Sunteți pe pagina 1din 17

SISTEME ECONOMICE COMPARATE

SUEDIA
Limite ale funcționarii economiei de
piată?

 Externalitățile, asigurarea de bunuri publice și distribuirea


inechitabilă (nedreaptă) a veniturilor.
 Oferă motivații pentru acțiunea guvernamentală.
 Una dintre cele mai importante activități ale guvernului
implică modificarea distribuției veniturilor (prin plăți de
transfer, oferirea de bunuri publice și finanțarea acestor
activități prin taxare).
“Welfare state” - statul bunăstării

 Suedia- chintesența statului bunăstării


 Invățământ gratuit, servicii medicale gratuite, sistem de
pensii generos
 50% din venitul național se află la dispoziția statului
 90% din producție se realizează în sectorul privat

 Suedia: welfare state socialism sau welfare state


corporatism?
Evolutia economică a Suediei

 1870: Suedia
era o națiune săracă,
afectată adesea de
foamete!
 Valuri migratorii însemnate
- 1,3 milioane de imigranți în
SUA (cauze: recolte proaste,
lipsa de locuri de muncă în
industrie, restricțiile bisericii)
1870 – 1970: secolul de aur
 Productivitatea Suediei creste de 17 ori.
 De la un PIB/locuitor de 40-50% din cel al Marii Britanii, la inceput de secol
XIX, la a patra cea mai bogată țară a lumii în 1970! (după Elveția, SUA și
Luxemburg)
 Teorii:
 exportul de resurse naturale (lemn și minereuri) ca urmare a creșterii cererii
din partea Marii Britanii industrializate
 neimplicarea în cele două razboaie mondiale
 Investiții în educație și infrastructură (căi ferate)
 dar, mai curand, reformele instituționale de la finalul secolului XIX:
- reformele agrare, asigurarea drepturilor de proprietate și impunerea de taxe fixe
ce au condus la creșterea stimulentelor în direcția sporirii productivității
- deschiderea unor bănci comerciale și de economii (private) – surse importante
de finanțare pentru inițiativele private
1870 – 1970: secolul de aur
 Reducerea taxelor vamale și dereglementarea comerțului cu
lemn, liberalizarea pieței lemnului, privatizarea pădurilor și
posibilitatea ca imigranții britanici, norvegieni și germani să aibă
drept de proprietate în Suedia – dezvoltarea fabricilor de
cherestea
 Importante măsuri anti-corupție
 Liberalizarea presei, abolirea pretențiilor unor poziții înalte în stat
pentru aristocrați, acordarea de drepturi egale la moștenire
pentru femei și bărbați
 Succesul exporturilor s-a bazat pe acordarea a numeroase patente
(Ericsson, mini telefonul inventat în 1884 și patentat în 1895)
 Religia luterană a încurajat industrializarea și etica muncii
 Social democrații și sindicatele au devenit cea mai importantă forță politică.
 Pragmatismul social democraților – menținerea unei economii libere, dincolo
de preocupări ideologice
 Principala direcție a acțiunii guvernamentale – menținerea unui nivel ridicat al
ocupării
 Evitarea discrepanțelor stridente între cei avuți și cei săraci (Indicele Gini -
27.3% )
 Practici de negociere colectivă puternic centralizate. Salariile sunt negociate la
nivel național
 Suedia este cea mai sindicalizata societate din lume!! (95% dintre lucrători fac
parte dintr-o grupare de negociere colectivă)
 Negocierea centralizată este un determinant important al distribuției
produsului social
 Cheltuieli guvernamentale – două treimi din PIB
 Asa numitul stil suedez, termen ce se referă la spiritul
consensului, predictibilitatea și raționalitatea ce au
caracterizat politica în Suedia în secolul XX.
 Acordul Saltsjöbaden din 1938 dintre Confederația Sindicală
din Suedia (LO) și Confederația Patronatelor (SAF) –
avertismente în avans în legătură cu orice acțiune
semnificativă, permitând negocierea și medierea.
Principiile de bază ce guvernează
interacţiunea guvern-cetăţean:
 O distribuţie corectă a bunăstării economice.
 Muncă pentru toţi - mijloc esenţial pentru eliminarea
privaţiunilor
 Un grad înalt de solidaritate socială pentru a uni indivizii în
vederea atingerii unui ţel comun. Reducerea diferenţelor salariale
între industrii de la 39% în anii 60 la 12% în anii 80. Corelarea
creșterilor salariale cu evoluția prețurilor exporturilor și productivitatea
muncii.
 Reguli realizate printr-un proces democratic.
 Participaţie extinsă dincolo de democraţia electorală.
 Toţi cetăţenii trebuie să aibă acces la informaţie.
 În realitate, egalitarismul promovat de primul principiu intră
în conflict cu eficienţa economică, frânând procesele pieţei.
Dificultăți în atragerea de forţă de muncă în industriile
orientate către export, creșterea salariilor lucrătorilor
publici, reducerea decalajelor între muncitorii calificați și cei
necalificați – cerere redusă pentru învățământ terțiar!
 Suedia - cea mai sindicalizată societate din lume, cu o
puternică centralizare a capitalului.
 Numărul de companii mari din top 500 la nivel
european/million locuitori – 3,6 (cel mai mare nivel din
Europa!)
 Relaţii strânse între marile corporaţii şi stat (taxe pe capital
mai mici decât cele pe muncă).
După 1970

