Sunteți pe pagina 1din 135

FORMARE PROFESIONALA

SI EXERCITAREA PROFESIEI

LEGISLATIE MEDICALA
Intrebari de fixare şi control
curs 1
 Care sunt caracteristicile unui act normativ?
 Care este actul normativ cu puterea ea mai mica?
 Ce acte normative poate emite Guvernul ? Care au putere de
lege?
 Care sunt actele normative comunitare care nu necesita
transpunere pentru a fi aplicate in legislatia nationala?
 Care este eelmentul structural fundamental al unui act
normativ?
 Care sunt etapele elaborarii unui act normativ?
 Cine are dreptul de a initia proiecte de legi?
 In ce timp de la publicare intra vigoare un act normativ?

2
SUMAR: prevederi privind

 Proces de formare
 Caracteristici invatamant superior
 Cerinte invatamant AM
 Competente si cunostinte formate
 Evaluarea formarii
 Titluri oficiale
 Educatie medicala continua
 Tema de azi…

Catedra de Sanatate Publica si Management,


3 UMF "Carol Davila" Bucureşti
PROCES DE FORMARE
 Ordonanţa de urgenţă 144/2008 privind exercitarea profesiei
de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a
profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi
funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti,
Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România aprobata prin
Legea nr. 53/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent
medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent
medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului
Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali
din România

 transpune în totalitate prevederile Directivei 2005/36/CE


cu referire la exercitarea în regim temporar şi de stabilire a
profesiilor de asistent medical generalist şi de moaşă,
îmbunătăţind cadrul legislativ prevăzut de directivele
77/452, 77/453, 80/154 şi, respectiv, 80/155 CE

5
Cadrul normativ al formarii AM:
Constitutia Romaniei
Rol:statueaza dreptul fundamental la educatie şi invatatura

ARTICOLUL 32 Dreptul la învăţătură


 (1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general
obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin
învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de
perfecţionare.
 (4) Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă
burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii
defavorizate şi celor instituţionalizaţi, în condiţiile legii.
 (5) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat,
particulare şi confesionale, în condiţiile legii.
 (6) Autonomia universitară este garantată.
6
Cadrul normativ al formarii AM:
Legea educatiei nationale Legea nr. 1/2011
Rol:
 lege fundamentala pentru organizarea şi funcţionarea sistemului naţional
de învăţământ.
 asigura cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului roman a
dreptului fundamental la invatatura pe tot parcursul vietii. Legea
 reglementeaza structura, functiile, organizarea si functionarea sistemului
national de invatamant de stat, particular si confesional.
element generator pentru toate prevederile normative privind educatia şi
invatamantul
Continut:
 Statul asigura cetatenilor Romaniei drepturi egale de acces la toate
nivelurile si formele de invatamant preuniversitar si superior, precum si la
invatarea pe tot parcursul vietii, fara nicio forma de discriminare.

7
Cadrul normativ al formarii AM:
Leg
Legea educatiei nationale Legea nr. 1/2011

 Stabileste
Viziunea: promovarea unui invatamant orientat pe valori, creativitate,
capacitati cognitive, capacitati volitive si capacitati actionale, cunostinte
fundamentale si cunostinte, competente si abilitati de utilitate directa, in
profesie si in societate.

Misiunea : de formare, prin educatie, a infrastructurii mentale a societatii


romanesti, in acord cu noile cerinte, derivate din statutul Romaniei de
tara membra a Uniunii Europene si din functionarea in contextul
globalizarii, si de generare sustenabila a unei resurse umane nationale
inalt competitive, capabila sa functioneze eficient in societatea actuala si
viitoare.
Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera,
integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea
personalitatii autonome si in asumarea unui sistem de valori care sunt
necesare pentru implinirea si dezvoltarea personala, pentru dezvoltarea
spiritului antreprenorial, pentru participarea cetateneasca activa in
societate, pentru incluziune sociala si pentru angajare pe piata muncii.
8
Legea educatiei nationale Legea nr. 1/2011

 Principiile :
a) principiul echitatii - in baza caruia accesul la invatare se
realizeaza fara discriminare;
b) principiul calitatii - in baza caruia activitatile de
invatamant se raporteaza la standarde de referinta si la bune
practici nationale si internationale;
c) principiul relevantei - in baza caruia educatia raspunde
nevoilor de dezvoltare personala si social-economice;
d) principiul eficientei - in baza caruia se urmareste
obtinerea de rezultate educationale maxime, prin gestionarea
resurselor existente;
e) principiul descentralizarii - in baza caruia deciziile
principale se iau de catre actorii implicati direct in proces;
f) principiul raspunderii publice - in baza caruia unitatile
si institutiile de invatamant raspund public de performantele
lor;
9
Legea educatiei nationale Legea nr. 1/2011

 g) principiul garantarii identitatii culturale a tuturor


cetatenilor romani si dialogului intercultural;
h) principiul asumarii, promovarii si pastrarii identitatii
nationale si a valorilor culturale ale poporului roman;
 i) principiul recunoasterii si garantarii drepturilor
persoanelor apartinand minoritatilor nationale, dreptul la
pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor
etnice, culturale, lingvistice si religioase;
j) principiul asigurarii egalitatii de sanse;
k) principiul autonomiei universitare;
l) principiul libertatii academice;
m) principiul transparentei - concretizat in asigurarea
vizibilitatii totale a deciziei si a rezultatelor, prin
comunicarea periodica si adecvata a acestora;
n) principiul libertatii de gandire si al independentei fata
de ideologii, dogme religioase si doctrine politice;
10
Legea educatiei nationale Legea nr. 1/2011

 o) principiul incluziunii sociale;


p) principiul centrarii educatiei pe beneficiarii acesteia;
q) principiul participarii si responsabilitatii parintilor;
r) principiul promovarii educatiei pentru sanatate,
inclusiv prin educatia fizica si prin practicarea activitatilor
sportive;
s) principiul organizarii invatamantului confesional
potrivit cerintelor specifice fiecarui cult recunoscut;
t) principiul fundamentarii deciziilor pe dialog si
consultare;
u) principiul respectarii dreptului la opinie al
elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de
invatamant.

11
Legea educatiei nationale Legea nr. 1/2011

 (2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti


prescolarii si pentru toti elevii din invatamantul general
obligatoriu de stat, particular si confesional acreditat. De
asemenea, statul asigura finantarea de baza pentru
invatamantul profesional si liceal acreditat, de stat,
particular si confesional, precum si pentru cel postliceal de
stat. Finantarea se face in baza si in limitele costului standard
per elev sau per prescolar, dupa metodologia elaborata de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

 (3) Invatamantul de stat este gratuit. Pentru unele activitati,


niveluri, cicluri si programe de studii se pot percepe taxe, in
conditiile stabilite de prezenta lege.

12
Cadrul normativ al formarii AM: Organizarea
studiilor universitare
Legea nr. 288 din 24/06/2004 cmcu
Rol: reglementează organizarea studiilor universitare

Functii:
 asigura compatibilizarea cu sistemele internationale-ECTS
 corelează oferta educaţională a învăţământului universitar, pe cicluri, cu cerinţele pieţei muncii
şi cu dezvoltarea vieţii sociale
Continut:
 reglementează organizarea studiilor universitare pe trei cicluri, respectiv studii universitare de
licenţă, studii universitare de masterat şi studii universitare de doctorat.
 prevede ca fiecare ciclu de studii este delimitat de celelalte prin proceduri distincte de admitere
şi de absolvire.
 Stabileste ca durata ciclurilor de studii pe domenii şi specializări se stabileşte de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, la propunerea Consiliului Naţional al Rectorilor, şi se aprobă prin
hotărâre a Guvernului.
 Pentru profesiile reglementate în Uniunea Europeană prin norme speciale privind condiţiile de
studii, se aplică aceste norme.
 Prevederile se aplică învăţământului superior public şi privat, acreditat şi autorizat provizoriu,
care funcţionează în condiţiile legii, începând cu anul universitar 2005-2006, pentru studenţii
admişi în anul I
13
Cadrul normativ al formarii AM: Organizarea
studiilor universitare
Legea nr. 288 din 24/06/2004 cmcu
Continut:
 Studiile universitare de licenţă:
 corespund unui număr cuprins între minimum 180 şi maximum 240
de credite de studiu transferabile, conform Sistemului european de
credite de studiu transferabile (ECTS).
 durata normală a studiilor universitare de licenţă (studii de zi) este de
3-4 ani şi corespunde unui număr de 60 de credite de studiu
transferabile pentru un an de studiu.
 asigură un nivel de calificare adecvat exercitării unei profesii în
vederea inserţiei pe piaţa forţei de muncă, prin cunoştinţe generale şi
de specialitate corespunzătoare.
 Absolvenţii cu diplomă ai studiilor universitare de licenţă îşi pot
exercita profesia, conform competenţelor şi drepturilor
corespunzătoare diplomei dobândite, sau pot continua studiile
universitare prin masterat
 MEC actualizează periodic, lista domeniilor şi specializărilor de
licenţă, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului
14
Organizarea studiilor universitare
Legea nr. 288 din 24/06/2004
Continut:
 Diploma acordată după finalizarea studiilor universitare de licenţă
atestă că titularul acesteia a dobândit
 cunoştinţe
 competenţe generale şi de specialitate,
 abilităţi cognitive

15
Organizarea studiilor universitare
Legea nr. 288 din 24/06/2004
 Cunoştinţele generale permit abordările ştiinţifice ale
domeniului de specialitate, care să asigure
 înţelegerea, inovarea şi crearea de cunoştinţe noi,
 comunicarea efectivă orală şi scrisă în domeniul de specialitate şi în contexte
culturale diverse

 Cunoştinţele de specialitate se referă la procesele de


cunoaştere, reproducere şi înţelegere specifice domeniului de
studiu considerat ca un tot, a modului de stabilire de relaţii cu
cunoaşterea din alte discipline şi arii profesionale, familiarizarea cu
cele mai recente dezvoltări ale cunoaşterii şi ale aplicaţiilor
profesionale din domeniu, precum şi înţelegerea şi aplicarea
principiilor şi metodelor fundamentale de investigare specifice.

