Sunteți pe pagina 1din 20

IMM-URILE IN JAPONIA

OBIECTIVE PRINCIPALE
 Prezentare generala a IMM-urilor, avantajelor si
dezavantajelor lor;
 Evidentierea importantei IMM-urilor in economie;
 Abordarea Japoniei cu privire la IMM-uri;
 Teoria supraomului din Japonia;
 Tendinta redusa de sindicalizare in IMM-urile
japoneze;
 Relatia OYABUN-KOBUN.
Cuprins

 Ce sunt IMM-urile?
 Ce rol au IMM-urile in cadrul economiei?

 Avantajele IMM-urilor

 Dezavantajele IMM-urilor

 Imm-urile in Japonia

 Sistemul JUST IN TIME

 Concluzii

 Bibliografie
Ce sunt imm-urile?
Categoria Intreprinderilor Micro, Mici si Mijlocii (IMM) este formata din intreprinderi care
angajeaza mai putin de 250 de persoane si care au o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 de
milioane de euro si/ sau detin active totale de pana la 43 de milioane de euro.
P. Drucker (savant american) spunea că „micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al
creșterii economice”. Acest lucru este foarte adevărat, deoarece anume întreprinderile mici și
mijlocii determină creșterea economică a unei țări, structura și calitatea produsului național brut
(PNB). În majoritatea țărilor dezvoltate, ponderea întreprinderilor mici și mijlocii este de 60-
70% din PIB-ul țării respective.
Rolul imm-urilor in cadrul economiei
Întreprinderile mici și mijlocii au un rol deosebit de important în cadrul economiei naționale,
deoarece:

-contribuie semnificativ la reducerea ratei șomajului, la creșterea economiei și la îmbunătățirea


condițiilor de trai;

-permit recuperarea mai rapidă a investițiilor în comparație cu întreprinderile mari;


-se adaptează mai rapid la cerințele clienților și la schimbările ce pot apărea pe parcursul
dezvoltării afacerii;
-sunt mai ușor de administrat și de controlat;
-asigură consumatorii cu produsele și serviciile de care aceștia au nevoie;
-contribuie la dezvoltarea concurenței și la înlăturarea situațiilor de monopol;
O companie, pentru a fi considerată mică sau mijlocie, trebuie să îndeplinească două tipuri de criterii:
cantitative și calitative.
— cantitative: profitul, numărul salariaților și volumul vânzărilor;
— calitative: atingerea a unui anumit grad de integrare în mediul economic sau a unui anumit nivel
al productivității muncii, etc.

 Avantajele imm-urilor
Întreprinderile mici și mijlocii au foarte multe avantaje, printre care am putea enumera următoarele:
-Întreprinderile mici și mijlocii răspund mai rapid la condițiile schimbătoare ale pieței;
-întreprinderi pot fi înființate cu investiții mai mici în comparație cu companiile mari și perioada de
recuperare a acestora este de asemenea mai redusă;
-IMM-urile pot implementa cu ușurință noile tehnologii, pot adăuga, modifica produsele sau
serviciile prestate de către întreprindere, iar aceste schimbări le vor executa în termeni mai reduși
de timp în comparație cu întreprinderile mari, datorită faptului că sunt mai flexibile și se adaptează
rapid la conjunctura pieței. De asemenea, costul schimbărilor nu va fi atât de mare comparativ cu
firmele mari;
-Oferă produse și servicii de o înaltă calitate la prețuri rezonabile;
-Întreprinderile mici și mijlocii cunosc mai bine cerințele clienților și au posibilități mai mari de
extindere pe piața locală;
-În cadrul IMM-urilor este prezent un sistem de management, de planificare, organizare și control, foarte
simplu, ușor și eficient;

-Întreprinderile respective exercită o funcție socială, prin asigurarea cetățenilor cu locuri de muncă,
oferirea salariilor cuvenite, motivarea angajaților și crearea unui colectiv unit.

-Aceste întreprinderi, fiind în continuă creștere, duc la existența unui număr tot mai mare de proprietari,
care sunt considerați drept pătura de mijloc a societății, ce-și asigură de sine stătător o condiție socială
mai bună și un trai cât mai decent, ajutând în paralel și alți oameni să ajungă la scopurile propuse;
-Întreprinderile mici și mijlocii duc necontenit la progresarea și reformarea economiei.

