Sunteți pe pagina 1din 20

Suicidul la

adolescenti
Definiția suicidului
Sinuciderea este o forma de conduita
autoagresiva,autodostructiva,majora,putenica si
specifica atit prin prisma intensitatii,cit si a
efectului. Suicidul apare ca un comportament care
depăşeşte problemele individului,fiind adesea un
indicator al unei suferinţe sociale.Literatura de
specialitate consemnează o imagine
contradictorie asupra suicidului (suicid
logic,eroic,suicidul ca laşitate etc) .
Dupa efect avem suicid: 1. realizat
2. tentativa de suicid
3. santajul de suicid
Exista suicid:
• Egoist(majoritatea sunt in forma egoista)
• Altruist(se intilneste mai mult la batrini,care stiu ca sunt
neajutorati,bolnavi)
• Camicadze(au promovat idea mortii de sacrificiu).
Evoluția concepției despre
moarte
Moartea este un fenomen care a ridicat multe
semne de întrebare tuturor civilizațiilor. Încă din
cele mai vechi timpuri oamenii au încercat să afle
ce se petrece după moarte.
În mitologie nemurirea însemna perfecțiune și
invincibilitate, însușiri de care oamenii nu aveau
parte, ci doar zeii. Cu toate acestea, omul va aspira
mereu spre nemurire, după cum se relatează în
multe dintre legendele diferitelor mitologii.
Statistici privind suicidul în
rândul adolescenților
Fazele suicidului
1).Suicidatia - faza de incubatie, de aparitie a ideii de a termina cu
totul si de a-si pune capat zilelor. Cauzele sunt de natura
psihopatologica (tulburari psihice grave, strari depresive severe), de
natura sociala (esec scolar, profesional, familial etc.) sau de natura
psihosomatica (boli incurabile, infirmitati fizice, malformatii
congenitale etc.).
2).Suicidactia - faza de trecere de la idee la decizie, ea incluzand si
cautarea formelor, metodelor si procedeelor de realizare a actului
propriu-zis. In aceasta faza asistam la o crestere marcata si progresiva
a starii de tensiune intrapsihica, este momentul “exploziei
autodistructive” cand individul adopta decizia infaptuirii suicidului.
3).Traumatizatia - faza de realizare efectiva, de punere in practica a
modalitatilor autodistructive. Important in aceasta etapa a conduitei
suicidare sunt metodele folosite si efectul lor. Traumatizatia poate fi
urmata de reusita sau nu, in acest ultim caz ea ramanand la nivelul de
tentativa de suicid.
Factorii de risc ai sinuciderii
a) Antecedente suicidare
• tentativa de suicid anterioara, care este, prin ea insasi, factorul de risc cel mai
clar pentru o tentativa viitoare; recidiva se produce, de obicei, intr-un termen scurt – cel
mult 12 luni;
• exprimarea intentiei de a se sinucide prin viu grai sau prin intermediul unor
documente personale.
b) Afectiuni somatice
• boala somatica grava, incurabila, dureroasa;
• malformatii congenitale;
• interventii chirurgicale majore si recente.
c)Elemente psihopatologice
• episoade depresive majore;
• tulburari afective;
• tulburari anxioase (in special anxietate generalizata);
• tulburari psihotice.
d)Tulburari comportamentale
• toxicomanie;
• alcoolism;
• tulburari de conduita alimentara, in special anorexia;
• comportamente antisociale, deviante.
e) Situatii existentiale
• casatoria prematura (la 16-19 de ani) si care este, adesea, o consecinta a
unei presiuni externe – o sarcina a partenerei, de exemplu;
• neintelegerile familiale;
• pierderea unei fiinte dragi;
• abandonul;
• izolarea si singuratatea;
• dezradacinarea, schimbarea resedintei intr-o alta localitate;
• esec scolar sau profesional;
• situatii conflictuale in colectivul din care face parte.
Relația dintre tentativa de
suicid si depresie
Depresia este o tulburare a dispozitiei (starii
sufletesti) care determina copilul si adolescentul
sa se simta trist sau sa fie irascibil o perioada
lunga de timp. O persoana tanara care este
deprimata nu se mai bucura la scoala, la joaca si
in compania prietenilor si poate fi lipsita de
energie sau poate avea alte simptome.
Semnele dupa care se
determina ca persoana in
faza suicidului potential:
• pierderea interesului catre activitatea preferata,scaderea brusca a
eficacitatii
• pierderea relatiilor cu familia sau prietenii
• sentimente persistente de tristete si intimizare
• preocupari cu privire la tema mortii(discutii,glume pe tema
mortii,etc)
• darnicia excesiva,pune lucrurile in ordine si cadoneaza obiecte
diferite,comportament nespecific pentru acel om
• cresterea consumului de droguri sub orice
forme(alcool,medicamente,etc)
• schimbari in programul de somn si hrana
• agitatie excesiva sau pierderea totala de energie
• schimbarea obisnuintelor personale
Sindromul
presuicidar
1. Dinamica somnului:
*insomnii de lunga durata;
*insomnii predominant in a doua parte a
noptii;
*vise cu caracter autodistructiv.