16
Cadrul normativ al formarii AM: Organizarea
studiilor universitare
Legea nr. 288 din 24/06/2004 cmcu

Competenţele generale se referă la:


 culegerea, analiza şi interpretarea de date şi de informaţii din punct de
vedere cantitativ şi calitativ, din diverse surse alternative, respectiv
din contexte profesionale reale şi din literatura în domeniu, pentru
formularea de argumente, decizii şi demersuri concrete;
 utilizarea unor moduri diverse de comunicare scrisă şi orală, inclusiv
într-o limbă străină;
 utilizarea tehnologiilor informatice;
 asumarea responsabilităţii de a elabora un program personal de
autoperfecţionare;
 conceperea şi conducerea proceselor specifice domeniului.

17
Cadrul normativ al formarii AM: Organizarea
studiilor universitare
Legea nr. 288 din 24/06/2004 cmcu

Abilităţile cognitive specifice presupun:


 aplicarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de investigare
fundamentale din domeniul de studiu, pentru formularea de proiecte
şi demersuri profesionale;
 capacitatea de sintetizare şi interpretare a unui set de informaţii, de
rezolvare a unor probleme de bază şi de evaluare a concluziilor
posibile;
 analiza independentă a unor probleme şi capacitatea de a comunica şi
a demonstra soluţiile alese;
 capacitatea de a evalua probleme complexe şi de a comunica în mod
demonstrativ rezultatele evaluării proprii;
 iniţiativă în analiza şi rezolvarea de probleme.
 competenţele de specialitate se stabilesc prin reglementări proprii
fiecărui domeniu.

18
Hotărârea nr. 469/2015 pentru aprobarea criteriilor
minime obligatorii de autorizare şi acreditare pentru
programele de studii universitare de Medicină,
Medicină dentară, Farmacie, Asistenţă medicală
generală, Moaşe, Medicină veterinară, Arhitectură

 Specializarea asistenti medicali generalisti

1. Durata studiilor de invatamant este de cel putin 3


ani si de minimum 4.600 de ore de pregatire, din
care cel putin o treime pregatire teoretica si cel putin
jumatate pregatire clinica practica.


19
Hotărârea nr. 469/2015

 cunoştinţe cuprinzătoare despre ştiinţele ce stau la baza asistenţei


medicale generale, inclusiv o înţelegere suficientă a structurii
organismului, funcţiilor fiziologice şi comportamentului persoanelor
sănătoase şi ale celor bolnave, precum şi a relaţiilor dintre starea de
sănătate şi mediul fizic şi social al fiinţei umane;
 b) cunoştinţe despre natura şi etica profesiei, precum şi despre principiile
generale privind sănătatea şi asistenţa medicală;
 c) experienţă clinică adecvată; această experienţă, care ar trebui selectată
pentru valoarea sa formatoare, ar trebui dobândită sub supravegherea
unui personal asistent calificat şi în locuri în care numărul personalului
calificat şi echipamentele sunt adecvate pentru asistenţa medicală care
trebuie acordată pacientului;
 d) capacitatea de a participa la formarea practică a personalului medical şi
experienţa colaborării cu acest personal;
 e) experienţa colaborării cu alţi profesionişti din sectorul medical.

20
Hotărârea nr. 469/2015 Competenţe de bază:

 a) competenţa de a diagnostica în mod independent asistenţa


medicală necesară, pe baza cunoştinţelor teoretice şi clinice
existente, şi de a planifica, organiza şi pune în aplicare
asistenţa medicală în tratarea pacienţilor, pe baza
cunoştinţelor şi competenţelor menţionate la pct. 5, în vederea
îmbunătăţirii practicii profesionale;
 b) competenţa de a colabora în mod eficient cu alţi actori din
sectorul sanitar, inclusiv prin participarea la formarea practică
a personalului sanitar, pe baza cunoştinţelor şi competenţelor
menţionate la pct. 5;
 c) competenţa de a oferi persoanelor, familiilor şi grupurilor
de persoane informaţii care să le permită să aibă un stil de
viaţă sănătos şi să se autoîngrijească, pe baza cunoştinţelor şi
competenţelor menţionate la pct. 5; 21
Hotărârea nr. 469/2015 Competenţe de bază:

 d) competenţa de a iniţia în mod independent măsuri imediate


pentru menţinerea în viaţă şi de a aplica măsuri în situaţii de
criză sau de catastrofă;
 e) competenţa de a oferi în mod independent consiliere,
indicaţii şi sprijin persoanelor care necesită îngrijire şi
persoanelor apropiate;
 f) competenţa de a asigura în mod independent calitatea
îngrijirii medicale şi evaluarea acesteia;
 g) competenţa de a asigura o comunicare profesională
exhaustivă şi de a coopera cu membrii altor profesii din
domeniul sănătăţii;
 h) competenţa de a analiza calitatea asistenţei acordate pentru
a-şi îmbunătăţi practica profesională de asistent medical
generalist.
22
Hotărârea nr. 469/2015
A. Instruire teoretică

a) Asistenţă medicală: b) Ştiinţe fundamentale:


- Orientări şi deontologie - Anatomie şi fiziologie
- Principii generale de sănătate şi - Patologie
asistenţă medicală - Bacteriologie, virusologie şi
- Principii de asistenţă medicală în parazitologie
materie de: - Biofizică, biochimie şi radiologie
- medicină generală şi specialităţi - Dietetică
- Igienă:
medicale;
- profilaxie;
- chirurgie generală şi specialităţi - educaţie sanitară.
chirurgicale; - Farmacologie
- puericultură şi pediatrie; c) Ştiinţe sociale:
- igiena şi îngrijirea mamei şi a nou- - Sociologie
născutului; - Psihologie
- sănătate mintală şi psihiatrie; - Principii de administraţie
- îngrijirea persoanelor în vârstă şi - Principii de predare
- Legislaţia socială şi sanitară
geriatrie.
- Aspecte juridice ale profesiei

. 23
Hotărârea nr. 469/2015
A. Instruire clinica

 - Asistenţă medicală în materie de:


 - medicină generală şi specialităţi medicale;
 - chirurgie generală şi specialităţi chirurgicale;
 - îngrijirea copiilor şi pediatrie;
 - igiena şi îngrijirea mamei şi a nou-născutului;
 - sănătate mintală şi psihiatrie;
 - îngrijirea persoanelor în vârstă şi geriatrie;
 - îngrijire la domiciliu.

24
Hotărârea nr. 469/2015
Programul de studii universitare de Moaşă

 Programul de studii universitare de Moaşă constă în


 4 ani de studii, forma de învăţământ cu frecvenţă şi
 cuprinde cel puţin 4.600 de ore de formare teoretică şi practică,
 din care cel puţin o treime din durata minimă constând în
formare clinică.

25
Hotărârea nr. 469/2015
Programul de studii universitare de Moaşă

 a) cunoştinţe amănunţite despre ştiinţele pe care se bazează activităţile


de moaşă, în special moşit, obstetrică şi ginecologie;
 b) cunoştinţe corespunzătoare despre deontologia şi legislaţia relevantă
pentru exercitarea profesiei;
 c) cunoştinţe corespunzătoare de medicină generală (funcţii biologice,
anatomie şi fiziologie) şi farmacologie în domeniul obstetricii şi al nou-
născuţilor, precum şi cunoştinţe cu privire la relaţia dintre starea de
sănătate şi mediul fizic şi social al fiinţei umane şi despre
comportamentul acesteia;
 d) experienţă clinică adecvată dobândită în instituţiile aprobate care
capacitează moaşele să acorde îngrijiri antenatale, să asiste la naştere şi
să se ocupe de urmările acesteia în instituţii aprobate, să acorde
supraveghere în faza imediat premergătoare naşterii şi la naştere, să
acorde îngrijiri postnatale şi să efectueze manevre de resuscitare
neonatală în aşteptarea unui medic, în mod independent şi pe propria
răspundere, în măsura necesară şi în afara situaţiilor patologice; 26

 e) o înţelegere corespunzătoare a formării personalului sanitar şi


Hotărârea nr. 469/2015
Programul de studii universitare de Moaşă
 A. Instruirea teoretică şi tehnică
 a) Discipline de bază
 - Noţiuni fundamentale de anatomie şi fiziologie
 - Noţiuni fundamentale de patologie
 - Noţiuni fundamentale de bacteriologie, virusologie şi parazitologie
 - Noţiuni fundamentale de biofizică, biochimie şi radiologie
 - Pediatrie, în special referitor la nou-născuţi
 - Igienă, educaţie sanitară, medicină preventivă, diagnosticare timpurie
 - Nutriţie şi dietetică, în special cu privire la femei, nou-născuţi şi sugari
 - Noţiuni fundamentale de sociologie şi probleme de medicină socială
 - Noţiuni fundamentale de farmacologie
 - Psihologie
 - Pedagogie
 - Legislaţie medicală şi socială şi organizare medicală
 - Deontologie şi legislaţie profesională
 - Educaţie sexuală şi planificare familială
 - Protecţia juridică a mamei şi copilului

27
Hotărârea nr. 469/2015
Programul de studii universitare de Moaşă
 b) Discipline specifice activităţilor moaşelor
 - Anatomie şi fiziologie
 - Embriologie şi dezvoltarea fătului
 - Sarcină, naştere şi puerperalitate
 - Patologie ginecologică şi obstetrică
 - Pregătire pentru naştere şi maternitate, inclusiv aspectele psihologice
 - Pregătire pentru naştere (inclusiv cunoaşterea şi folosirea echipamentului
tehnic de obstetrică)
 - Analgezie, anestezie şi resuscitare
 - Fiziologia şi patologia nou-născutului
 - Îngrijirea şi supravegherea nou-născutului
 - Factori psihologici şi sociali

28
Hotărârea nr. 469/2015
Programul de studii universitare de Moaşă
 B. Instruirea practică şi instruirea clinică
 Această instruire se face sub supraveghere corespunzătoare:
 - Consultarea femeilor însărcinate, inclusiv cel puţin 100 de examinări
prenatale.
 - Supravegherea şi îngrijirea a cel puţin 40 de parturiente.
 - Asistarea de către studenţi la cel puţin 40 de naşteri; în cazul în care nu se
poate ajunge la acest număr ca urmare a lipsei de femei în travaliu, poate fi
redus la minimum 30, cu condiţia ca studentul să participe activ la încă 20 de
naşteri.
 - Asistarea la naşteri cu prezentare pelviană. În cazul în care acest lucru nu este
posibil, ca urmare a numărului insuficient de naşteri cu prezentare pelviană,
instruirea se face prin simulare.

