Conf. univ. dr.

Florentina Mogonea, DPPD,

Universitatea din Craiova
STRUCTURA UNUI PROIECT DE CERCETARE
PEDAGOGICĂ AMELIORATIVĂ
 1. Importanţă şi actualitate. Motivaţia alegerii
temei.
 1.1. Importanţa şi actualitatea temei
 1.2. Motivaţia alegerii temei
 2. Fundamentarea teoretică a temei
 2.1. Stadiul abordǎrii temei în literatura de specialitate.
Analizǎ criticǎ a surselor bibliografice
 2.2. Contribuţia proprie, originalǎ la abordarea temei
 3. Scopul şi obiectivele cercetǎrii

 4. Ipotezele cercetării (generalǎ şi particulare)

 5. Variabilele cercetării (independente şi
dependente)

 6. Eşantionarea conţinutului şi a populaţiei
studiate
 6.1. Eşantionarea conţinutului
 6.2.. Eşantionarea populaţiei

 7. Etapele cercetării
 7.1. Etapa constatativǎ
 7.2. Etapa experimentalǎ
 7.3.. Etapa de posttest
 7.4. Etapa de retest
 8. Metodologia şi instrumentele cercetării

 9. Valorificarea rezultatelor cercetării

 Bibliografie
 Anexe
CRITERII SI EXIGENŢE
 I) În alegerea şi formularea temei şi motivarea alegerii
acesteia
 Să fie o temă actuală şi de interes general
 Să aibă caracter aplicativ, să întrevadă soluţii ameliorative
 Să aibă suport teoretic suficient
 Titlul să fie suficient delimitat în raport cu complexitatea
temei
 Motivaţia alegerii temei să aibă în vedere aspecte teoretice,
dar şi aspecte relevate de practica educaţională
 II) În fundamentarea teoretică a temei
 Lucrările consultate să fie de referinţă şi actuale
 Să fie valorificat şi Internetul în documentare, dar să
fie făcută o selecţie riguroasă a surselor
 Să fie analizate critic
 Să fie consemnate corect
 Să se realizeze un bilanţ al aspectelor realizate şi al
celor nerealizate, cu indicarea contribuţiei proprii
 III) În precizarea ipotezelor, a obiectivelor, a
metodologiei cercetării
 1) Formularea ipotezelor
 Să fie un enunţ cu valoare probabilă, care urmează să fie
confirmat sau infirmat în practică („Dacă........, atunci......”,
„Cu cât........., cu atât........”, „Este posibil să.........dacă
aş.......”)
 Să se refere la o problemă reală pentru care să se întrevadă
soluţii ameliorative
 Să nu reprezinte un truism, o banalitate
 Să fie în concordanţă cu tema cercetării, cu scopul acesteia
 Să fie exprimată corect, logic
 2) Formularea obiectivelor cercetării
 Să fie concordante cu ipotezele formulate
 Nu se confundă cu obiectivele sau scopurile predării
disciplinei de învăţământ
 Să nu fie formulate foarte multe obiective (max. 3-5),
pentru a putea fi urmărite şi demonstrate
 3) Alegerea metodologiei cercetării
 Se face în funcţie de tipul de cercetare ales
 Trebuie să fie concordantă cu tema, cu ipotezele formulate
şi obiectivele stabilite
 Se precizează eşantionul cercetării, durata, loc de
desfăşurare, etape
 Metodele de cercetare nu se confundă cu cele didactice, de
instruire
 Vor fi indicate şi prezentate, pe scurt metodele utilizate în
cadrul cercetării, inclusiv instrumentele specifice utilizate
 Se va insista pe prezentarea metodelor de implementare a
elementelor noi (ex: experimentul psihopedagogic),
acestea fiind prezentate mai amănunţit
 Vor fi prezentate inclusiv modalităţile de prelucrare şi
interpretare a rezultatelor cercetării şi de valorificare a
acestora