Reflexele arhaice:
 semnifică integritatea centrilor subcorticali, lipsiţi de
controlul scoarţei;
 dispar după 4-5 luni (apare inhibiţia corticală);
 asimetria lor indică leziuni ale SN (hemoragii intracra-
niene, paralizii de plex brahial).
Organele de simţ:
Văzul:
 n.n. nu are vedere cromatică, dar ochii reacţionează la
lumină;
 mişcările globilor oculari sunt necoordonate
(strabismul convergent tranzitor este aproape
fiziologic);
 glandele lacrimale sunt mici şi secretă lacrimi după
vârsta de 3săptămâni.
Auzul:
 prezent la naştere;
 n.n. reacţionează la stimulii auditivi puternici;
 urechea → particularităţi anatomice:
 conductul auditiv extern = îngust, orientat oblic;
 trompa = largă, scurtă, orientată orizontal;
 mastoida = mică şi compactă;
 pneumatizarea urechii medii are loc cu primele
inspiraţii şi cu deglutiţia.
Gustul:
 n.n. diferenţiază gustul amar de cel dulce.

Simţul olfactiv:
 prezent la naştere (centrii olfactivi → printre primii
care se mielinizează).

Simţul tactil:
 bine dezvoltat de la naştere;
 se evidenţiază la unele reflexe arhaice (al punctelor
cardinale, de agăţare).
Adaptarea termică:
n.n. → instabilitate termică

Termogeneza:
 este limitată;
 rol major → grăsimea brună (interscapular, la gât,
axilar, mediastinal, între esofag şi trahee, în jurul
pancreasului, rinichilor şi glandelor suprarenale);
Termogeneza:
 temperatură ambiantă joasă → receptorii cutanaţi →
catecolamine → eliberarea şi oxidarea acizilor graşi
din grăsimile brune→ căldură;
 imaturitatea centrilor nervoşi → adesea n.n. nu
reacţionează prin febră la infecţii.

Termoliza → apreciabilă:
 suprafaţă cutanată mare;
 cu vascularizaţie abundentă;
 ţesut adipos subcutanat redus.
Nou născutul îşi poate menţine temperatura constantă
(36,5°C la nivelul tegumentelor abdominale şi 37°C
temperatura centrală) în condiţiile unui comfort termic
ambiant de 21-26°C.
Apărarea antiinfecţioasă:
Imunitatea nespecifică:
 bariera mecanică (tegumente şi mucoase) → redusă:
 subţirime extremă a stratului cornos;
 secreţie sudorală extrem de redusă → pH = 6,5-7,5;
 mucoasele → important grad de permeabilitate.

 imunitatea nespecifică celulară → rol redus la n.n.:


 reducere a răspunsului leucocitar la o infecţie;
 capacitate fagocitară scăzută
→ lipsa de limitare a procesului infecţios
→ tendinţa de generalizare a infecţiilor
imunitatea nespecifică umorală:
 lizozimul inhibă unele bacterii → colonizarea cavităţii
bucale cu floră saprofită normală;
 sistemul complement seric, opsoninelele şi properdina
→ deficitare;
 sinteza interferonului → în limite normale.

Imunitatea specifică:
 celulară: Limfocitele T şi B → maturate funcţional.
umorală:
Ig G:
• valori egale cu cele din sângele matern;
• singurele care traversează placenta (trim. III de
sarcină);
• conţin majoritatea Ac antibacterieni, antivirali,
antitoxici funcţie de gradul de stimulare al mamei;
• scad în jurul vârstei de 3 luni, apoi cresc (imunogeneză
proprie).

Ig M:
• nu traversează placenta;
• sinteza proprie începe la 5-6 zile după naştere.
Ig A serice:
• nu trec bariera placentară,
• apar în sângele n.n. la vârsta de 2 săptămâni.