29
Hotărârea nr. 469/2015
Programul de studii universitare de Moaşă
 B. Instruirea practică şi instruirea clinică
 - Practicarea epiziotomiei şi iniţierea în sutură. Iniţierea va cuprinde instruire
teoretică şi exerciţii clinice. Practicarea suturii include sutura epiziotomiilor şi a
rupturilor simple de perineu, care poate fi simulată în cazul în care este absolut
necesar.
 - Supravegherea şi îngrijirea a 40 de femei, care urmează să nască sau care au
născut, având sarcini cu risc.
 - Supravegherea şi îngrijirea, inclusiv examinarea, a cel puţin 100 de parturiente
sănătoase şi nou-născuţi sănătoşi.
 - Urmărirea şi îngrijirea nou-născutului necesitând îngrijiri speciale, inclusiv a
celor născuţi prematur, a celor născuţi după termen, precum şi a celor
subponderali sau bolnavi.
 - Îngrijirea femeilor care prezintă patologii ginecologice şi obstetricale.
 - Iniţierea în îngrijirea medicală şi chirurgicală. Iniţierea va cuprinde instruire
teoretică şi exerciţii clinice.

30
Legislatie specifica;
Ordonanţă de urgenţă nr. 144 din 28/10/2008
privind exercitarea profesiei de asistent medical
generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de
asistent medical, precum şi organizarea şi
funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali
Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din
România

31
Ordonanţă de urgenţă nr. 144 din 28/10/2008
 Art. 72. -(1) Pregătirea asistenţilor medicali generalişti,
 moaşelor şi a
 asistenţilor medicali se realizează prin următoarele forme de
învăţământ:
 a) învăţământ universitar;
 b) învăţământ sanitar postliceal.
 (2) În învăţământul universitar pentru asistenţi medicali generalişti,
moaşe şi asistenţi medicali şi postliceal sanitar se pot înscrie absolvenţi
de liceu cu diplomă de bacalaureat.
 (3) Specializările şi cifrele anuale de şcolarizare pentru şcolile
postliceale sanitare de stat şi private acreditate, precum şi pentru
facultăţile cu profil medico-farmaceutic uman, pentru facultăţile de
asistenţi medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali, se stabilesc de
către Ministerul Sănătăţii Publice şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului. 32

TITLURI DE CALIFICARE
Titluri oficiale de calificare de
asistent medical generalist
a) asistent medical generalist cu studii superioare de lungă durată:
-diplomă de licenţă de asistent medical generalist

b) asistent medical generalist cu studii superioare de scurtă durată:


-diplomă de absolvire de asistent medical generalist cu studii superioare de
scurtă durată
c) asistent medical generalist cu studii postliceale şi medii:
-atestat de echivalare de asistent medical generalist, asistent medical de medicină generală;
-diplomă de absolvire şcoală postliceală sanitară
-certificat de absolvire şcoală postliceală sanitară în specialitatea: asistent medical medicină
-certificat de competenţe profesionale eliberat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;
-diplome, certificate, alte documente care conferă competenţele profesionale de asistent medical
generalist certificate de unitatea de formare, pentru care titularul şi-a început formarea anterior
datei de 1 ianuarie 2007;
d) diplome, certificate, titluri sau alte dovezi de calificare de asistent medical
responsabil de îngrijiri generale, eliberate sau, după caz, recunoscute de un stat
membru al Uniunii Europene,

34
Titluri oficiale de calificare de
moaşă
a) moaşe cu studii superioare de lungă durată:
-diplomă de licenţă de moaşă
b) moaşe cu studii postliceale:
-diplomă de absolvire în specialitatea asistent medical obstetrică-
ginecologie
-certificat de absolvire în specialitatea asistent medical obstetrică-
ginecologie
c) diplome, certificate, titluri sau alte dovezi de calificare de
moaşă, eliberate sau, după caz, recunoscute de un stat membru
al Uniunii Europene,.

35
Titluri oficiale de calificare de
asistent medical/tehnician
a) asistent medical/tehnician cu studii superioare:
-diplomă de licenţă, eliberată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;
-diplomă de absolvire colegiu universitar de profil, eliberată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului
b) asistent medical/tehnician cu studii postliceale:
-diplomă de absolvire şcoală postliceală sanitară, scoală de specializare postliceală sanitară, sau
şcoală tehnică sanitară, eliberată de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Învăţământului şi
Ştiinţei/Ministerul Educaţiei Naţionale;
-certificat de absolvire şcoală postliceală sanitară, eliberat de Ministerul Educaţiei
Naţionale/Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;
-atestat eliberat de Ministerul Învăţământului şi Ministerul Sănătăţii;
-certificat de absolvire eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice
c) asistent medical cu studii medii:
-diplomă de absolvire liceu sanitar cu durata de 5 ani, eliberată de Ministerul Învăţământului şi
Ştiinţei
d) diplome, certificate, titluri sau alte dovezi de calificare în unul dintre domeniile care fac
obiectul de activitate al profesiei de asistent medical în România, obţinute sau, după caz,
recunoscute într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat membru aparţinând Spaţiului
Economic European sau de Confederaţia Elveţiană, respectiv atestatul de echivalare emis de
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în cazul dovezilor de calificare dobândite într-un
stat terţ şi care nu au fost recunoscute de unul dintre statele membre enumerate.
36
EDUCATIA MEDICALA CONTINUA
Educaţia Medicală Continuă-
obligatie legala
 Educatia medicala continua a asistentilor medicali
generalisti/moaselor/asistentilor medicali este reprezentata de totalitatea
activitatilor educationale, planificate cu scopul de a mentine si de a
actualiza cunostintele si abilitatile necesare pentru asigurarea unor servicii
de calitate in conditii de securitate si siguranta pentru pacient.

 este o necesitate şi o obligaţie profesională legala si etică

 Totalizarea numarului de credite obtinut se face la sfarsitul fiecarui an,

 Este obligatorie obtinerea a minim 15 credite prin participare la cursuri.


Obligativitatea realizarii creditelor se refera la perioada exercitarii
profesiei.

38
Educaţia Medicală Continuă- condiţii
 EMC trebuie să îndeplinească, cu prioritate, următoarele condiţii:
 să aibă un conţinut ştiinţific sau profesional cu impact direct asupra
calităţii serviciilor furnizate pacienţilor, asupra serviciilor
comunitare, de sănătate publică sau serviciilor ce implică
managementul unităţilor sanitare.
 să fie orientate spre asigurarea:
- calităţii actului medical,
- creşterii performanţei profesionale,
- actualizării permanente a cunoştinţelor
 să asigure noţiuni de management al serviciilor de sănătate, de
management al calităţii, al riscului profesional, aspecte legale şi/sau
etice ale practicii medicale;
 să vizeze îmbunătăţirea relaţiei asistent medical/moaşă-pacienţi.

39
Educaţia Medicală Continuă- cerinte

 Totalizarea punctajului profesional – a numărului de credite


obţinut - se face la sfârşitul anului 2006, când fiecare asistent
medical/moaşă trebuie să facă dovada că a acumulat 110 credite
(50 de credite pentru 2004, 30 de credite pentru 2005 şi 30 de
credite pentru 2006)

 Începând cu 2007 OAMMR evaluează anual numărul de credite


obţinut de fiecare membru al OAMMR, ca şi modalitatea în care
a obţinut creditele respective

 În cazul în care asistentul medical/moaşa nu a putut realiza din
motive obiective într-un an numărul de credite stabilit de
Consiliul Naţional al OAMMR, le poate realiza în anul următor.

40
Educaţia Medicală Continuă-Forme
 Forme de invatamant postuniversitar incadrate in
educatia continua
 cursuri de învăţământ postuniversitar- pentru absolvenţii de
învăţământ superior pentru asistenţi medicali/moaşe inclusiv
 cursurile de învăţământ postbază si cursurile de învăţământ
postbază la distanţă -organizate de universităţi sau în colaborare
cu alţi furnizori de EMC acreditaţi - masteratul şi doctoratul
(forme de învăţământ aprofundat şi academic)
 dobandirea de atestate si specializari (forme de invatamant
complementare, tehnice sau de aprofundare in subdomenii
aferente specializarii de baza, menite sa asigure cerinte de
performanta ale postului si neacoperite de pregatirea
specializarii de baza).

41
Educaţia Medicală Continuă-Forme
 B. Forme de educaţie continuă -(organizate de instituţii cu rol educaţional acreditate, cu sau fără
colaborare cu instituţii universitare, folosind pentru predare cadre didactice sau formatori
acreditaţi, atestaţi sau recunoscuţi de OAMMR)
 a. programe (cursuri) de educaţie permanentă;

 b. ateliere de formare (forme educaţionale utilizând metode complexe de educaţie a adultului,


bazate preponderent pe dinamică de grup);

 c. stagii practice.

 d. manifestări ştiinţifice:
- congrese ştiinţifice (reuniuni naţionale sau internaţionale în care membrii unei societăţi
profesionale, delegaţi şi/sau invitaţi deliberează asupra unor interese comune, studii sau probleme
majore de ordin ştiinţific sau profesional; conferinţe naţionale sau internaţionale convocate de obicei
pentru încheierea unui consens)
- conferinţe ştiinţifice (reuniuni periodice ale membrilor unei asociaţii, societăţi profesionale
unde se prezintă şi se dezbat lucrări din domeniu, cu caracter ştiinţific sau profesional, sau unde se
iau hotărâri asupra unor probleme curente sau de perspectivă; prezentări orale (expuneri, prelegeri)
făcute în faţa unui public, în scop ştiinţific, informaţional sau educaţional)
- simpozioane ştiinţifice (discuţii organizate, pe baza unei(or) scurte expuneri asupra unei
teme ştiinţifice de actualitate, făcută de unul sau câţiva vorbitori, în faţa şi cu participarea
publicului)

42
Educaţia Medicală Continuă-Punctaje
 Elaborare de materiale cu caracter profesional-stiintific:
 Manifestari stiintifice:
 Masa rotunda: 0,5 credite/ora, maximum 6 ore
 Simpozioanele, conferinte locale/judetene : 0,75 credite/ora
 Simpozioanele, conferinte nationale/internationale: 1 credit/ora
 Congrese: 1 credit/ora

 Autorii lucrarilor prezentate la manifestari stiintifice vor primi un


numar de credite inmultit cu 1,5 fata de participantul simplu, iar
coautorul va primi un numar de credite inmultit cu 1,25 fata de
participantul simplu.