 Subvenționarea industriei neperformante și deprecierea


monedei pentru a susține competitivitatea.
 1970-1990: taxele cresc cu aproape un procent anual.
 Inițiativa antreprenorială este redusă. Niciuna dintre marile
companii suedeze nu a fost inființată după 1970!
 Reglementarea pieței muncii – creșterea costurilor salariale
Reglementarea pieței muncii
 Extinderea perioadei de preaviz (1971),
 Norme privind angajarea lucrătorilor în construcții pe baza
instrucțiunilor de la biroul public de ocupare (1973),
 Obligativitatea companiilor să ofere timp liber pentru formare
lingvistică și să plătească pentru cursurile de limbă suedeză ale
imigranților (1973),
 Protecție împotriva concedierii femeilor însărcinate (1974),
 Limitarea angajării temporare (1974),
 Legea oferirii de timp liber pentru activități sindicale (1974) și pentru
cursuri de educație și formare (1975),
 Restricții cu privire la posibilitatea de a lucra ore suplimentare (1978),
 Costurile reale cu munca au crescut mai mult decat productivitatea
(adăugam aici și creșterea impozitului pe salariu, de la 12,5% în 1970
la36,7% în 1979) – ineficiența colectării, evitarea plății taxelor
Social Services and Benefits

 Social insurance and welfare expenditures come to around 25 percent of GNP in Sweden, compared
to approximately 10 percent in the U.S. The benefits are extensive and very generous by U.S.
standards and would require a separate book to be discussed fully.3 In the following paragraphs we
shall only scratch the surface of Sweden's "cradle to grave" provision of social assistance.

 Suppose you are married, you live in Stockholm, and you have just become a parent.
Suppose, further, for purposes of grammatical convenience, you are the male of the
couple. You are entitled to the parental benefit, which gives you or your wife a six-month
leave (at 90 percent pay) from your work. You or your wife is also entitled to an
additional three months that you may take any time up to your child's eighth birthday
and yet another three months at a fixed daily allowance of 37 krona (approximately $5).
You or your wife may also take up to sixty days' leave per year per child (again at 90
percent pay) when your child is sick. Alternatively, you may elect to take eighteen
months' leave from the time of your child's birth and be guaranteed your job. Both
parents also have the right to shorten working hours to three-fourths of normal until the
child's eighth birthday (pay is proportionately reduced). You, as parents, receive a child
allowance for each child under the age of sixteen. At the end of 1981, this equaled 3,000
krona (around $430) per year. Primary, secondary, and university education is free.
 Students over sixteen also receive a study allowance of over 2,000 krona per
year. Furthermore, your family will have virtually all of its medical expenses
covered by national health insurance. You may choose to visit either a public
clinic or hospital as an outpatient or to visit a private practitioner. If you select
the former, you pay a set fee of 20 krona (around $3) per visit; and if you
choose the latter, you usually pay 3 0 krona per visit. (Approximately 15
percent of physicians in Sweden are private.) Your child is entitled to free dental
care until the age of sixteen; thereafter at least 50 percent of dental fees are
covered. Wholesale and retail pharmaceutical companies have been run by the
state since 1971, and drugs are either free or heavily subsidized. Patients cover
no more than 3 percent of total medical cost through their out-of-pocket
expenditures. The rest is paid by Sweden's twenty- six county governments. The
sources of funding are a 10.6 percent payroll tax on the employer levied by the
county government as well as federal government subsidies. Despite some
shortcomings, the overall quality of health care in Sweden is reputed to be
excellent. As a worker you enjoy, as do all Swedish workers, a guaranteed five
weeks' paid leave per year on top of twelve paid holidays. If you are sick, you
receive 90 percent of your wage beginning the second day of your illness.
 Your chances of being laid off during a recession are low as a result of government
subsidies and stockpiling grants; nevertheless, if your employer should decide to lay you
off, he or she must give you from one to six months' prior notice, depending on your age
and length of service. If you then join the small ranks of Sweden's unemployed, you
receive compensation averaging around two-thirds of your normal pay, from your union
(90 percent of Sweden's blue-collar workers and 70 percent of Sweden's white-collar workers are
unionized) or from public funds. (These benefits are taxable, so the net pay is above two-
thirds of normal net because of Sweden's progressive income tax structure.) The benefits
are payable for up to 300 days for workers under fifty-five and up to 450 days for
workers over fifty-five. Beginning at age sixty you can enter phased retirement up to age
sixty-five. If you elect this option, you must cut back at least five hours per week but you
must continue to work at least seventeen hours. The state pays you 65 percent of your
basic wage for the hours you do not 68 Sweden: The Middle Way work (50 percent for
those electing the option after January 1, 1981). This benefit is financed by a 0.5 percent
payroll tax. When you retire (eligibility begins at age sixty-five), you benefit from
Sweden's two-tiered pension system. (Low-income individuals also usually receive a
municipal housing subsidy.) The first tier is the basic pension, which provides a fixed
income, indexed to the rate of inflation, to all pensioners. Since 1960, a supplementary
pension has been added which varies according to income. Together the pensions total
about two-thirds of average income during a person's fifteen best-paid years.