UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

FACULTATEA DE INGINERIE DIN BRĂILA

Sesiunea de Comunicări ale Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, mai 2014

ANALIZA SI OPTIMIZAREA UNUI

SISTEM FOTOVOLTAIC

ing. Marius PATULEA, Anul II I.P.M.

ing.Andra-Simona CRISTEA, Anul: II A.C.D.M.E.T.
Îndrumător ştiinţific: Conf. Dr. Ing. Dorin EFTIMIE
 INTRODUCERE
Panourile fotovoltaice sunt aparate ce transformă energia solară în energie
electrică. Problema producerii ei de datorează fonomenului ce decurge din
caracterul aleator al sursei solare și a variatiilor meteorologice imprevizibile.
Un sistem de genul acesta ramane dependent fiabilitatii, ritmului și
hazardului aprovizionarii cu energie primara.

Fig. 1 Sistem fotovoltaic Orizont Duo Fig. 2 Modul de functionare a unui panou solar
 S-a realizat un studiu refetior la necesitatea energiei electrice pentru o
locuință care este izolata de civilizație, pe o insulă, fără a avea posibilitatea
de racordare la rețeaua națională de energie.
Pentru realizarea studiilor s-a utilizat un grup de programe. Baza
acestora a constat în programul SketchUp de la Skelion. El poate fi folosit
pentru crearea modelelor 3D, mapare UV , texturare, animatie, și randare
fiind cunoscut pentru ușurința de folosire. SketchUp a fost realizat sa
functioneaze cu ajutorul mai multor programe. Dintre acestea enumeram:
 Skelion
 Google earth
 Google maps
 PVGIS JRC European Commission
 PVsist
 Trimble 3D Werehouse
 PV Watts NREL

Fig. 3 Programul SketchUp

 Locația s-a ales cu ajutorul
programului Google Earth.
După cum se observă în figura
3 Insula Arapu se afla pe raza
județului Braila, iar în punctul
roșu a fost aleasă zona de
pozitionare a casei ce s-a
analizat.
Pentru alegerea locației s-a
inițiat programul SketchUp iar
prin acesta s-a accesat Google
Earth si s-a ales relieful și
locația de analiză.
Fig,3 Insula Arapu ( Insula Mica a Brailei )
• Aceste sisteme sunt recomandate pentru alimentarea unor imobile
medii (casa, cabana), construite în zone izolate și asigură iluminatul
exterior, interior și alimentarea aparaturii electrocasnice ( frigider,
televizor, calculator, hidrofor, etc.).
• După alegerea locației s-a construit cu ajutorul comenzilor line,
expend, offset s-a construit o casa care va constitui parte din
subiectul studiului.
Modelarea unui panou fotovoltaic se face dupa cerințele următoare, Brand- numele
care dorim să il punem, Model- denumirea modelului, Length – lungimea care ne este
utilă, Width- lățimea panoului, Thickness- grosimea panoului, Power – puterea pe care
vrem să o producă, Weight- greutatea panoului.
În această parte a studiului a fost selectat din lista generală a programului
următorul tip de panou SCHOTT PERFORM POLY 225. Acest tip de panou are
următoarele proprietăți :
•Rezistă crescută la încărcare mecanică;
•Rezistenta crescută la curentul invers;
•O îmbunatățire a coeficientului de temperatură
•O performanță pentru ieșirea curentului.
 S-a realizat modelarea 3D a unui panou fotovoltaic cu un sistem de urmarire a
soarelui pentru un randament mai bun. Cadrul de aluminiu asigura o superioara
rezistență la forța de torsiune. Aceste module polycristaline sunt testate la presiuni și
supțiune extreme de 5,400 Pa- care echivalează 550 kg pe m2.
S-a realizat și un model 3D a unui panou fotovoltaic și s-a efectuat analiza
acestuia în progreamul Ansys.
• Condițiile la limita ce au fost aplicate se observa în fig 7 s-a aplicat o presiune
dinamica a vantului de 900 Pa pe panoul solar și o încastrare la baza suportului de
susținere. Suportul de susținere este dintr-un oțel de constructie S355J2 cu modulul
de elasticitate longitunal E 2,15 N/m2.
 Fig. 8 Analiza panoului solar Fig. 9 Distribuția tensiunilor

În urma analizei a rezultat presiuni și deformații ce au fost interpretate. Astel în

fig 9 se poate observa distributia tensiunilor, se poate observa ca tensiunea maxima se
afla la baza suportului în încastrare și are valoarea de 9.03277 N/m2. Valoarea tensiunii
este sub limita admisibila a materialului, deci nu exista riscul de rupere al panoului solar.
Pentru deformatii avem diagrama deformațiilor din figura 9 unde deformația
maxima este de 0.0096174 N/m 2 și se afla la capatul opus încastrării.
În figura 8 s-a introdus modelul 3D și s-au analizat static deformațiile ce apar
la presiunea vantului la viteză de 100km/h (33m/s) .Modelul 3D a fost discretizat în
2742 de elemente finite și 5430 noduri.
 CONCLUZII
Am obtinut cu ajutorul softului rezultate ce ne arata in decursului unui an
puterea nominala a sistemului fotovoltaic care este de 4.3 kW, pierderile estimate
datorita temperaturii si radiatiei scazute care ajunge la o valoare de 14.9%, de
asemenea pierderea estimata datorita unghiului de reflectie. Alte pierderi datorita
obstacolelor ( cabluri, pomi, etc ) care este de 14%. In concluzie aveam pierderi totale
de 29 % .
Aceste tipuri de analize pot fi introduse pentru a afla randamentul pe care
panourile solare le ofera diferitelor zone sau locații.
În această lucrare s-au obținut date cu privire la rezistenta unui panou fotovoltaic
care are un sistem de rotire dupa soare. S-au obținut date despre necesitatea și
randamentul panourilor fotovoltaice în locații izolate și de asemenea s-a implementat
un astfel de sistem fotovoltaic și unei locații ce are un consum de curent foarte mare și
acesta s-a redus considerabil cu ajutorul unui astfel de sistem.
Vă mulțumesc!