Cursuri:
 1 ora de curs - 1 credit. Pentru un curs se pot acorda maximum 30
credite.

43
Educaţia Medicală Continuă-Punctaje
 Elaborare de materiale cu caracter profesional-stiintific:
 Articole in revistele de specialitate ale OAMGMAMR: 5 credite/articol
 Articole in reviste din strainatate de specialitate: 10 credite
 Carte/monografii de specialitate: 50 credite pentru autor, 20 credite pentru
coautor
 Abonamente la reviste:
 Revista nationala de specialitate a OAMGMAMR: 9 credite/abonament anual
 Reviste nationale/internationale de specialitate si/sau alte publicatii: numarul
de credite va fi aprobat de Departamentul de Educatie Continua in functie de
publicatie
 Stagii de pregatire practica:
1 saptamana = 10 credite
1 luna = 30 credite
Obtinerea titlului de formator acreditat - 20 credite
Obtinerea unei specializari - 30 credite
Obtinerea titlului de master - 40 credite
Doctorat - 50 credite

44
Educaţia Medicală Continuă
 * Cursuri obligatorii pentru orice asistent
medical/moaşă:

 Resuscitare cardio- respiratorie (un curs la 3 ani)

 Curs de specialitate in domeniul in care lucreaza


(cel putin un curs/an)

45
PERFECTIONARE AM
CADRUL NORMATIV PERFECTIONARE AM pentru

ORDIN ADMINISTRATIE PUBLICA 613/2013 Modificat(a)

Emitent: Ministerul Sanatatii


M.O. 285/2013
Domenii: Medicina

Ordin privind aprobarea Normelor de organizare si desfasurare a


programelor de pregatire pentru obtinerea specializarilor in domenii
complementare specialitatii de baza de catre asistentii medicali
generalisti si asistentii medicali de pediatrie.

Catedra de Sanatate Publica si Management,


47 UMF "Carol Davila" Bucureşti
CADRUL NORMATIV PERFECTIONARE AM
 Art. 5. - (1) Specializarile constituie modalitati de pregatire a
asistentilor medicali in domenii complementare specialitatii de
baza.
(2) Programele de specializare organizate pentru asistentii
medicali generalisti si asistentii medicali de pediatrie asigura:
Nr.
Specialitatea Specializarea
crt.
 - Radiologie, imagistica medicala;
- Laborator;
Asistent medical
1. - Nutritie si dietetica;
generalist
- Balneo-fizioterapie;
- Igiena si sanatate publica.
- Radiologie, imagistica medicala;
- Laborator;
Asistent medical
2. - Nutritie si dietetica;
de pediatrie
- Balneo-fizioterapie;
- Igiena si sanatate publica.
 Art. 7. - (1) Curriculumul de pregatire se elaboreaza de catre
SNSPMPDSB, se avizeaza de OAMGMAMR si se aproba de
Ministerul Sanatatii.
48
Recunoasterea diplomelor
 CADRUL -Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi
calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din
România, cu modificările şi completările ulterioare- transpune
Directiva Consiliului 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale
conform sistemului general european de recunoaştere, în condiţiile exercitării
libertăţii de stabilire şi a libertăţii de prestare a serviciilor)
 Formarea profesională reglementată reprezintă orice formare care, într-un stat
membru al U.E. sau al S.E.E.:
 a) este direct orientată spre exercitarea unei anumite profesii şi constă într-un
ciclu de studii de învăţământ superior cu o durată minimă de 3 ani sau cu o durată
echivalentă în învăţământul fără frecvenţă, efectuat în cadrul unei universităţi sau
în cadrul unei instituţii de învăţământ superior ori echivalent de pregătire şi,
eventual, completat cu o formare profesională, un stagiu profesional sau o practică
profesională cerute pe lângă ciclul de studii superioare;
 b) este orientată specific către exercitarea unei anumite profesii şi constă într-un
ciclu de studii completat eventual cu o formare profesională, stagiu profesional sau
practică profesională, ale căror structură şi nivel sunt determinate de dispoziţiile
legislative din statul membru de origine ori de provenienţă sau care fac obiectul
unui control ori al unei aprobări din partea unei autorităţi desemnate în
conformitate cu legea statului membru de origine.

49
Recunoasterea diplomelor

 A. Profesiile reglementate care necesită cel puţin 3 ani de studii


superioare (diplomă a unei universităţi sau a unui colegiu
universitar):
a) auditor financiar;
b) avocat;
p) asistent medical;

B. Profesiile reglementate pentru care durata de studii este


inferioară duratei de 3 ani de studii superioare:
b) ghid de turism;
c) detectiv particular; agent de pază,
f) asistent personal profesionist, asistent personal, asistent
maternal;
g) asistent medical;

50
Recunoasterea diplomelor
categoriile si conditiile de eliberare a certificatelor
necesare recunoasterii titlurilor romanesti in profesia de
asistent medical generalist si moasa

 se elibereaza numai asistentilor medicali generalisti si moaselor


care intrunesc conditiile de cetatenie, ascendenta, filiatie,
casatorie si rezidenta prevazute de lege si care au dobandit
formarea in profesie pe teritoriul Romaniei.

 In cazul titularilor de diplome, certficate si alte titluri de asistent


medical generalist si moasa eliberate de un stat tert si echivalate
conform legii, care au exercitat efectiv si legal activitatea
profesionala in baza acestor titluri de calificare pe o durata de 3
ani in Romania, Ministerul Sanatatii Publice elibereaza o
adeverinta care atesta aceasta experienta profesionala necesara
procedurii de recunoastere in celelalte state membre.

51
Recunoasterea diplomelor
categoriile si conditiile de eliberare a certificatelor
necesare recunoasterii titlurilor romanesti in profesia de
asistent medical generalist si moasa

 1) Certificat de Conformitate Se elibereaza in cazul titularilor :


 Diplomei de absolvire de studii superioare de scurta durata de asistent
medical generalist incepand cu promotia 2006 de absolventi;
 Diplomei de Licenta de asistent medical generalist
incepand cu promotia 2007 de absolventi;

Documente necesare:
 cerere in care se vor preciza si datele de contact;
 copia actului de identitate;
 copia legalizata dupa diploma de bacalaureat ;
 copie legalizata dupa diploma de asistent medical generalist;
 copie legalizata dupa foaia matricola;
 adeverinta eliberata de unitatea de invatamant absolvita in care se
precizeaza perioada in care au fost efectuate studiile universitare;
 copie legalizata dupa documentele de schimbare a numelui.

52
Recunoasterea diplomelor
categoriile si conditiile de eliberare a certificatelor necesare
recunoasterii titlurilor romanesti in profesia de
asistent medical generalist si moasa
 MOASA

 1) Certificat de conformitate

 Se elibereaza in cazul titularilor:
 · Diplomei de licenta de moasa incepand cu promotia 2007 de absolventi.

Documente necesare
 cerere in care se vor preciza si datele de contact;
 -copia actului de identitate;
 -copia legalizata dupa diploma de bacalaureat ;
 -copie legalizata dupa Diploma de moasa;
 -copie legalizata dupa foaia matricola;
 -adeverinta eliberata de unitatea de invatamant superior absolvita prin care se atesta
perioada in care au fost efectuate studiile universitare;
 -copie legalizata dupa documentele de schimbare a numelui.

53
LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL FORMARII
ASISTENTILOR MEDICALI SI MOASELOR
Structura sistemului legislativ

EMITENT:
LEGEA educatiei 1/2011
ELEMENT
GENERATOR: PARLAMENT
CONSTITUŢIA
L 288/2004:Organizarea studiilor universitare
LEGISLAŢIA PRIMARĂ: OUG 75/2005 Calitatea educatiei
PARLAMENT OUG 188/2008 Exercitare profesie
-principii; GUVERN
Legi specifice

LEGISLAŢIA SECUNDARĂ:
HG reguli de aplicare GUVERN HG 966/2011 structuri şi specializari acreditate
HG1477/2003 Criterii acreditare
ORDINE MECT
-NORME
-generale
-specifice STANDARDE
GHIDURI/CODURI O MCT 295/2007 examen finalizare studii
O MECT 4868 supliment diploma
MECT ……
LEGISLAŢIA TERŢIALĂ
-INSTRUCŢIUNI –CODURI DE PRACTICA, DECIZII,
INSTRUCTIUNI
FURNIZORI FORMARE
54
STUDENTI
LEGISLATIE MEDICALA

EXERCITAREA PROFESIEI
OUG 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical
generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical,
precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali
Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din RO

 Art. 1. - Profesia
de asistent medical generalist, profesia de
moaşă şi profesia de asistent medical se exercită, pe
teritoriul României, în condiţiile prezentei ordonanţe de
urgenţă, de către persoanele fizice posesoare ale unui titlu
oficial de calificare în profesia de asistent medical
generalist, în profesia de moaşă şi, respectiv, de asistent
medical

56
OUG 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent
medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de
asistent medical,
EXERCITARE
Art. 12. -
 (1) Profesia de asistent medical generalist, moaşă şi asistent medical
se exercită pe teritoriul României de persoanele prevăzute la art. 1,
care îndeplinesc următoarele condiţii:
 a) sunt posesoare ale unui titlu oficial de calificare de asistent
medical generalist, moaşă şi, respectiv, asistent medical;
 b) nu se găsesc în vreunul dintre cazurile de nedemnitate sau
incompatibilitate prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă;
 c) sunt apţi din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei
de asistent medical generalist, moaşă şi asistent medical;
 d) sunt membri ai Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti,
Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România.

