UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI

Observaţii asupra nebulozităţii.

Determinarea vizuala a tipurilor de norilor

GRUPA : 105
STUDENTI :
Albulescu Diego
Arion Bianca
Boros Diana
Burlacu Razvan
BUCURESTI, 05.12.2017
 1.DEFINIREA ELEMENTELOR DIN TITLU
• Procedeu al cunoașterii științifice care constă
OBSERVATII în contemplarea metodică și intenționată a
unui obiect sau a unui proces

DETERMINARE • Acțiunea de a determina și rezultatul ei;

NEBULOZITATE Gradul de acoperire cu nori a bolții cerești;

starea cerului acoperit de nori

ATMOSFERA Înveliș gazos care înconjoară Pământul

Masă (delimitată) de vapori sau de picături de

NORI apă, de cristale de gheață aflate în suspensie în
atmosferă.
 1.1 Definire

Norul –este un ansamblu vizibil de particule

minuscule de apa lichida sau de gheata,ori de
ambele in acelasi timp,in suspensie in
atmosfera. Acest ansamblu poate de asemea
include particule mai mari de apa lichida ori
de gheata, particule neapoase sau particule
solide,provenind spre exemplu din gazele
industriale, din fumuri ori pulbere.
 FORMAREA NORILOR

• Norul = un ansamblu de
particule foarte mici de apa
in stare lichida sau solida,
suspendate in atmosfera.
 Aspectul unui nor depinde de:
numarul si repartitia lumina pe care o pozitia din care este
natura dimensiunile particulelor de apa primeste observat.

Conditiile pentru formarea norilor sunt: condensarea si sublimarea

vaporilor de apa, care trebuie sa aiba:
un stadiu de saturatie avansat sa contina nuclee de condensare

Condensarea si sublimarea vaporilor de apa implica o racire, realizata in natura prin:

alunecare si amestec, prin procesele de: - radiatie, convectie si miscare ascendenta.

Sublimarea vaporilor de apa trecerea lor direct in stare solida.

Nivelurile caracteristice unui nor in formare.
 Clasificarea norilor
.

• În funcţie de structura
• În funcţie de locul de formare şi
microfizică, norii se grupează în
dezvoltare, există trei etaje:
trei categorii:
• nori de apă, alcătuiţi din picături
de apă, uneori amestecate cu picături • etajul inferior (0-20 km):
suprarăcite: Stratus, Stratocumulus, Cumulus, Stratus, Stratocumulus,
Altocumulus; Cumulonimbus;
• nori de gheaţă, alcătuiţi din
cristale sau particule de gheaţă: • etajul mijlociu (2-6/7 km):
Cirrus, Cirrostratus, Cirrocumulus, Altocumulus, Altostratus,
partea superioară a norilor Nimbostratus;
Altostratus, Nimbostratus,
Cumulonimbus;
• superior (6/7-12/13 km): Cirrus,
• nori mixti, alcătuiţi dintr-un Cirrostratus, Cirrocumulus.
amestec de picături de apă
suprarăcite şi particule de gheaţă:
Altostratus, Nimbostratus,
Cumulonimbus, Cumulus.
•
 În funcţie de aspectul exterior pe care îl îmbracă diferitele sisteme noroase,
grupele de nori au căpătat numele de genuri, iar subdiviziunile lor, specii şi varietăţi:
 GENURILE DE NORI

1.Cirrus -Nori separati in forma de filamente albe si delicate sau de bancuri ori de benzi
inguste , albe ori in cea mai mare parte albe.Acesti nori au un aspect fibros sau un luciu
matasos.
Numele genului este dat de cuvantul latinesc Cirrus ,care inseamna bucle de par,tufa crini si
pene de pasari.
•2.Cirrocumulus (Cc) – banc, strat sau pătură subţire de nori albi, fără umbre,
compus din elemente foarte mici având forma de granule, riduri, blană de miel.
3.Cirrostratus- Val noros transparent si albicios cu
aspect fibros sau neted,acoperind partial ori total cerul
producand in general fenomenul de halo.
Numele genului este compus de cuvintele latinesti Cirrus
si Stratos.
4.Altocumulus (Ac) – banc, strat ori pătură de nori albi sau cenuşii ori în acelaşi
timp albi şi cenuşii, având în general urme proprii (lamele, rulouri).
5.Altostratus (As) – pânză sau strat noros de culoare cenuşie sau albăstrie cu aspect
striat, fibros sau uniform, acoperind în întregime sau parţial cerul şi prezentând părţi
suficient de subţiri pentru a lăsa să se vadă Soarele.
6.Nimbostratus (Ns) – pânză noroasă cenuşie, adesea întunecată, a cărei aspect
devine difuz din cauza căderilor de precipitaţii, mai mult sau mai puţin continue.
 7.Stratocumulus-Banc sau patura de nori cenusii sau albiciosi, avand aproape
intodeauna parti intunecate.Elementele care compun norul au forma de dale,bolovani
de rau,rulouri etc.Denumirea genului este formata prin asociearea cuvintelor latinesti
‘’Stratus’’ si ‘’Cumulus’’.
 8.Stratus-
Panza noroasa,in general cenusie,cu baza destul de uniforma,putand
da nastere la burnita,ace de gheata sau zapada grauntoasa.
Atunci cand soarele este vizibil,prin panza de nor Stratus,se poate
deosebi in mod net conturul lui.
Norul Stratus nu determina fenomenele hale,afara eventual de cazurile
in care temperaturile sunt foarte joase.
Cateodata,norul Stratus se prezinta sub forma de bancuri sau fragmente
destramate.
Numele genului este dat de cuvantul latinesc ‘’Stratus’’ participiu trecut
al verbului’’sternere’’ care inseamna :a intinde,a etala,a turti.
 9.Cumulus
• Nori separati,in general densi si cu contururi bine
delimitate,dezvoltandu-se vertical in forma de
mameloane, de cupole sau turnuri: regiunea lor
superioara imugurita, seamana adesea cu o conopida.
• Partile norilor Cumulus iluminate de soare,sunt de cele
mai multe ori de un alb stralucitor;baza lor este relative
intunecata si aproape orizontala.
• Norii Cumulus sunt destramati.
• Denumirea genului este data de cuvantul
latinesc”Cumulus’’ care inseamna
gramada,morman,ingramadire.
•
 10. Cumulonimbus
• Nor dens si viguros cu o extindere vertical considerabila
in forma de munti sau de turnuri enorme.
• Cel putin o portiune din partea sa superioara este in
general neteda sau fibroasa ori striata si aproape
intodeauna turtita;aceasta portiune se lateste adesea in
forma de nicovala sau de vast penaj.
• Dedesubtul bazei norului Cumulonibus,adesea foarte
intunecata ,exista in mod frecvent nori josi destramati.
• Numele genului provine din asocierea termenilor latinesti
‘’Cumulus’’ si’’nimbus’’