Sunteți pe pagina 1din 21

SUCIU LIDIA

CLASA A XII-a B
PROIECT FILOSOFIE
ANUL 2017/2018
PROF. LAURENȚIU
HOFNAR

Page  1
Lucian Blaga – viaţa şi opera
(1895-1961)
Viaţa lui Lucian Blaga
- s-a născut pe 9 mai 1895 în 9 MAI 1895
satul Lancrăm, judeţul Alba, Sat al meu, ce porţi în nume
fiind al nouălea copil al preotului sunetele lacrimei,
Isidor Blaga şi al Anei. Tatăl la chemări adânci de mume
dăduse copiilor nume începute în cea noapte te-am ales
cu litera L. ca prag de lume
şi potecă patimei.

Spre tine cine m-a-ndrumat


din străfund de veac,
în tine cine m-a chemat
fie binecuvântat,
sat de lacrimi fără leac.
 Copilăria poetului a fost marcată de “absenţa cuvântului”. Abia la vârsta
de patru ani poetul a început să vorbească. Acest eveniment este redat
de Blaga atât în poezia Autoportret, cât şi în volumul Hronicul şi cântecul
vârstelor.
“Începuturile mele stau sub semnul unei
fabuloase absenţe a cuvântului... Aflai atunci
Autoportret că în cei dintâi ani ai copilăriei mele
cuvântul meu nu era — cuvânt. Cuvântul
Lucian Blaga e mut ca o lebădă. meu nu semăna cu nimic. Nici măcar cu o
În patria sa stângace dibuire pe la marginile sunetului,
zăpada făpturii ţine loc de cuvânt. cu atât mai puţin cu o prefigurare a unei
Sufletul lui e în căutare, rostiri articulate. Adevărat e, pe de altă parte,
în mută, seculară căutare, că muţenia mea plutea oarecum în echivoc şi
de totdeauna, nu îndeplinea chiar în toate privinţele
şi până la cele din urmă hotare. condiţiile unei reale muţenii, căci lumina cu
care ochii mei răspundeau la întrebări şi
El caută apa din care bea curcubeul. îndemnuri era poate mai vie şi mai
El caută apa înţelegătoare decât la alţi copii, iar urechea
din care curcubeul mea, ispitită de cei din preajmă, se dovedea
îşi bea frumuseţea şi nefiinţa.” totdeauna fără scăderi.”
Page  4
Studiile

 1902-1906 – face primele clase la


şcoala primară germană din Sebeş.
 1906-1914 - a urmat Liceul „Andrei
şaguna” din Braşov.
 1914–1917 - a urmat cursurile
Facultății de Teologie din Sibiu şi
Oradea.
 1917 şi 1920 - a studiat filosofia şi
biologia la Universitatea din Viena,
obținând titlul de doctor în filosofie.
Aici a cunoscut-o pe Cornelia
Brediceanu, cea care îi va deveni
soție.

Page  5
Page  6
Debutul
A debutat în ziarele arădene Tribuna,
cu poezia Pe țărm (1910), şi
în Românul, cu studiul Reflecții
asupra intuiției lui Bergson (1914).
 debutul editorial are loc în anul 1919
când publică volumul de poezii
Poemele luminii şi volumul de
aforisme Pietre pentru templul meu.
„Poezia lui Blaga apărea însă ca un dar
răsărit pe neaşteptate. Nimic n-o
pregătise şi nimeni n-ar fi putut-o
presimţi” – Tudor Vianu, Studii şi
portrete literare, 1938, p. 85.

Page  7
Activitatea diplomatică

 În anul 1926 a intrat în diplomație,


ocupând succesiv posturi de ataşat
cultural la legațiile României din
Varşovia, Praga, Lisabona, Berna, şi
Viena.
 A fost ataşat şi consilier de presă la
Varşovia, Praga, Berna (1926–1936)
şi Viena (1936-1937).
 A fost subsecretar de stat la
Ministerul de Externe (1937–1938) şi
ministru plenipotențiar al României în
Portugalia (1938–1939).

18 mai 1938 – depune o coroană de flori la


Mormântul eroului necunoscut din Lisabona
Page  8
 În 1936 este ales membru al Academiei Române.
 Între 1939 şi 1948 este profesor la Catedra de filozofia culturii a
Universităţii din Cluj,
 Între anii 1949-1953 este cercetător la Institutul de Istorie şi Filozofie
din Cluj şi la Secţia de istorie literară şi folclor a Academiei, filiala Cluj
(1953-1959).
 După 1943, nu mai publică niciun volum de versuri originale, deşi
continuă să lucreze. Abia în 1962, opera sa reintră în circuitul public.