57
OUG 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent
medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de
asistent medical,
NE- EXERCITARE

 Art. 14. - Este nedemn şi nu poate exercita profesia de asistent


medical generalist, moaşă şi, respectiv, asistent medical:
 a) asistentul medical generalist, moaşa şi, respectiv, asistentul
medical care au fost condamnaţi definitiv pentru săvârşirea cu
intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii în împrejurări
legate de exercitarea profesiei şi pentru care nu a intervenit
reabilitarea;
 b) asistentul medical generalist, moaşa şi, respectiv, asistentul
medical căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita
profesia pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau
disciplinară.
 Art. 15. -
 (1) Exercitarea profesiei de asistent medical generalist, moaşă şi,
respectiv, asistent medical este incompatibilă cu orice acţiune de
natură a aduce atingere demnităţii profesionale de asistent medical
generalist, moaşă şi, respectiv, asistent medical sau bunelor
moravuri, conform Codului de etică şi deontologie al asistentului
medical generalist, al moaşei şi al asistentului medical.
58
OUG 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent
medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de
asistent medical,
Art. 6. - Activităţile exercitate cu titlul profesional de asistent medical generalist sunt:
1. a) stabilirea nevoilor de îngrijiri generale de sănătate şi furnizarea serviciilor de
îngrijiri generale de sănătate, de natură preventivă, curativă şi de recuperare;
2. b) administrarea tratamentului, conform prescripţiilor medicului;
3. c) protejarea şi ameliorarea sănătăţii;
4. d) elaborarea de programe şi desfăşurarea de activităţi de educaţie pentru sănătate;
5. e) facilitarea acţiunilor pentru protejarea sănătăţii în grupuri considerate cu risc;
6. f) desfăşurarea activităţilor de cercetare în domeniul îngrijirilor generale de sănătate
de către asistenţii medicali generalişti licenţiaţi;
7. g) participarea la protejarea mediului ambiant;
8. h) întocmirea de rapoarte scrise referitoare la activitatea specifică desfăşurată;
9. i) organizarea şi furnizarea de servicii de îngrijiri de sănătate comunitară;
10. j) participarea asistenţilor medicali generalişti abilitaţi ca formatori, la pregătirea
teoretică şi practică a asistenţilor medicali generalişti în cadrul programelor de
educaţie continuă;
11. k) pregătirea personalului sanitar auxiliar;

59
12. l) desfăşurarea de activităţi de educaţie în instituţii de învăţământ pentru pregătirea
viitorilor asistenţi medicali.
OUG 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent
medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de
asistent medical,

1. Art. 7. - Profesia de moaşă presupune dreptul de acces şi exercitare a următoarelor activităţi, în


conformitate cu prevederile legale în vigoare:
2. a) asigurarea unei bune informări şi consilierea în materie de planificare familială;
3. b) diagnosticarea sarcinii, apoi supravegherea sarcinii normale, efectuarea examinărilor necesare
pentru supravegherea evoluţiei sarcinii normale;
4. c) prescrierea sau consilierea privind examinările necesare celei mai timpurii diagnosticări posibile
a sarcinilor cu riscuri;
5. d) stabilirea unui program de pregătire a viitorilor părinţi şi consilierea lor în materie de igienă şi
alimentaţie, asigurarea pregătirii complete pentru naştere;
6. e) îngrijirea şi asistarea mamei în timpul travaliului şi monitorizarea stării fetusului in utero prin
mijloace clinice şi tehnice adecvate;
7. f) asistarea naşterii normale inclusiv, la nevoie, efectuarea epiziotomiei şi în cazuri de urgenţă
practicarea naşterii în prezentaţie pelviană;
8. g) recunoaşterea, la mamă sau la copil, a semnelor de anunţare a unor anomalii care necesită
intervenţia unui medic şi, după caz, asistarea acestuia; luarea măsurilor de urgenţă care se impun în
absenţa medicului, în special extragerea manuală a placentei, urmată eventual de examinarea
manuală a uterului;
9. h) examinarea şi îngrijirea nou-născutului; luarea tuturor iniţiativelor care se impun în caz de
nevoie şi practicarea, după caz, a resuscitării imediate;
10. i) îngrijirea mamei, monitorizarea progreselor mamei în perioada postnatală şi acordarea tuturor
sfaturilor utile privind creşterea nou-născutului în cele mai bune condiţii;
11. j) acordarea îngrijirilor prescrise de medic;
12. k) elaborarea rapoartelor scrise necesare;
60
13. l) desfăşurarea de către moaşele licenţiate de activităţi de educaţie în instituţii de învăţământ
pentru pregătirea viitoarelor moaşe, activităţi de cercetare şi în cadrul programelor de educaţie
OUG 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent
medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de
asistent medical, Exercitare- responsabilitate
 (1)Activităţile prevăzute la art. 6 şi 7
 se exercită cu asumarea responsabilităţii asistentului
medical generalist şi a moaşei privind planificarea,
organizarea, evaluarea şi furnizarea serviciilor.
 (2) Responsabilitatea asistentului medical generalist, a
moaşei sau a asistentului medical încetează în situaţia în care
pacientul nu respectă recomandările sau planul de îngrijire
întocmit de aceştia

 Răspunderea este: disciplinară, civilă, contravenţională şi


penală
 Practicarea profesiei de asistent medical şi a profesiei de
moaşă de către persoanele care nu au această calitate
constituie infracţiune şi se pedepseşte conform Codului
61 penal.
 .
OUG 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent
medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de
asistent medical,
EXERCITARE
 Art. 20. -(1) Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii
medicali îşi desfăşoară activitatea
 în sistem public şi/sau în sectorul privat,
 precum şi în colaborare cu furnizorii de servicii de îngrijiri de
sănătate.
 (2) Activitatea asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi
asistenţilor medicali se desfăşoară
 în cadrul echipei medicale
 sau independent,
 ca titulari ori asociaţi ai cabinetelor de practică independentă.
 Art. 21. - Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul
medical licenţiaţi pot fi cadre didactice universitare în instituţii
de învăţământ superior care pregătesc asistenţi medicali
generalişti, moaşe şi asistenţi medicali, precum şi personal de
cercetare în instituţii de cercetare.

62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
Răspunderea disciplinară
-tipuri, caractersitici
 Art. 62. (1) Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi
asistenţii medicali răspund disciplinar pentru
nerespectarea
 legislaţiei din domeniul profesiei,
 a Codului de etică şi deontologie al asistentului medical generalist, al moaşei
şi al asistentului medical din România,
 a regulilor de bună practică profesională,
 a Statutului Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi
Asistenţilor Medicali din România,
 pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate în conformitate cu
dispoziţiile legale în vigoare de organele de conducere ale Ordinului
Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din
România,
 precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia, care sunt de
natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale Ordinului
Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din
România.

79
Răspunderea disciplinară
-tipuri, caractersitici
 (2) Răspunderea disciplinară prevăzută la alin. (1) este angajată în funcţie
de gravitatea abaterii.
 (3) Sancţiunile disciplinare pe care organele de conducere ale Ordinului
Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din
România le pot aplica sunt următoarele:
 a) mustrarea;
 b) avertismentul;
 c) suspendarea calităţii de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali
Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi informarea
Ministerului Sănătăţii Publice cu privire la retragerea dreptului de exercitare
a profesiei pe perioada respectivă;
 d) retragerea calităţii de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali
Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi informarea
Ministerului Sănătăţii Publice cu privire la retragerea dreptului de exercitare
a profesiei.

80
Autorizarea exercitării
profesiei
Art. 16. - (1) Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali care
întrunesc condiţiile prevăzute la art. 1 exercită profesia pe baza
certificatului de membru eliberat de Ordinul Asistenţilor Medicali
Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali, avizat anual.
 Avizul anual se acordă
 după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea
profesională, valabilă pentru anul respectiv.
 Certificatul de membru
 este însoţit de fişa de evidenţă elaborată de Consiliul naţional al Ordinului
Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din
România.
 se acordă pe baza următoarelor documente:
 a) copia legalizată a documentelor de studii care atestă formarea în profesie;
 b) declaraţie pe propria răspundere privind îndeplinirea condiţiilor
prevăzute la art. 14 şi 15;
 c) certificatul de cazier judiciar;
 d) certificatul de sănătate fizică şi psihică.

81
Controlul şi supravegherea
profesiei
 Controlul şi supravegherea profesiei de asistent
medical şi a profesiei de moaşă se realizează de
Ministerul Sănătăţii şi de Ordinul Asistenţilor
Medicali şi Moaşelor din România, denumite în
continuare autorităţi competente române.

82
Obiectivele şi atribuţiile OAMGMAM RO
 OAMGMAM RO
 are ca obiect principal de activitate controlul şi
supravegherea exercitării profesiei de asistent
medical şi respectiv, a profesiei de moaşă cu
drept de liberă practică, cu respectarea Codului
de etică şi deontologie profesională al asistentului
medical şi al moaşei din România, a normelor,
dispoziţiilor şi standardelor profesionale în
vigoare.