Ig A secretorii (IgAs):
• între nivelul Ig A serice şi secretorii nu există corelaţii;
• sinteza IgAs este prioritară în mucoasa respiratorie şi
digestivă;
• la vârsta de 2 săptămâni ele se găsesc în cantitate
apreciabilă la nivelul tuturor mucoaselor.
Ig E:
• nu traversează placenta;
• se sintetizează în mucoase, amigdalele palatine şi
ganglionii limfatici.

Ig D:
• sunt produse în celule din amigdalele palatine şi
ganglionii limfatici;
• se găsesc în cantitate mică în ser.
Fenomene caracteristice vieţii de nou născut
1. Scăderea fiziologică în greutate:
 în primele 3-4 zile n.n. pierde 6-10% din Gn (150 -
200g);
 după 8-10 zile revine la greutatea iniţială.

Determinată de:
 pierderile de lichide (urină, meconiu, perspiraţie,
respiraţie, evaporare la nivelul tegumentelor);
 regimul de foame şi sete din primele zile (secreţie
lactată insuficientă a mamei) → ardere a ţesuturilor de
rezervă ± a unor ţesuturi proprii;
 distrugerea masivă de leucocite şi hematii.
Fenomene caracteristice vieţii de nou născut
2. Icterul fiziologic:
 apare la 70-80% din n.n. între a 2-a şi a 4-a zi de
viaţă;
 maximum de intensitate în ziua 4-5;
 dispare în decurs de 2 săptămâni (uneori 3-4 săpt.);
 manifest clinic la valori ale BT > 40 mg/l;
 pentru a-l putea numi fiziologic → BT < 120 mg/l;
 fără hepato/splenomegalie;
 urini şi scaune normal colorate;
 somnolenţă, hipotonie musculară (nu perturbă suptul).
Fenomene caracteristice vieţii de nou născut
2. Icterul fiziologic:
Cauze extrahepatice:
 absenţa placentei drept cale de eliminare a bilirubinei;
 criza eritrocitară = distrugerea masivă a eritrocitelor
→ formarea în exces de bilirubină;
 permeabilitatea capilarelor → icter mai evident la
piele.
Cauze hepatice:
 deficienţa de uridindifosfatglucuroniltransferază
(UDPGT);
 deficienţa de acid glucuronic.
Fenomene caracteristice vieţii de nou născut
2. Icterul fiziologic:
Factori favorizanţi:
 eliminarea tardivă de meconiu (↑ BT);
 alimentaţia tardivă (↑ BT);
 pensarea tardivă a CO → ↑ volumul sanguin →
poliglobulie→ ↑ hemoliza → ↑BT;
 Gn sub 3kg şi peste 4,5 kg → icter mai intens.
Tratament: de obicei nu este necesar.
Excepţie: fototerapie la unii n.n. prematur (prevenirea
icterului nuclear).
Fenomene caracteristice vieţii de nou născut
3. Criza genitală (hormonală):
 apare la 3-6 zile după naştere la ambele sexe;
 durează ~ 2 săptămâni;
 determinată de hormonii materni care trec în circulaţia
n.n. în cursul contracţiilor uterului la naştere.

Clinic la ambele sexe:


 milium facial
 tumefierea glandelor mamare (la presiune → secreţie
~ colostrul; stoarcerea favorizează infecţia).
Fenomene caracteristice vieţii de nou născut
3. Criza genitală (hormonală):



 testicule tumefiate
vulva şi vaginul:
 hidrocel uni/bilateral
 edemaţiate
 edem al penisului
 mucoasa congestivă
± scurgere vaginală
albicioasă, uneori cu
striuri sanguinolente
Fenomene caracteristice vieţii de nou născut

4. Albuminuria fiziologică:
 dispare după o săptămână;
 se datorează permeabilităţii glomerulare crescute.

5. Infarctele uratice:
 distrugere tisulară şi leucocitară în primele zile →
eliminare crescută de acid uric şi uraţi în urină;
 urina = tulbure → depozit roşu cărămiziu pe scutec
(uraţi şi săruri amorfe de acid uric).
Fenomene caracteristice vieţii de nou născut
6. Febra tranzitorie:
 apare uneori în a 3-a, a 4-a zi;
 durează între 12 - 48 ore;
 poate atinge 39 - 40C.
Cauza = deshidratarea:
 aport insuficient de lichide
 pierderea lichidelor din primele zile de viaţă.
Dispare după hidratare.