Page  9
 Nu îi mai sunt publicate volumele şi
preferă să se ocupe de traduceri. În
această perioadă a finalizat
traducerea piesei Faust de Goethe,
iar în 1958 apare primul volum din
Opere de G.E. Lessing în traducerea
lui Lucian Blaga. A tradus poeți
germani clasici şi moderni. Poeziile
scrise acum vor fi publicate postum.
 Tot în această perioadă scrie romanul
cu tentă autobiografică Luntrea lui
Caron, publicat de asemenea
postum.
 Se stinge din viaţă la 6 mai 1961 şi
este înmormântat în satul natal,
Page  10
Lancrăm.
Opera
I. Volume de versuri Izvorul nopţii
 1919 - Poemele luminii
 1921 - Paşii profetului Frumoaso,
ţi-s ochii-aşa de negri încât seara
 1924 - În marea trecere
când stau culcat cu capu-n poala ta
 1929 - Lauda somnului îmi pare
 1933 - La cumpăna apelor că ochii tăi, adânci, sunt izvorul
 1938 - La curțile dorului din care tainic curge noaptea peste văi
 1943 – Nebănuitele trepte şi peste munţi şi peste seşuri
acoperind pământul
 Cicluri de versuri editate postum
c-o mare de-ntuneric.
 Vârsta de fier 1940-1944 Aşa-s de negri ochii tăi,
 Cântecul focului lumina mea.
 Corăbii cu cenuşă
 Ce aude unicornul
Page  11
Lumina a crescut enorm la Cluj…

Page  12
II. Dramaturgie
• 1921 - Zamolxe, mister păgân
• 1923 - Tulburarea apelor, dramă
• 1925 - Daria, dramă în patru acte
• 1925 - Ivanca
• 1927 - Meşterul Manole, dramă în cinci acte
• 1930 - Cruciada copiilor
• 1934 - Avram Iancu, dramă într-un prolog şi trei faze
• 1944 - Arca lui Noe
• 1964 - Anton Pann, dramă într-un prolog şi patru faze (postumă)

Page  13
III. Filosofie
 Creația sa filosofică este grupată în
trilogii:
 1943 - Trilogia cunoaşterii:
Eonul dogmatic, Cunoaşterea
luciferică, Cenzura
transcendentă.
 1944 - Trilogia culturii: Orizont
şi stil, Spațiul mioritic, Geneza
metaforei şi sensul culturii
 1946 - Trilogia valorilor: Ştiință
şi creație, Gândire magică şi
religie, Artă şi valoare.
Page  14
IV. Aforisme
1919 - Pietre pentru templul meu
1926 - Ferestre colorate, însemnări şi fragmente
1945 - Discobolul, aforisme şi însemnări
1977 - Elanul insulei, editată postum

V. Proza
Hronicul şi cântecul vârstelor, volum autobiografic, editat
postum, 1965
Luntrea lui Caron, roman, editat postum.