83
Standarde
profesionale în
vigoare.

84
Catedra de Sanatate Publica si Management,
85 UMF "Carol Davila" Bucureşti
Atribuţiile Ordinului Asistenţilor Medicali
Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor
Medicali din România
 a) asigură aplicarea regulamentelor şi normelor care organizează
şi reglementează exercitarea profesiei
 b) autorizează temporar exercitarea profesiilor de asistent
medical generalist şi de moaşă
 c) colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice la elaborarea
normelor specifice şi a reglementărilor privind profesiile de asistent
medical generalist, moaşă şi asistent medical şi asigură aplicarea
acestora;
 d) atestă onorabilitatea şi moralitatea profesională a membrilor
săi;
 e) apără demnitatea şi promovează drepturile şi interesele
profesionale ale membrilor săi,
 f) soluţionează cererile şi petiţiile membrilor prin organele de
conducere ale filialelor sau, în cazul nesoluţionării la acest nivel,
prin organele de conducere ierarhic superioare;

86
Atribuţiile Ordinului Asistenţilor Medicali
Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor
Medicali din România
 g) asigură respectarea de către asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali a
obligaţiilor ce le revin faţă de pacient şi de sănătatea publică;

 h) elaborează criterii şi standarde privind asigurarea calităţii serviciilor de îngrijiri de


sănătate, pe care le propune spre aprobare Ministerului Sănătăţii Publice;

 i) supraveghează aplicarea şi respectarea standardelor de calitate a activităţilor de asistent


medical generalist, moaşă şi, respectiv, asistent medical;

 j) elaborează proiecte de metodologii, de ghiduri şi de protocoale de practică, pe care le


propune spre aprobare Ministerului Sănătăţii Publice;

 k) elaborează şi adoptă statutul şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale Ordinului


Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi Codul de etică
şi deontologie al asistentului medical generalist, al moaşei şi al asistentului medical din România,
luând măsurile necesare pentru respectarea unitară a acestora;

 l) întocmeşte, actualizează permanent Registrul naţional unic al asistenţilor medicali


generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali din România, administrează pagina de internet pe
care este publicat;
 m) analizează cazurile de abateri de la normele de etică şi deontologie profesională şi de la
regulile de bună practică profesională, în calitate de organ de jurisdicţie profesională;
 n) asigură schimbul de informaţii cu Ministerul Sănătăţii Publice şi cu autorităţile
87 competente ale altor state în vederea exercitării profesiei de către asistenţii medicali generalişti,
moaşele şi asistenţii medicali;
Atribuţiile Ordinului Asistenţilor Medicali
Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor
Medicali din România
 o) asigură aplicarea regulamentelor şi normelor care organizează şi reglementează
exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a
 o) organizează centre de pregătire lingvistică, necesare pentru exercitarea activităţii
profesionale de către asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali cetăţeni ai
statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European sau
ai Confederaţiei Elveţiene;
 p) colaborează cu organizaţii de profil profesional-ştiinţific, patronal, sindical din domeniul
sanitar şi cu organizaţii neguvernamentale în toate problemele privind exercitarea profesiei şi
asigurarea sănătăţii populaţiei;
 q) colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice la organizarea şi desfăşurarea concursurilor
şi examenelor pentru asistenţi medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali, desemnează
reprezentanţi în comisiile pentru concursuri şi examene şi elaborează subiectele pentru
ocuparea posturilor vacante din unităţile sanitare publice;
 r) colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice la elaborarea contractului-cadru privind
condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi a
normelor de aplicare a acestuia;
 s) promovează interesele membrilor săi în cadrul asigurărilor de răspundere civilă
profesională;
 t) stabileşte, în funcţie de gradul riscului profesional şi de activitatea desfăşurată în calitate
de salariat sau liber profesionist, valoarea riscului asigurat în cadrul asigurărilor de
răspundere civilă pentru asistenţi medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali;
 u) organizează puncte teritoriale de informare privind legislaţia din domeniul sănătăţii;
 v) participă, împreună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Ministerul
Sănătăţii Publice, la stabilirea numărului de locuri pentru învăţământul postliceal sanitar şi
88 pentru învăţământul superior de asistenţă medicală;
Atribuţiile Ordinului Asistenţilor Medicali
Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor
Medicali din România (OAMGMAM RO)
 Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din
România, prin structurile naţionale sau judeţene, colaborează în domeniul său de
competenţă cu Ministerul Sănătăţii Publice, cu instituţii, autorităţi şi organizaţii la
realizarea următoarelor activităţi:

 a) formarea, specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a asistentului


medical generalist, a moaşei şi a asistentului medical din România;

 b) elaborarea standardelor de practică profesională în vederea asigurării calităţii


actului de îngrijire în unităţile sanitare;

 c) iniţierea şi promovarea de forme de educaţie continuă în vederea creşterii


gradului de competenţă profesională a membrilor săi;

 d) elaborarea criteriilor şi standardelor de dotare a cabinetelor de practică


independentă;

 e) promovarea şi asigurarea cadrului necesar desfăşurării unei concurenţe loiale,


bazate exclusiv pe criteriile competenţei profesionale;

89
Atribuţii OAMGMAM RO
f. supraveghează şi controlează respectarea standardelor de calitate a activităţilor
profesionale de asistent medical şi moaşă;

g. organizează centre de pregătire lingvistică, precum şi puncte teritoriale de informare


privind legislaţia sistemului de sănătate;

h. elaborează şi adoptă Codul de etică şi deontologie al asistentului medical şi al moaşei


din România, luând măsurile necesare pentru respectarea unitară a acestuia;

i. participă la elaborarea criteriilor şi standardelor de evaluare a calităţii îngrijirilor de


sănătate şi asigură aplicarea acestora;

j. elaborează şi adoptă modalităţile şi condiţiile de verificare şi atestare a nivelului


profesional al asistenţilor medicali şi moaşelor;

k. elaborează şi adoptă modalităţile şi condiţiile de reatestare a competenţei


profesionale, în vederea reluării activităţii, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.
307/2004 cu modificările ulterioare;

90
l. elaborează criteriile şi standardele de dotare a cabinetelor de practică independentă;
Atribuţii OAMGMAM RO
m. elaborează, editează şi difuzează către membri materiale informative privind
desfăşurarea activităţii organizaţiei;

n. eliberează membrilor săi Avizul pentru obţinerea Autorizaţiei de liberă practică


şi alte avize pentru exercitarea profesiei de asistent medical şi moaşă;

o. judecă cazurile de abateri de la normele de etică, deontologie profesională şi a


cazurilor de malpraxis, în calitate de organ de jurisdicţie profesională;

p. susţine dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniul îngrijirilor de sănătate şi


valorificarea acesteia;

q. sesizează organele judiciare sau autorităţile competente pentru urmărirea şi/sau


trimiterea în judecată a persoanelor care îşi atribuie sau care întrebuinţează fără
drept titlul ori calitatea de asistent medical sau de moaşă, ori care practică profesia
în mod ilegal;

r. colaborează cu celelalte organizaţii şi asociaţii profesionale din ţară şi străinătate;

91
s. reprezintă membrii săi în relaţiile cu autorităţile şi instituţiile guvernamentale şi
nonguvernamentale, interne şi internaţionale;
MEMBRII ORDINULUI OAMGMAM RO
OAMGMAM RO
 cuprinde asistenţii medicali şi moaşele, cetăţeni
români şi străini domiciliaţi în România,
autorizaţi să exercite profesia în baza avizului
eliberat de Ordinul Asistenţilor Medicali şi
Moaşelor din România.

92
Calitatea de membru
 se dobândeşte la cerere
 pot solicita înscrierea în OAMGMAM RO dacă îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii:
 a) sunt cetăţeni români sau cetăţeni ai unui stat membru al UE sau
SEE, cu domiciliul în România;

 b) deţin un titlu oficial de calificare în profesie

 c) nu au fost condamnate definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a


unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii, ori nu li s-a interzis
printr-o hotărâre judecătorească definitivă exerciţiul profesiei,

 d) nu au adus, prin desfăşurarea unei activităţi anterioare, prejudicii


organizaţiei sau profesiei de asistent medical sau de moaşă;

93
Pierderea calităţii de
membru
 prin retragerea din organizaţie, la cerere;- În această
situaţie, OAMGMAM RO îşi rezervă dreptul de a refuza
eliberarea avizului pentru obţinerea autorizaţiei de
liberă practică, sau, după caz, dreptul de a refuza
reavizarea autorizaţiei de liberă practică;

 prin retragerea calităţii de membru al OAMGMAM RO

 prin decesul asistentului medical sau al moaşei

94
Drepturile membrilor
 de a alege şi de a fi aleşi în organele reprezentative
 de a avea acces la toate informaţiile, datele care privesc organizarea
administrativă a Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România şi a
filialelor acestuia;
 de a se adresa nemijlocit tuturor organelor OAMMR şi de a primi informaţiile
solicitate;
 de a participa la acţiunile organizate de OAMMR şi de a fi informat despre
desfăşurarea acestora;
 de a participa la programele de perfecţionare, manifestările ştiinţifice în
domeniu;
 de a contesta sancţiunile primite în condiţiile legii, de a formula şi depune petiţii;
 de a reprezenta, în baza unui mandat special eliberat de preşedintele filialei,
organizaţia profesională la nivel judeţean, naţional şi internaţional;
 dreptul la asistenţă juridică şi dreptul de a fi judecat pe baza prezumţiei de
nevinovăţie de către organele competente ale Ordinului Asistenţilor Medicali şi
Moaşelor din România pentru abaterile deontologice şi disciplinare;
 de a beneficia de asistenţă medicală gratuită şi medicamente gratuite, atât
personal, cât şi pentru membrii lor de familie;

95
Obligaţiile membrilor
 să respecte dispoziţiile legale
 să respecte şi să ducă la îndeplinire hotărârile, deciziile luate de
organele de conducere naţionale sau judeţene ale Ordinului Asistenţilor
Medicali şi Moaşelor din România;
 să achite cu regularitate cotizaţia lunară în cuantumul stabilit de
prezentul Statut;
 să se abţină de la orice faptă menită a aduce prejudicii OAMMR
 să apere reputaţia şi interesele legitime ale asistenţilor medicali şi
moaşelor;
 să facă dovada cunoaşterii normelor de deontologie profesională şi a
celor care reglementează exercitarea profesiei de asistent medical şi de
moaşă, organizarea şi funcţionarea OAMMR;
 să rezolve cu celeritate şi profesionalism sarcinile ce le-au fost
încredinţate în calitate de membri sau reprezentanţi ai Ordinului
Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România;
 să contribuie la creşterea gradului de pregătire profesională prin
participarea la cursuri de pregătire, manifestări ştiinţifice, precum şi la
celelalte forme de educaţie continuă creditate

96
Intrebari de fixare şi control
 Care sunt regelementarile care constituie cadrul general al accesului la
educatie?
 Care este actul normativ care regelementeaza organizarea studiilor
universitare?
 Care este durata minim a studiilor de licenta?
 Care este mecanismul de asigurare a calitatii educatiei pri care se
certifica respectarea standardeor calitatii educatiei ?
 Care sunt cerintele curriculum-ului minimal aplicabile formarii AM si
M?
 Care st competenetele generale dezvoltate in acdrul studiilor
universitare?
 Care st componentele curicullumului minimal stabilite prin legislatia
privind criteriile minime de autorizare si acreditare?
 Care apreciati ca trebuie sa aiba cel mai mare accent in pregatirea
dvs? Care au fost cel mai bine studiate?
97
LEGISLAŢIE SANITARĂ ŞI SOCIALĂ

STUDIU DE CAZ
Constituţia Romaniei
Tipuri de acte normative
Constituţia Romaniei (I)
 adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21
noiembrie 1991,
 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233
din 21 noiembrie 1991
 a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul
naţional din 8 decembrie 1991.

