Sunteți pe pagina 1din 23

Modelul Nordic

Alexandru Badea (301 MM)


Andreea Barbu (301 MM)

Coordonat de prep.univ. Cristian Elena Raluca


Modelul Modelul nordic se referă la politicile economice și
Nordic sociale comune țărilor nordice.

Modelul nordic a început să câștige atenția după al


doilea război Mondial

Ţările nordice membre ale Uniunii Europene, Suedia,


Finlanda, Danemarca, la care se adaugă şi Olanda,
sunt statele care sunt asimilate cu acest model social.
Acestea oferă cele mai extensive sisteme de protecţie
socială din lume, circa o treime din produsul intern
brut (PIB) fiind alocată politicii sociale.
Modelul Nordic
Modelul Nordic se caracterizează printr-un
grad ridicat de redistribuire, prin promovarea
incluziunii sociale, a universalitătii asistenței
sociale, a dialogului social și a cooperării între
partenerii sociali și guvern.

Modelul
Nordic Aceste economii sunt printre cele mai
competitive economii europene, deși asigură
coeziune economică și socială cetătenilor;
performanțele tărilor care compun acest
submodel se explică prin eliminarea anumitor
compromisuri existențe între funcționarea
economiei și efectele în plan social.
Modelul Nordic
Un nivel foarte înalt în ceea ce privește sistemul de protecție socială

Predominant prezintă unele din cele mai ridicate impozite, din incasările cărora se realizează
finanțarea serviciilor publice cuprinzătoare și de inaltă calitate
Grad scăzut de inegalitate a veniturilor

Învățarea permanență, ca soluție pentru stimularea procesului inovator

Mobilitatea forței de muncă, stimularea inițiativei antreprenoriale

Asigurarea unui nivel ridicat al investițiilor în cercetare – dezvoltare

Abordarea pieţei muncii combină generozitatea cu stricteţea – de exemplu, in Suedia, indemnizaţia


de şomaj este una din cele mai ridicate, dar ea este acordată pe perioade scurte, fără excepţii, astfel
încurajând lucrătorii pentru a căuta, în mod activ, locuri de muncă şi a le accepta.

Modelul Nordic
Caracteristici
Rata de angajare a persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani (%)
Consistența modelului nordic și
performanța sa e ilustrată printr-o
serie de indicatori: creșterea
economică; productivitatea muncii,
investiții în cercetare și dezvoltare;
performantă în sectoarele high-tech
și telecomunicații, ocuparea forței de
muncă (inclusiv în rândul femeilor și
lucrătorilor mai în varstă); și
infrastructură fizică și socială.

Modelul Nordic
Impactul economic
Experiența țărilor nordice
arată următoarele lucruri:
majorarea productivității
contribuie la reducerea
inegalității veniturilor;
politicile active pe piața
muncii determină
diminuarea timpului de
căutare între slujbe și,
implicit, a ratei șomajului pe
termen lung.

Modelul Nordic
Impactul economic
Datorită politicilor economice
și sociale asimilate cu acest
model, țările nordice reușesc
să își păstreze o rată a inflației
în conformitate cu standardele
Europene.

Modelul Nordic
Impactul economic
Cheltuieli sociale alocate din produsul intern brut (PIB)

Țările nordice alocă un procent


peste media Organizației pentru
Cooperare și Dezvoltare
Economică (OCDE) pentru
cheltuieli sociale.

Modelul Nordic
Impactul economic
Cheltuieli alocate catre cercetare si dezvoltare din PIB

De asemenea, țările nordice


sunt fruntașe în alocarea de
fonduri pentru cercetare și
dezvoltare, motiv pentru care
ele se află la conducere când
vine vorba de inovație.

Modelul Nordic
Impactul economic
Persoanele expuse riscului sărăciei și excluziunii sociale

Țările nordice sunt cu mult sub


media Europeană în ceea ce
privește riscul sărăciei și
excluziunii sociale.

delul Nordic
actul social
Persoanele lipsite în mod sever din punct de vedere material

Modelul
Nordic
Impactul social

Diferența între media Europeană și țările nordice este din nou


considerabilă în ceea ce privește lipsa materială.
Nevoia nesatisfăcută de asistență medicală

Cu excepția Finlandei, țările


nordice se află sub media
Europeană în ceea ce privește
nesatisfacerea în ceea ce privește
asistența medicală.

Modelul Nordic
Impactul social
Persoanele care locuiesc în gospodării cu costuri de locuit mai mari de 40% din
venitul total disponibil

Exceptând Danemarca, țările


nordice se plasează din nou sub
media Europeană în ceea ce
privește costurile de locuit.

Modelul Nordic
Impactul social
Modelul Nordic Finlanda
Impactul educațional
Cine credea că pauzele dese pot ajuta la crearea unor ași academici?

Națiunea din nordul Europei îi incurajeaza pe copii - care nu încep studiile până la vârsta de 7 ani -
să aibă sesiuni de joacă în aer liber pentru 15 minute la fiecare oră din cele 5 ore de școală zilnic.

Cu toate acestea, elevii au în consistență un rang înalt în evaluările PISA (Programme for
International Student Assessment), cele mai recente ranguri din Finlanda fiind al șaselea în lectură și
al douăsprezecelea în matematică.
Și nu este vorba doar de câțiva elevi fruntași care asigură conducerea !

Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), diferența dintre cei mai
slabi și cei mai puternici studenți din Finlanda este cea mai mică din lume.
Modelul Nordic Olanda
Impactul educațional
”Geen Nederlands spreken?” (nu vorbiți neerlandeză?) – Nicio problemă!