Page  15
Concepte cheie în opera blagiană
Monumentalitatea operei “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
lui Blaga stă în îmbinarea de mare cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
profunzime a poeziei cu filozofia. în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
1. În concepţia poetului,
Lumina altora
cunoaşterea se manifestă prin două sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
concepte originale: în adâncimi de întuneric,
dar eu,
a) cunoaşterea paradisiacă, de tip eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
logic, raţional, care se revarsă asupra şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
obiectului cunoaşterii şi nu-l nu micşorează, ci tremurătoare
depăşeşte, fiind specifică oamenilor măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
de ştiinţă; cu largi fiori de sfânt mister
b) cunoaşterea luciferică are ca şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
scop potenţarea, adâncirea
sub ochii mei-
misterului şi nu lămurirea lui, căci eu iubesc
specifică sensibilităţii poeţilor. şi flori şi ochi şi buze şi morminte.”
Page  16
Exemplu de metafore plasticizante:
2. Metafora cunoaşte, în concepţia - “Pe uliți, subțire și-naltă/ ploaia
gânditorului poet, două tipuri: umblă pe cataligi” (metaforă pentru
ploaie);
 - metafora plasticizantă, care dă
- “În joc cu piatra, câte-un val/ și-arată
frumuseţe limbajului liric, fără a-i solzii de pe pântec” (metaforă pentru
îmbogăţi conţinutul: „Un zbor de valuri).
lăstun/ Iscăleşte peisajul” sau
„…prin oraş/ Ploaia umblă pe Exemplu de metafore revelatorii:
catalige”; - “Soarele, lacrima Domnului/ Cade în
mările Somnului” (un asfințit marin);
 - metafora revelatorie, care are
- “Cenușa îngerilor arși în ceruri/ ne
rolul de a potenţa misterul cade fulguind pe umeri și pe case”. (“un
esenţial, de a revela conţinutul: mister relevat în legătură cu ninsoarea”,
„Eu nu strivesc corola de minuni după explicația lui Blaga);
a lumii”. - “Mamă – tu ai fost odat’ mormântul
meu- / De ce îmi e așa teamă, mamă, / să
părăsesc iar lumina?” (misterul morții)
ș.a.
Page  17
3. Alte concepte specifice Lumina ce-o simt
filozofiei blagiene ce se regăsesc năvălindu-mi în piept când te vad,
metaforic în creaţia lirică sunt: oare nu e un strop din lumina
creată în ziua dintâi,
 - misterul – principiu existenţial din lumina aceea-nsetată adânc de viaţă?
fundamental, obiect al Lumina
cunoaşterii şi resort al actului de
cultură; Mama,-nimicul-marele! Spaima de marele
îmi cutremură noapte de noapte gradină.
 - Marele Anonim - metaforă Mama, tu ai fost odat' mormântul meu.
revelatorie pentru Creatorul De ce îmi e aşa de teamă-mamă-
Universului; să părăsesc iar lumina?
 - lumina – metaforă pentru Din adânc
cunoaştere;
Opreşte trecerea! Ştiu că unde nu e
 - ieşirea în lumină – naşterea; moarte, nu e nici iubire - şi totuşi, Te rog:
Opreşte, Doamne, ceasornicul cu care ne
 - marea trecere – moartea. măsori destrămarea.

Page  18
Păreri critice
Poeziile lui Blaga sunt bucăţi de suflet, prinse sincer în fiecare clipă şi
redate de o superioară muzicalitate în versuri care, frânte cum sunt, se
mlădie împreună cu mişcările sufleteşti înseşi. Această formă elastică
permite a se reda şi cele mai delicate nuanţe ale cugetării şi cele mai fine
acte ale simţirii. E şi filosofie înăuntru, o melancolică, dar nu deprimantă
filosofie, care leagă împreună toate aspectele dinafară ale naturii si,
înlăuntru, toate mişcările prin care şi noi îi răspundem.” - Nicolae Iorga,
„Rânduri pentru un tânăr”, în Neamul românesc. 1 mai, 1919

„E foarte greu, dacă nu imposibil, de judecat opera poetului fără o


referire permanentă la sistemul său filosofic. Lirica lui Blaga transmite
stări sufleteşti care, neavând nimic conceptual, se amestecă intim cu
preocupările reflexive ale gânditorului. El îşi trăieşte plenar ideile, de unde
şi ecoul lor adânc în lumea sentimentelor. Pe de altă parte, fiorul lirici a
naştere la Blaga din reflexivitate şi însoţeşte pas cu pas mişcările unui
spirit scormonitor”. – Ovid S. Crohmălniceanu, Literatura română între
cele două războaie mondiale.
Page  19
„Blaga este cel dintâi, repet, după Eminescu care integrează
filosofia (în sensul dat de Marcel Raymond acestui concept), punând
astfel capăt unei discuţii lungi şi plicticoase dacă poate exista sau nu
poezie filosofică.” – Eugen Simion, Lucian Blaga. Miturile personale
ale poetului
„În genere însă Poemele luminii sunt încă stângace, pătate de
consideraţii filosofice şi de un nietzscheanism zgomotos, în
nepotrivire cu temperamentul nesanguin, cam rilkean al poetului.” –
George Călinescu – Istoria literaturii române, de la origini până în
prezent
Blaga “descindea de fapt din Eminescu şi regăsea vibraţia înaltă a
poeziei româneşti la sentimentul cosmic şi fiorul metafizic” - Ovid S.
Crohmălniceanu, Literatura română între cele două războaie
mondiale.

Page  20
Propus pentru premiul Nobel
In anul 1956 Lucian Blaga a fost propus de Rosa
del Conte si de criticul Basil Munteanu, dar se pare ca ideea a
ponit chiar de la Mircea Eliade pentru a primi premiul Nobel
pentru literatura. Cei doi nu locuiau in Romania, Rosa del
Conte era autoarea unei carti despre Eminescu, iar Basil
Munteanu locuia la Paris, unde se exilase din motive politice.
Autoritatile comuniste nu au sprijinit in niciun fel
aceste gesturi, pentru ca Blaga era considerat un filosof
idealist, iar poziile sale au fost interzise pina la editia din 1962.