 Revizuita prin Legea de Revizuire a Constituţiei


României nr. 429/2003
 a fost aprobată prin referendumul naţional din 18-19
octombrie 2003
 a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I,.
Catedra de Sanatate Publica si Management,
99 UMF "Carol Davila" Bucureşti
Tipuri de acte normative
Constituţia Romaniei
TITLUL I-Principii generale
ARTICOLUL 1- Statul român
 (1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
 (2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
 (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este
obligatorie.
ARTICOLUL 2-Suveranitatea
ARTICOLUL 3 -Teritoriul
 (1) Teritoriul României este inalienabil.
 (2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea
principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.
ARTICOLUL 4-Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni
ARTICOLUL 5-Cetăţenia
ARTICOLUL 6- Dreptul la identitate
ARTICOLUL 7-Românii din străinătate
ARTICOLUL 8- Pluralismul şi partidele politice
ARTICOLUL 9 Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale
ARTICOLUL 10 Relaţii internaţionale
Catedra de Sanatate Publica si Management,
100 UMF "Carol Davila" Bucureşti
Tipuri de acte normative
Constituţia Romaniei
TITLUL I-Principii generale

ARTICOLUL 11-Dreptul internaţional şi dreptul intern

 Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu


bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este
parte.
 Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte
din dreptul intern.
 În cazul în care un tratat la care România urmează să
devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei,
ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea
Constituţiei.

Catedra de Sanatate Publica si Management,


101 UMF "Carol Davila" Bucureşti
Tipuri de acte normative
Constituţia Romaniei
TITLUL II Drepturile, libertăţile şi îndatoririle
fundamentale

ARTICOLUL 15-Universalitatea
 (1) Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile
consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au
obligaţiile prevăzute de acestea.
 (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia
legii penale sau contravenţionale mai favorabile.
ARTICOLUL 16-Egalitatea în drepturi
 (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor
publice, fără privilegii şi fără discriminări.
 (2) Nimeni nu este mai presus de lege.

Catedra de Sanatate Publica si Management,


102 UMF "Carol Davila" Bucureşti
Tipuri de acte normative
Constituţia Romaniei
TITLUL II Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale

ARTICOLUL 20-Tratatele internaţionale privind drepturile omului

 (1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile


cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu
celelalte tratate la care România este parte.
 (2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare
la drepturile fundamentale ale omului, la care România este
parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale,
cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin
dispoziţii mai favorabile.

 Declaraţia universală a drepturilor Omului - 1948


statuează: “Orice om are dreptul la sănătate”
Catedra de Sanatate Publica si Management,
103 UMF "Carol Davila" Bucureşti
Tipuri de acte normative Constitutia
CAPITOLUL II-Drepturile şi libertăţile fundamentale

ARTICOLUL 22 Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică


ARTICOLUL 23 Libertatea individuală
ARTICOLUL 24 Dreptul la apărare
 (2) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu.
ARTICOLUL 25 Libera circulaţie
 (1) Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat.
Legea stabileşte condiţiile exercitării acestui drept.
ARTICOLUL 26 Viaţa intimă, familială şi privată
 (1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi
privată.
ARTICOLUL 27 Inviolabilitatea domiciliului
 (1) Domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde
sau rămâne în domiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără învoirea
acesteia.
Catedra de Sanatate Publica si Management,
104 UMF "Carol Davila" Bucureşti
Tipuri de acte normative Constitutia
CAPITOLUL II-Drepturile şi libertăţile fundamentale

ARTICOLUL 28 Secretul corespondenţei


 Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri
poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace
legale de comunicare este inviolabil.
ARTICOLUL 29 Libertatea conştiinţei
 (1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea
credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă.
Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere
la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.
ARTICOLUL 30 Libertatea de exprimare
 (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a
credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai,
prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de
comunicare în public, sunt inviolabile.
Catedra de Sanatate Publica si Management,
105 UMF "Carol Davila" Bucureşti
CAPITOLUL II-
Drepturile şi libertăţile fundamentale
ARTICOLUL 31 Dreptul la informaţie
ARTICOLUL 32 Dreptul la învăţătură
ARTICOLUL 33 Accesul la cultură
ARTICOLUL 34 Dreptul la ocrotirea sănătăţii
 (1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.
 (2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea
igienei şi a sănătăţii publice.
 (3) Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de
asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi
recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a
activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de
protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se
stabilesc potrivit legii
ARTICOLUL 35 Dreptul la mediu sănătos

Catedra de Sanatate Publica si Management,


106 UMF "Carol Davila" Bucureşti
CAPITOLUL II-
Drepturile şi libertăţile fundamentale
ARTICOLUL 36 Dreptul de vot
ARTICOLUL 37 Dreptul de a fi ales
ARTICOLUL 38 Dreptul de a fi ales în Parlamentul European
ARTICOLUL 39 Libertatea întrunirilor
ARTICOLUL 40 Dreptul de asociere
ARTICOLUL 41 Munca şi protecţia socială a muncii
 (2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea
privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al
femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară,
repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii
în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi
alte situaţii specifice, stabilite prin lege.
ARTICOLUL 42 Interzicerea muncii forţate
ARTICOLUL 43 Dreptul la grevă
ARTICOLUL 44 Dreptul de proprietate privată
ARTICOLUL 45 Libertatea economică
Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea
acestora în condiţiile legii sunt garantate.
ARTICOLUL 46 Dreptul la moştenire
Catedra de Sanatate Publica si Management,
107 UMF "Carol Davila" Bucureşti
CAPITOLUL II-
Drepturile şi libertăţile fundamentale
ARTICOLUL 47 Nivelul de trai
 (1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare
economică şi de protecţie socială, de natură să asigure
cetăţenilor un nivel de trai decent.
 (2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de
maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile
sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de
asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege.
Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială,
potrivit legii.

Catedra de Sanatate Publica si Management,


108 UMF "Carol Davila" Bucureşti
CAPITOLUL II-
Drepturile şi libertăţile fundamentale
ARTICOLUL 49 Protecţia copiilor şi a tinerilor
 (1) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de
protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor.
 (2) Statul acordă alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru
îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de
protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege.
ARTICOLUL 50 Protecţia persoanelor cu handicap
 Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială.
Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a
şanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, în
vederea participării efective a persoanelor cu handicap în
viaţa comunităţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce
revin părinţilor şi tutorilor.

Catedra de Sanatate Publica si Management,


109 UMF "Carol Davila" Bucureşti
În rezumat
Constituţia garanteaza:
 ARTICOLUL 22 Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi
psihică
 ARTICOLUL 34 Dreptul la ocrotirea sănătăţii
 ARTICOLUL 35 Dreptul la mediu sănătos
 ARTICOLUL 41 Munca şi protecţia socială a muncii -
măsuri de protecţie socială şi de santate şi securitate a
salariaţilor
 ARTICOLUL 47 Nivelul de trai -la concediu de
maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile
sanitare de stat,
 ARTICOLUL 49 Protecţia copiilor şi a tinerilor -acordă
alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului
bolnav ori cu handicap
 ARTICOLUL 50 Protecţia persoanelor cu handicap
Catedra de Sanatate Publica si Management,
110 UMF "Carol Davila" Bucureşti
Intrebari de fixare şi control II
 Care st titlurile pe care le veti obtine in urma finalizarii
studiilor? Care regelementarile care se aplica pt anul dvs
de studiu?
 Care st probele de finalizare a studiilor pentru dvs.?
 Care e carcterul suplimentului la diploma? De cand se
aplica? Care st componentele acestuia?
 Care sunt principalele conditii pe care trebuie sa le
indeplineasca EMC?
 Dicutati care tip de manifestare este cea mai avantajoasa
din perspectiva numarului de credite

111
LEGISLAŢIE SANITARĂ ŞI SOCIALĂ

STUDIU DE CAZ
RĂSPUNDEREA CIVILĂ A
PERSONALULUI MEDICAL SI
A FURNIZORULUI DE PRODUSE ŞI SERVICII MEDICALE
Cadrul -Legea 95/2006 – Titlul XV Răspunderea civilă a
personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii
medicale, sanitare şi farmaceutice

 Definirea termenilor

 Condiţii

 Situaţii

 Procedura de stabilire

113
Cadrul -Legea 95/2006 – Titlul XV Răspunderea civilă a
personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii
medicale, sanitare şi farmaceutice

Definirea termenilor

Personal medical - medicul, medicul dentist, farmacistul,


asistentul medical şi moaşa care acordă servicii
medicale;

Malpraxis - eroare profesională săvârşită în exercitarea


actului medical sau medico- farmaceutic generatoare de
prejudicii pentru pacient.

114
Eroare vs greseala profesionala
 Greseala inseamna neaplicarea sau nerespectarea unor
norme de comportament profesional pe care un alt
profesionist, in aceleasi conditii le-ar fi aplicat. Rezulta ca
elementul esential al greselii il constituie capacitatea
profesionala care in conditii similare de lucru evita
greseala.