Dezavantajele imm-urilor

-Existența unor cazuri de investiții nerentabile;


-Impozite și cerințe prea mari;
-O cerere prea mică pe piață pentru produsele sau serviciile oferite de unele întreprinderi mici sau
mijlocii;
Dezavantajele IMM-urilor

-Întreprinzătorul nu poate poseda absolut toate aptitudinile necesare pentru administrarea afacerii,

de aceea uneori pot apărea dificultăți în procesul de organizare a activităților, iar în cazul în
care antreprenorul își propune să-și mărească sectorul de activitate și nu este suficient de
pregătit pentru acest lucru, poate suferi un eșec;

-Legislația, politica țării în care activează întreprinderea și situațiile de monopol, pot influența
negativ asupra dezvoltării acesteia;

-Pot apărea dificultăți la obținerea creditelor sau la convingerea investitorilor pentru a primi
resursele financiare necesare dezvoltării afacerii. De asemenea, rata dobânzii înalte, deseori
duce la imposibilitatea întreprinderii de a se adapta tuturor cerințelor și la falimentare.
 IMM-urile in Japonia
In Japonia exista 4.69 milioane intreprinderi mici si mijlocii (IMM-uri), constituind 99,7% din totalul
intreprinderilor, adica 70% din totalul fortei de munca. Din aceste date, putem deduce cu usurinta
faptul ca IMM-urile formeaza cadrul economiei japoneze, si ca revitalizarea reala a economiei
japoneze este imposibila fara revitalizarea IMM-urilor.
Japonia s-a confruntat mult timp cu daunele provocate de prabusirea economiei "bubble". Sarcina
Agentiei Intreprinderilor Mici si Mijlocii este de a asigura sprijin IMM-urilor, deoarece acestea
reprezinta forta motrice in ceea ce priveste revitalizarea economica si crearea de locuri de munca.
In acest scop, Agentia integreaza legile si regulamentele existente, si sprijina crearea de aliante
intre IMM-uri, contribuind astfel la efortul lor de a infaptui noi intreprinderi sau de a patrunde pe
noi piete.
IMM-urile japoneze apar in mai multe forme, de la firmele care detin o pozitie de lider mondial in
tehnologie (motorasele necesare pentru a face sa vibreze telefoanele mobile sunt distribuite in
intreaga lume exclusiv de IMM-uri japoneze), la magazinele "de cartier" care vand bomboane,
foarte populare in randul copiilor; aceste intreprinderi de talie mica si mijlocie reprezinta
fundamentul real al economiei japoneze. Dupa mai multi ani de recesiune, urmati de caderea
economiei de tip "bubble", in economia japoneza au inceput sa apara unele semne incurajatoare.
Noua crestere economica depinde in cea mai mare masura de modul in care IMM-urile si
intreprinzatorii sunt capabili sa joace un rol activ in sprijinirea unei expansiuni de acest gen.
În Japonia criteriile de apreciere a unei întreprinderi sunt considerate mărimea capitalului,
numărul salariaților și apartenența ramurală. Astfel, în industria extractivă și
prelucrătoare, comunicații, transport și construcții, întreprinderea este considerată
mijlocie dacă are un capital maxim de 100 mii yeni (660 mii dolari) și de 300 de salariați.
În comerțul cu ridicata, sunt considerate mijlocii, acele întreprinderi care au un capital
maxim de 30 mii yeni (200 mii dolari) și până la 100 salariați. În comerțul cu amănuntul
și servicii, sunt evaluate drept întreprinderi mijlocii cele cu un capital ce nu depășește
valoarea de 10 mii yeni (66 mii dolari) și 50 de salariați. Întreprinderi mici sunt cele care
au cel mult 5 angajați, dacă vorbim despre sfera comerțului și a serviciilor, și cel mult 20
de angajați în celelalte domenii de activitate.
O ECONOMIE IN CARE ORICINE POATE FI COMPETITIV
Dupa daunele suferite la sfarsitul celui De-al II-lea Razboi Mondial, au aparut mai multi
antreprenori hotarati sa construiasca "o noua Japonie". Acest moment reprezinta inceputul
Sony, Honda, precum si a altor companii care au ajuns sa detina pozitii de monopol pe
piata mondiala si care, de asemenea, au alimentat nivelul de crestere economica al
Japoniei. Acum este necesara o noua miscare care sa stimuleze crearea de noi societati
care sa revitalizeze economia japoneza. Demararea unei afaceri in anii de dupa prabusirea
economiei "bubble" s-a dovedit a fi un proces anevoios dar, datorita faptului ca indicatorii
economici prezinta semne de recuperare a timpului, este indicat ca antreprenorii mai
putin norocosi sa fie ajutati sa prospere din nou. In acest scop, Agentia pentru IMM-uri a
infiintat un nou sistem de finantare care nu necesita o garantie sau un girant pentru
imprumuturi de pana la o anumita valoare, intr-un efort de a-i sprijini pe cei care
intampina dificultati in demararea unei afaceri.
Pe langa aceasta asistenta financiara, Agentia contribuie si la dezvoltarea resurselor umane,
prin infiintarea de scoli menite sa creeze antreprenori de success; de asemenea, anumite
persoane care detin o vasta experienta in afaceri ofera sprijin in fiecare etapa a demararii
unei afaceri, de la dezvoltarea de tehnologie, pana la identificarea pietelor. Prin aceste
initiative, Agentia pentru IMM-uri ofera un suport solid celor care vor sa infiinteze noi