Chiar și studenții nevorbitori de limbă primesc ajutorul de care au nevoie pentru a reuși în școlile olandeze.

Clasată pe locul 8 în evaluările Pearson Education și pe locul 10 în cadrul studiului PISA, Olanda oferă predare în
alte limbi decât olandeză pentru elevii din clasele 1-4 pentru a încuraja invătarea în toate disciplinele.

Și pentru a-și păstra rata de absolvire de 94% la nivel secundar, Olanda aloca fonduri suplimentare pentru
studenții nevoiasi și minoritățile etnice - potrivit UNESCO, școlile primare cu cel mai mare număr de elevi
dezavantajați au, în medie, aproximativ 58% mai mulți profesori și personal de sprijin.
Modelul Nordic Danemarca
Impactul educațional
Ca și în Olanda, Danemarca de asemenea oferă programe adiționale pentru elevii nevorbitori de
limbă începând cu vârsta de 6 și până la 17 ani.

Mai apoi, pentru a identifica ceea ce este cel mai bine pentru elev, profesorul va descoperi abilitătile
elevului de limbă străină și daneză, precum și de alfabetizare și numerație, iar apoi, bazat pe evaluare,
profesorul va recomanda ca elevul să fie trimis fie la o clasă normală sau cu suport.

Educația este complet gratuită în Danemarca, inclusiv cea universitară, pentru studenții EU și EEA
(European Economic Area).

De asemenea, pe lângă gratuitatea educației, la nivel universitar studenților le este oferit un sprijin
din partea statului de aproxmativ 750 EUR/lună-pentru studenți acest lucru poate contribui în mod
semnificativ la sarcina financiară a educației viitoare și facilitează cu mult viața acestora, asigurându-
le posibilitatea de a continua și termina studiile.
Modelul Nordic Suedia
Impactul educațional
Vorbind despre natura unică a instituțiilor de învățământ suedez, cel mai important lucru de luat în
considerare este însăși procesul de educație bazat pe relația informală dintre profesori și studenți.
Astfel de interrelații deschise facilitează dezvoltarea gândirii creative, în clase non-ierarhice, cu un
accent puternic pe gândirea holistică și sustenabilitate, aceste elemente fiind foarte apreciate în ceea
ce privește tradițiile culturale ale Suediei.
Precum celelalte țări nordice, Suedia de asemenea oferă programe în limba Engleză elevilor
nevorbitori de limbă.

La nivel universitar, deși educația nu este complet gratuită în Suedia, studenților internaționali li se
oferă totuși burse atractive pe baza nationalitătii, a meritelor și a mediului economic.
Ponderea populației după nivelul de educație între 2011 - 2016

Modelul
Nordic
Impactul
educațional

Finlanda – locul 2, 33.6%


Suedia – locul 6, 29.1%
Danemarca – locul 7, 27.1%
Olanda – locul 10, 24.8%
Învățarea permanentă a populației cu vârste
cuprinse între 25 și 64 de ani care participă
la educație și formare intre 2011 - 2016

Suedia – locul 1, 36.7%


Danemarca – locul 2, 32.7%
Finlanda – locul 3, 30.3%
Olanda – locul 8, 19.6%

Modelul Nordic
Impactul educațional
Dintre cele patru submodele din cadrul Uniunii
Europene, submodelul nordic este cel mai performant în
realizarea obiectivelor asumate prin Strategia Lisabona,
deoarece a generat atât eficientă macroeconomică,
precum și echitate socială. Submodelul nordic
(scandinav) se caracterizează printr-un grad ridicat de
redistribuire, prin promovarea incluziunii sociale, a
universalitătii asistenței sociale, a dialogului social și a
cooperării între partenerii sociali și guvern.
Modelul Aceste economii sunt printre cele mai competitive
economii europene, deși asigură coeziune economică și
Nordic socială cetătenilor; performanțele tărilor care compun
acest submodel se explică prin eliminarea anumitor
Distincții față de compromisuri existente între funcționarea economiei și
efectele în plan social.
celelalte modele Modelul mediteranean, caracterizat printr-un grad redus
de ocupare și risc ridicat de sărăcie, nu oferă nici
echitate, nici eficientă. Modelele continental și anglo-
saxon oferă fie echitate, fie eficientă, în timp ce modelul
nordic, asigurând rate ridicate ale ocupării și risc scăzut
de sărăcie, reușește să combine cel mai bine eficiența și
echitatea. Acesta este și motivul pentru care, dintre tările
UE, cele mai bine plasate în competiția internatională
sunt tările scandinave.
• Aceleanu, M.I., “Modelul suedez în domeniul ocupării forţei de
muncă. Soluţii postcriză”, Economie teoretică şi aplicată Volumul
XIX (2012), No. 4(569), p. 70-78
• http://nordic.businessinsider.com/sweden-denmark-and-finland-are
-the-most-innovative-nations-in-the-eu-2016-7

Bibliografie
• http://gini-research.org/system/uploads/480/original/8_-_Blomgr
en.pdf?1372263555
• http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/8818246/3-20
042018-AP-EN.pdf/c4d4085d-7e32-438b-bc44-61eca9a6998b
• http://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/-/
WDN-20180402-1
• https://data.oecd.org/rd/gross-domestic-spending-on-r-d.htm
• https://international.kk.dk/artikel/how-do-non-danish-speaking-chil
dren-start-school