 Eroarea inseamna producerea unui prejudiciu din cauza


naturii lucrurilor (evolutia
complicata a bolii, simptomatologia atipica), situatie in
care orice medic ar fi produs acelasi prejudiciu in aceleasi
conditii de lucru.

115
Eroare vs greseala profesionala
 erori de fapt (ce tin de natura actului medical, de natura lucrului in
sine) –neimputabile
 nu este urmata de reprezentarea subiectiva a consecintelor ei
negative, deoarece nu a putut fi prevazuta, in ciuda diligentelor
atente si minutioase.
 se datoresc unei imperfectiuni a stiintei medicale la un moment
dat, unei reactivitati particulare a bolnavului, care duc la
cunoasterea falsa a unei situatii de fapt. Ele se produc in
conditiile unei activitati perfect normale. Deoarece respecta
regulile de comportament
 este susceptibila doar de o analiza morala, cu un beneficiu
deontologic.
 erori de norma (ce tin de lacune de atitudine profesionala).
imputabila.
 tine de domeniul constiintei profesionale si se omologheaza cu
greseala, cand nu se repeta normele acceptate unanim, de obicei.
pot fi
 comisive (atunci cand faci ceva ce nu trebuie) si
 omisive (atunci cand nu faci ceea ce trebuie),
116
Condiţii
 Implică răspunderea civilă a personalului medical şi a
furnizorului de produse şi servicii medicale, pentru:
 prejudiciile produse din eroare,
 care includ şi neglijenţa,
 imprudenţa sau cunoştinţe medicale insuficiente în exercitarea
profesiunii,
 prin acte individuale în cadrul procedurilor de prevenţie,
diagnostic sau tratament.

 nerespectarea reglementărilor privind


 confidenţialitatea,
 consimţământul informat
 obligativitatea acordării asistenţei medicale.
 depăşirea limitele competenţei, cu excepţia cazurilor de urgenţă
în care nu este disponibil personal medical ce are competenţa
necesară.

117
Condiţii-rezumat
 Prejudicii produse din eroare (neglijenţă, imprudenţă,
neştiinţă), prin acte individuale în cadrul procedurilor de
prevenţie, diagnostic sau tratament.

 Prejudicii produse prin depăşirea limitelor competenţei

 Absenţa acordului informat al pacientului

 Refuzul de a asigura asistenţa medicală

118
Condiţii - rezumat
 Fapta medicală ilicită (eroare, depăşirea competenţei);

 Prejudiciu real şi cert;

 Legătura de cauzalitate între fapta medicală şi


prejudiciul produs;

119
Elemente de exonerare
- Personalul medical nu este răspunzător pentru
daunele şi prejudiciile produse în exercitarea
profesiunii, datorita:
- condiţiilor de lucru improprii
- dotare insuficientă,
- infecţii nozocomiale,
- efecte adverse,
- complicaţii şi riscuri acceptate,
- vicii ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor şi
medicamentelor
- buna credinţă în situaţii de urgenţă.

120
Răspunderea civilă a furnizorilor de
servicii medicale, materiale sanitare şi
aparatură
 Unităţile sanitare publice sau private, în calitate de furnizori de
servicii medicale, răspund civil, potrivit dreptului comun, pentru
prejudiciile produse în activitatea de prevenţie, diagnostic sau
tratament, în situaţia în care acestea sunt consecinţa:
a. Infecţiilor nosocomiale (excepţie când există o cauză externă
necontrolabilă de către instituţie);
b. Defectelor cunoscute ale aparaturii medicale (folosită abuziv fără a fi
reparată);
C Materiale sanitare , dispozitive medicale, medicamente utilizate după
expirarea perioadei de garanţie sau a termenului de valabilitate;
d. Acceptarea echipamentelor şi dispozitivelor medicale, materialelor
sanitare, medicamente înafara condiţiilor prevăzute de lege.
 răspund în condiţiile legii civile pentru prejudiciile produse de
personalul medical angajat, în solidar cu acesta.

121
Răspunderea civilă a furnizorilor
de servicii medicale, materiale
sanitare şi aparatură
 Raspund civil pentru prejudicille cauzate, în mod direct sau indirect:
 Unităţile sanitare -generate de nerespectarea reglementărilor interne
ale unităţii sanitare.

 Unităţile sanitare şi producătorii de echipamente şi dispozitive


medicale, substanţe medicamentoase şi materiale sanitare pentru
prejudiciile generate în mod direct sau indirect de viciile ascunse ale
echipamentelor şi dispozitivelor medicale, substanţelor
medicamentoase şi materiale sanitare, în perioada de
garanţie/valabilitate, conform legislaţiei în vigoare.

 furnizorii de servicii medicale sau nemedicale, subcontractate de


către unităţile sanitare publice sau private furnizoare de servicii
medicale

 Furnizorii de utilităţi către unităţile sanitare -generate de furnizarea


necorespunzătoare a utilităţilor.
122
Asigurarea obligatorie de
răspundere civilă

 Personalul medical din sistemul public şi/sau privat-


este obligat să încheie asigurare de malpraxis.

 Asigurarea este o condiţie obligatorie pentru angajare


sau contract cu Casa de Asigurări de Sănătate.

123
Asigurarea obligatorie de
răspundere civilă
 Asiguratorii
- Acordă despăgubiri pentru
- prejudicii şi
- cheltuielile de judecată;

 Despăgubirile se pot stabili : pe cale


amiabilă/INSTANTA

 despăgubirile se vor plăti : numai în baza hotărârii


definitive a instanţei judecătoreşti competente
 Despăgubirile nu se recuperează de la persoana
răspunzătoare de producerea prejudiciului

124
Asigurarea obligatorie de
răspundere civilă
Exceptii
Despăgubirile se recuperează de la persoana
răspunzătoare de producerea prejudiciului:

a. Vătămarea sau decesul este urmare a unei acţiuni intenţionate


(încălcarea intenţionată a standardelor)
b. Vătămarea sau decesul se datorează unor vicii ascunse ale
echipamentului sau efecte secundare nedeclarate ale
medicamentului-recuperare de la furnizori;
c. Vătămarea sau decesul se datorează atât persoanei responsabile
cât şi unor deficienţe administrative ale unităţii medicale;
d. Asistenţa medicală s-a acordat fără consimţământul pacientului.
125
Procedura
 Comisia de monitorizare şi competenţă profesională
pentru cazurile de malpraxis- cf Ordin nr. 1343 din
06/11/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă
profesională pentru cazurile de malpraxis

 La nivelul ASP-urilor judeţene şi a Municipiului


Bucureşti

 Componenţa comisiei: reprezentanţi ai ASP-urilor,


CJAS, Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciştilor,
Ordinul judeţean al asistenţilor şi moaşelor din
România.
126
Procedura
 Lista naţională de experţi medicali aprobată de MSP la
propunerea CMR –Ordinul MSP 1356/2006

 Expert medical: medic, medic dentist, farmacist,


asistent medical/moaşă cu o vechime de cel puţin 8 ani
în specialitate

 Onorariile experţilor – în funcţie de complexitatea


cazului-ordin

127
Procedura
 Sesizarea
- Persoana lezată sau reprezentantul legal al acesteia;
- Succesorii persoanei decedate;
* Comisia desemnează prin tragere la sorţi un expert sau
un grup de experţi
* Experţii întocmesc raportul în termen de 30 de zile.

128
Procedura
 Comisia stabileşte prin decizie dacă există sau nu
malpraxis;

 Decizia se comunică tuturor persoanelor implicate şi


asiguratorului în termen de 5 zile calendaristice;

 Contestaţia la instanţa de judecată în termen de 15 zile


de la data comunicării.

129
Procedura
 Procedura stabilirii cazurilor de malpraxis nu împiedică
accesul la justiţie potrivit dreptului comun

 Întreaga procedură până în momentul sesizării instanţei de


judecată este confidenţială.

 Încălcarea confidenţialităţii de către persoana care a făcut


sesizarea duce la pierderea dreptului la procedura de
conciliere.

130
 Actele de malpraxis se prescriu în termen de 3 ani de la
producerea prejudiciului cu excepţia faptelor ce
reprezintă infracţiuni.

 Omisiunea încheierii asigurării de malpraxis sau


asigurarea sub limita legală de către persoanele fizice şi
juridice se sancţionează cu suspendarea dreptului de
practică sau după caz a autorizaţiei de funcţionare.

131
LEGISLAŢIE SANITARĂ

Tema
Analizati si argumentati raspunsul
urmatoarelor situatii:

Cazul 1
 Sunteti moasa pe sectia de OG a spitalului x si observati ca la un
pacienta proaspat operata cu cezariana, sangerarea din plaga
este anormal de abundenta. Verificati starea pacientei, a
pansamentului, drenurilor si telefonati medicului curant sa-l
informati. Acesta va spune ca situatia este in limite normale.
Peste o jumatate de ora verificand constati ca sangerarea este si
mai abundenta. Retelefonati medicului care va reasigura ca este
normal. Peste inca 30 de min pacientul intra in soc.

 Este EROARE profesionala? Daca da a cui?

 Este asistenta protejata? Cum ? Ce putea face pt a se proteja, in


limita responsabilitatilor legale?

133
Exemple malpraxis
Neglijenta+ incomplet/eronat/inadecvat
 Remanenta tib dren in plaga
 Sechele post anestezie la copii prin absennta
monitorizarii
 Iesire sonda
 Escare
 Nerespectare ordin scris sau verbal medic
 Folosire corecta echipamente
 Tratamente neautorizate

Catedra de Sanatate Publica si Management,


134 UMF "Carol Davila" Bucureşti
Exemple malpraxis
 Delegare atributii infirmierelor
 neindeplinire proceduri/standarde de ingrijire
 Informare medic rezultate monitorizare
 ex efecte adverse la medicamente
 Sangerare
 Tahicardie
 Adminsitare cale gresita IV/IM
 Relatii profesionale cu familia pacientilor
 Confidentialitate informatii pacient/unitate

Catedra de Sanatate Publica si Management,


135 UMF "Carol Davila" Bucureşti