„Planificarea-instrument al implicațiilor

managementului financiar în realizarea

obiectivelor financiare ale întreprinderii”
 „Planificarea este cheia conducerii de succes”.
Ea este tradițional prezentată ca un instrument de formulare și de
aplicare a deciziilor strategice. Instrument indispensabil de
management pentru unii, or gadget învechit pentru alții.

Planificarea este procesul prin care întreprinderea stabilește unde

se află, unde ar dori să ajungă și ce resurse financiare sunt necesare
pentru aceasta. Prin planificare se înțelege programarea, coordonarea
și conducerea pe bază de plan a activității unei întreprinderi.
•Estimarea cât mai reală a volumului de producție necesar satisfacerii depline a
cererii de piață;

•Dimensionarea necesarului de resurse materiale și financiare pentru realizarea

programului stabilit;

•Dimensionarea cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor financiare;

•Stabilirea mărimii optime a capitalului împrumutat, la care trebuie să se apeleze
pentru înfăptuirea obiectivelor economice și procurarea lui din surse care implică
cel mai mic cost;

•Elaborarea unor instrumente coerente, care să permită controlul operativ și să

ofere informații veridice asupra modului de înfăptuire a prevederilor, să permită
ajustarea planificării operaționale la noile condiții ale pieței;
•Să elaboreze strategii de dezvoltare;

•Asigurarea valorificării eficiente a excedentului de mijloace bănești;

•Asigurarea echilibrului financiar pe termen scurt;
 Activitatea de planificare financiară este
acea metodă prin intermediul căreiea se pot
realiza totalitatea implicațiilor
managementului financiar de atingere a
obiectivelor financiare ale întreprinderii.
 Planificarea la nivelul întreprinderii este atât o activitate bine
definită, cât şi un stil de administrare bazându-se pe principiul că
deciziile trebuie să fie luate ţinând cont de situaţia viitoare şi
conţine două etape:
•Planificarea strategică
•Planificarea operaţională
 Sarcinile planificării strategice sunt aferente acţiunilor vitale ale
întreprinderii, vizând acţiuni viitoare de lungă durată, anticipând consecinţele
durabile pe care aceasta le poate avea.
Planificarea strategică în cadrul întreprinderilor industriale este necesară
din mai multe considerente, și anume:
• Întreprinderile trebuie să planifice pentru a-şi coordona activităţile, întrucât
planurile pot servi drept mecanism important pentru a reuni activităţile din
cadrul unei întreprinderi.
• Activitatea agenţilor economici fără un plan elaborat echilibrat şi bine
argumentat va fi în haos.
• Orice întreprindere industrială pentru a avea o activitate raţională trebuie să
planifice, adică adaptată cerinţelor pieţei şi conjuncturii economice.
 Rezultatele analizei permit managerilor, la nivel de întreprindere să adopte
una din cele trei metode de strategie de dezvoltare:
1. Strategia concentrării
2. Strategia Integrării pe verticală
3. Strategia diversificării afacerilor
 Așa dar, pentru realizarea obiectivelor financiare ale întreprinderii,
întreprinderilor industriale vinicole se propune să pună în practică urmatoarele
metode ale strategiei pe termen scurt, mediu și lung, în funcție de situația
economico-financiară proprie și de obiectivele specifice ale strategiei:
a) din punct de vedere comercial: restructurarea gamei de produse și
flexibilizarea prețurilor de vânzare,
b) din punct de vedere managerial: adaptarea structurii organizatorice și a
personalului la dinamica afacerii,
c) din punct de vedere financiar: implementarea unui sistem de management ce
este bazat pe monitorizarea și optimizarea indicatorilor cheie de performanță ai
afacerii, ca prin urmare să se identifice care sunt sursele de câștig și de pierderi ale
întreprinderii,
Mulțumesc pentru atenție!