2. Afectivitatea:
*rigiditate afectiva;
*depresie accentuata dimineata
3. Ideatia:
*idei de inutilitate, sentimentul de
a nu fi de folos la nimic si nimanui;
*idei de vinovatie, autoreprosuri;
*idei de inferioritate, de
autoacuzare;
*fobia (teama) de imbolnavire
psihica, de a se da in spectacol, de
a face rau cuiva.
4. Comportamentul:
*inhibitie psihomotorie, agitatie
anxioasa intensa, pierderea
initiativei si a interesului pentru
activitate;
*anorexie, scaderea in greutate (in
absenta unei afectiuni somatice
care sa o justifice);
*insensibilitate la influenta
mediului.
Mituri asociate cu suicidul la
copii si adolescent
Mit: suicidul se produce fara avertisment.
Realitate: din 10 persoane care se sinucid, 8 dau mesaje asupra
intentiei lor, cat de mici, de vagi ar fi acestea. Suicidul este
rezultatul unui proces care este intotdeauna observabil chiar
daca la tineri se deruleaza foarte rapid.
Mit: o persoana suicidara isi doreste in mod real sa moara.
Realitate: persoana suicidara doreste sa nu mai sufere si nu sa
moara. Ea ezita intre viata si moarte si lasa in grija altora faptul
de a-i salva.
Mit: persoana suicidara este ori lasa ori curajoasa.
Realitate: persoana suicidara nu vrea sa-si puna capat zilelor din
lasitate sau curaj, ci pentru ca viata sa ii pare insuportabila, pentru
ca nu intrevede alta solutie si se simte disperata.
Mit: suicidar o data, suicidar pentru totdeauna.
Realitate: tendinta de suicid este reversibila. Procesul suicidar nu
dureaza toata viata si poate fi oprit definitiv chiar si la cei care
aparent au aceasta tendinta cronica.
Profilaxia
Procesul suicidar este perioada care separa momentul in care apare criza de trecerea
la act. In adolescenta, acest interval poate Suicidul reprezinta ultima tentativa de a
recapata controlul. Un eveniment precipitant urmeaza, o problema se adauga si
determina trecerea la act.Este important de stiut ca nu este niciodata prea tarziu sa
intervenim. Ambivalenta si teama legate de trecerea la act sunt prezente pana in
ultimul moment iar procesul poate fi oprit oricand.Pentru adolescent, procesul
suicidar poate fi scurt, uneori dureaza doar cateva ore. Acestea sunt strigate de
ajutor, urme de speranta si ele pot fi: Mesaje verbale si aluzii la moarte: “ar fi mai
bine sa mor”, “asa n-as mai suferi”, “voi n-o sa ma mai vedeti mult timp…”, “mi-e
frica sa ma sinucid”, etc.; Parintele trebuie sa incerce sa convinga tanarul de
utilitatea unui plan de siguranta in caz de ganduri de sinucidere ale acestuia, care se
mai numeste contract scris sau verbal impotriva sinuciderii. Tanarul accepta sa nu-si
produca lui insusi vreun rau si sa spuna unui parinte daca are ganduri de sinucidere.
Dovezi privind eficacitatea contractului impotriva sinuciderii, in prevenirea
tentativei de sinucidere sau a actului in sine sunt in curs de evaluare. Inca nu este
clar daca aceste intelegeri ajuta si in ce masura ajuta, insa unii medici sunt de parere
ca ele sunt utile. In cazul in care apare orice semn de sinucidere (de exemplu un
comportament agresiv sau ostil, ganduri excesive despre moarte, sau detasarea de
la realitate) trebuie solicitat ajutorul cadrelor medicale, fie cel al medicului care
ingrijeste copilul, unui consilier cu experienta, medicului psihiatru sau serviciilor de
urgenta
Sinuciderea este un pas înapoi: în
hăul preistoriei! (Costel Zăgan)
Sinucidere: orice caz de moarte rezultat direct sau indirect
dintr-un act pozitiv sau negativ săvârşit de victima însăşi şi
despre care aceasta ştie ce rezultat va produce.
(Emile Durkheim)
Sinuciderea este cea mai imorală
dintre crime.(Massimo Bontepelli)
Sinuciderea este expresia
paroxistică a orgoliului
nemăsurat.(Gabriel Liiceanu)
Cocluzie:
Majoritatea adolescentilor care sufera de depresie pot fi tratati de depresie cu
ajutorul psihologului si cu o sustinere corespunzatoare a familiei.In urma celor
prezentate mai sus mentionez ca ideile ce se desprind pot naste pareri impartite.De
pilda la intrebarea “trebuie blamat suicidul?” vom intalni raspunsuri atat pozitive
cat si negative.Aceasta se va intampla in functie de pozitia celui ce raspunde.Dupa
cum am prezentat, exista mai multe tipuri de morala fiecare plecand de la premise
diferite si ajungand la concluzii diferite.Raportul intre libertate si suicid este la
randul sau conditionat de tipul de morala in care se incadreaza indivizii.Intr-o
morala crestina traditionala libertatea este limitata iar suicidul condamnat.In alte
tipuri de morala libertatea este dusa la extrema care uneori se confunda cu
sinuciderea.
In final concluzionez prin a spune ca sinuciderea in raportul sau cu
libertatea reprezinta un act pur individual cu insemnatate numai pentru cel
care o savarseste.Trecand dincolo de morala cel care se sinucide isi execita
in cele din urma o libertate.Problema moralitatii faptei sale ramane din
pacate a fi judecata de ceilalti.