afaceri. Unul dintre punctele forte ale productiei japoneze este capacitatea de a crea
produse remarcabile, prin intermediul unor abilitati avansate detinute de IMM-uri. De
exemplu, o fabrica mai putin cunoscuta a folosit nano-tehnologii in cadrul procesului de
creare a unui dispozitiv astronomic de observatie, pentru a dezvolta un aparat de
fotografiat utilizat pe un spatiu de transfer al NASA. Un alt IMM a creat primii "ochelari
anti-ceata" din lume echipati cu un MICROFAN, iar acestea au devenit in scurt timp
brand-uri internationale.
„UCHI-SOTO”- NOI ŞI EI
SISTEMUL JIT(JUST IN TIME)
Sistemul Just In Time (exact la timp) a fost utilizat pentru prima dată în Japonia la
începutul anilor ‘70 ai secolului trecut, la uzinele de automobile Toyota. Acesta este
o modalitate de organizare şi control al producţiei şi gestionării de stocuri ale
întreprinderii, menită să diminueze volumul stocurilor pe care firma le gestionează,
bazându-se pe principiul „stocuri zero” (de materii prime şi produse finite)precum
şi un flux susţinut al producţiei.
PRINCIPII:
ELIMINAREA PIERDERILOR se impune ca o necesitate obiectivă în orice
stadiu în care se găseşte produsul. Acest lucru presupune ca întreprinderea să
acorde atenţie oricărui factor care poate provoca la un moment dat un prejudiciu
activităţii de producţie:
- Necorelarea între capacitatea de producţie şi necesităţile corespunzătoare unei
anumite perioade de timp;
- Supradimensionarea necesarului de personal;
- Erori în derularea procesului de producţie;
- Neconcordanţă între producţie şi cererea pieţei etc.
Îmbunătăţirea continuă este necesară pentru a fi mereu cu un pas înaintea
concurenţilor în condiţiile unei economii mondiale caracterizată prin
supraofertă în aproape orice ramură sau subramură.
La nivelul de producţie se urmăreşte perfecţionarea continuă a
procesului de fabricaţie, care să ducă la creşterea productivităţii muncii,
implicit la creşterea eficienţei economice a întregii activităţi.
Calitate perfectă (zero defecte) trebuie asigurată atât pentru produs
cât şi pentru producţie, de unde şi importanţa majoră a managementului
calităţii din cadrul întreprinderii.
În cazul sistemelor JIT calitatea este asigurată la fiecare loc de
muncă, iar muncitorul care execută o operaţie este direct răspunzător de
fiecare piesă prelucrată de maşina lui.
Zero stocuri este unul din principiile cu cele mai multe implicaţii şi
legături manifestate direct în procesul de producţie. Aplicarea acestui
principiu impune eliminarea aleatorului şi a incertitudinilor, furnizori stabili
şi de încredere, proiectarea corespunzătoare a produselor, a pieselor, iar cel
mai important principiu şi totodată cel care necesită cea mai îndelungată
perioadă de timp pentru a fi implementat este respectul faţă de factorul
uman.
TENDINŢA REDUSĂ DE SINDICALIZARE
 Principala caracteristică a relaţiei management-sindicate în
întreprinderile japoneze o reprezintă constituirea sindicatelor pe
companie, din acestea făcând parte personalul angajat permanent.
 Ponderea salariaţilor membri de sindicat diferă în funcţie de mărimea
întreprinderii şi de sectorul în care acesta funcţionează, astfel în
întreprinderile de peste 500 de angajaţi ponderea membrilor de sindicat
este de aproximativ 64%, în timp ce în întreprinderile cu 100 de angajaţi
ponderea este de numai 9%.
 În multe situaţii în care întreprinderea se confruntă cu probleme
deosebite precum reducerea cererii, surplus de capacitate, folosirea unor
tehnologii învechite, sindicatele abordează împreună cu managementul
soluţionarea acestora.
 Adaptarea întreprinderii la schimbările din mediu are ca principală
premisă accentul pus pe tehnologie şi nu pe schimbările din structura
forţei de muncă.
RELATIA „OYABUN-KOBUN”
SE BAZEAZA PE:
 Cooperarea intensă dintre guvern şi cercurile economice japoneze;
 Implicarea organismelor guvernamentale în dirijarea şi desfăşurarea activităţilor
întreprinderilor japoneze;
 Sistemul birocratic japonez pune bariere pieţei nipone prin numeroasele
reglementări şi ordonanţe;
 Ajutorarea şi stimularea financiară a sectoarelor prioritare;
 Protejarea industriilor şi corporaţiilor care se confruntă cu probleme dificile;
 Companiile de dimensiuni mari coexistă cu un număr mare de companii mici;
 Fiecare companie menbră a unui grup industrial şi-a dezvoltat propria reţea de
furnizori de componente;
 Companiile mici sunt, de cele mai multe ori, companii captive ale grupurilor
industriale.
IDEI REZUMATIVE
• IMM-urile reprezintă o majoritate covârşitoare a întreprinderilor
totale în Japonia şi o mare parte a forţei de muncă făcând ca
sănătatea lor să fie esenţială pentru economia japoneză per
asamblu.
• Condiţiile dificile pentru IMM-uri anterioare recesiunii din 2008-
2009 se reflectă în problemele de lungă durată ale economiei
interne japoneze.
• Au fost afectate în special IMM-urile din lanţul de aprovizionare
pentru export.
• Se confruntă cu probleme de asigurare a finanţării;