7. Meconiul = scaunul din primele 2-3 zile.


Evaluarea stării de sănătate a nou născutului
Scorul APGAR evaluează:
 Aspectul (culoarea tegumentelor)
 Pulsul (frecvenţa bătăilor cordului)
 Grimasa (răspunsul reflex la stimuli)
 Activitatea musculară (tonusul muscular)
 Respiraţia (frecvenţa respiraţiei)

Aceşti parametri:
- se cercetează la 1, 5, 10 şi 20 min de la naştere;
- se notează cu 0 ; 1 sau 2.
Semn clinic 0 1 2

Aspectul albastră sau extremităţi complet roz


tegumentelor palidă albastre,
trunchi roz
Puls Absent sub 100/min peste 100/min

Grimase Absent grimasă ţipăt, tuse,


strănut
Activitatea flasc uşoară flexie a mişcări active
musculară membrelor
Respiraţia absentă rară, bună, ţipăt
neregulată
Îngrijirile nou născutului
Îngrijirile nou născutului
 Sala de naştere:
→ aseptică;
→ temperatura de 24 - 26ºC.
Aplicarea unei cleme pe cordonul ombilical, la 3 cm
de inserţia sa (după încetarea pulsaţiilor), apoi
secţionarea sa.
 Nou născutul este primit în câmpuri / scutece sterile
pe masă cu căldură radiantă.
 Aspirarea secreţiilor nazofaringiene imediat după
expulzie, cu o sondă de aspiraţie / pară de cauciuc.
 Evaluarea stării de sănătate a n.n. prin efectuarea
scorului Apgar.
Îngrijirile nou născutului
Îngrijirile nou născutului
Îngrijirile nou născutului
Îngrijirile nou născutului

 Profilaxia oftalmiei gonococice:


- soluţie de nitrat de Ag 1% (1 picătură în fiecare fund
de sac conjunctival);
- unguent oftalmic cu eritromicină / tetraciclină.

 Profilaxia bolii hemoragice → 1 mg vit. K1 i.m., faţa


antero-externă a coapsei, la toţi n.n.
Îngrijirile nou născutului
 Vaccinarea antihepatitică B → 0,5 ml, i.m., faţa
antero-externă a coapsei.

 Gn, Tn, PCn, PTn

 Se vor controla malformaţiile vizibile.

În secţia de nou născuţi → medicul neonatolog:


→ încadrare corectă;
→ depistarea unei eventuale patologii.
Îngrijirile nou născutului
Îngrijirile nou născutului

 Screening-ul neonatal → depistarea unei patologii


genetice, metabolice, hematologice şi endocrine.

 Spălarea n.n. imediat după naştere nu se indică pentru


a nu îndepărta vernix caseosa.

 După căderea cordonului ombilical, plaga se


pansează zilnic până la completa epidermizare.

Prima baie generală se face după cicatrizarea plăgii


ombilicale (până atunci → toaleta parţială).
Îngrijirile nou născutului

 Sistemul rooming-in:
→ legătură afectivă între
mamă şi copil;
→ însuşirea unor
deprinderi corecte de
îngrijire şi alimentaţie.
Îngrijirile nou născutului

 Imunizările → vaccinul
BCG (la vârsta de 4-7
zile):
- toţi n.n. cu G > 2500g;
- fără semne de infecţii
acute febrile / afecţiuni
dermatologice.
Îngrijirile nou născutului

 Profilaxia rahitismului:
- se iniţiază din a 7 - 10 zi de viaţă,
- vitamina D ~ 500 U.I. zilnic (Vigantol 2 pic/zi p.o.).

 Alimentaţia:
- ideală → naturală;
- în cazuri speciale → alimentaţia mixtă / artificială.
Îngrijirile nou născutului