• Investesc relativ puţin pentru inovare;

• Grupeaza pietele de dezvolare pentru atingerea pieţelor

internaţionale.
CONCLUZII
 Sectorul IMM-urilor are un rol important în asigurarea dezvoltării economice, a
stabilităţii ei, in creşterii mobilităţii şi adaptabilităţii economiei naţionale la
condiţiile schimbătoare de ordin intern şi extern. El reprezintă un factor de
diversificare a economiei. Prezenţa unui sector IMM bine dezvoltat în cadrul
economiei este deosebit de important în condiţiile reformării structurale a
economiei şi creşterii şomajului, fenomene ce însoţesc acest proces. În ţările
dezvoltate din punct de vedere economic, sectorul IMM este considerat promotor al
dezvoltării economice graţie avantajelor pe care le oferă, el demonstrează o
dezvoltare accelerată mai ales în domeniul serviciilor şi a producerii mărfurilor de
larg consum. IMM-urile sunt mai flexibile şi reacţionează mai rapid la schimbările
mediului de afaceri şi la cerinţele pieţei. Din acest considerent investiţiile în IMM-
uri aduc venituri mai mari decât investiţiile în întreprinderi mari. De altfel, acestea
din urmă beneficiază din plin de serviciile IMM-uilor şi într-un fel sunt dependente
de ele. Acestea sunt orientate spre satisfacerea necesităţilor pieţei locale şi
utilizează resursele şi forţa de muncă locală, având o contribuţie substanţială în
soluţionarea problemelor sociale.
SME- SMALL-MEDIUM ENTERPRISES --- IMM
BIBLIOGRAFIE
 http://www.antreprenor.su/2012/03/intreprinderile-mici-si-mijlocii-imm.html
 http://www.proiecte.ro/economie/intreprinderi-mici-si-mijlocii-in-japonia-
45303
 http://www.economistinsights.com/sites/default/files/EIU_Microsoft_JapanSM
Es_FINAL-WEB.pdf