Sunteți pe pagina 1din 52

Şaua turcească

• Sella turcica(şaua turcească) adăposteşte


hipofiza.

• “Turcească” pentru că seamănă cu şaua


utilizată de turci (şi arabi), având un suport în
faţă şi în spate (în comparaţie cu şaua
romană).
Sellae

Sella romana Sella turcica


Sella turcica
Clinoidele anterioare
Clinoidele
posterioare
Aripile
mici
Aripile
mari
Dorsum sellae
Dimensiunile şi greutatea
hipofizei

• Diametrul transvers..................10 – 12 mm
• Diametrul sagital...................... 6 - 7 mm
• Diametrul Vertical.................... 14 – 15mm

• Greutatea medie ………………600-700mg


• Lobul anterior......................................80%
• Lobul posterior ...................................20%
Volumul şi suprafaţa seii turceşti variază cu
vârsta, sexul, înălţimea şi mărimea craniului
V = 1/2 x (L x l x Î)
V = volumul şeii
L = diametrul antero-posterior al şeii
l(B) = laţimea plafonului sfenoidal, pe rtg de faţa

Volumul normal al şeii este < 1450 mmc


V > 1600 mmc este patologic
L < 17 mm este normal
Î (H) < 14 mm este normal

Suprafaţa şeii normale, în proecţie laterală ( L x Î )


este < 130 mmp
Componentele şeii turceşti
1. Clinoidele anterioare
2. Peretele ant. al şeii
3. Podeaua şeii
4. Lama patrulateră
5. Tuberculul selar
6. Clinoidele posterioare
7. Planul sfenoida
8. Sinusul sfenoidal
9. Joncţiunea lamă patrulateră-
clivus
10. 10 .Clivusul
Reperele şeii turceşti

Sagital Frontal

1. Tuberculul selar A. Apertura şeii


2. Podeaua şeii B. Diametrul transversal
3. Lama patrulateră H. Adâncimea şeii
4. Sinusul sfenoidal L . Diametrul antero-posterior
5. Clinoidele anterioare b. Unghiul lamă patrulateră-clivus
Saua turcească
1. Sulcul chiasmatic
2. Planul sfenoidal
3. Aripa mică a sfenoidului
4. Procesul clinoidian anterior
5. Fisura orbitală superioară
6. Deschiderea cranială
a canalului optic
7. Limbul sfenoidal
8. Tuberculul selar
9. Peretele anterior al şeii
10. Proc. Clin mijlociu
11. Podeaua şeii
12. Şanţul carotidian
13. Dorsum sellae
14. Procesul clinoidian post.
Sella turcica(Rtg)
Fosa hypophisialis
Tuberculum selle
Prpcesus clinoideus anterior
Dorsum selle
Procesus clinoideus posterior
Clivus
Macroadenom GH secretant
RMN: şaua turcească
(hipofiza)
RMN

Pacient
Bobină
RF

Masă de
examin.

Antenă
receptoare

Magnet

Scanner
Examinare RMN
Imagistica prin rezonanţă
magnetică
1. Ţesuturile corpului uman plasat într-un câmp magnetic intens şi
omogen, prin conţinutul lor în protoni de H2 se "aliniază" în direcţia
liniilor câmpului magnetic realizând o magnetizare longitudinală.

Protonul care este nucleul atomului de hidrogen are un moment


magnetic, un fel de mic magnet numit spin.

2. Dacă se aplică un puls de radiofrecvenţă (RF) cu o frecvenţă de


rezonanţă specifică (Larmor), protonii din ţesuturile magnetizate vor
primi energie care va devia sau anula magnetizarea longitudinală şi
realizează o magnetizare artificială, instabilă, numită magnetizare
transversală.

Revenirea “spin”-ilor la poziţia de echilibru, la sfârşitul excitaţiei se


numeşte relaxare sau refazaj.
Imagistica prin rezonanţă
magnetică
3. Energia primită este cedată prin două procese temporare
concomitente: aşa-zisa relaxare longitudinală T1 care
cedează energia ţesuturilor învecinate (spin-reţea) şi
relaxarea transversală T2 care cedează energia altor nuclee
atomice (spin-spin).
4. Energia cedată de ţesuturi prin procesele de relaxare
este captată de o bobină receptoare (antenă) ca semnal
RM. Datorită compoziţiei chimice şi stării fizice diferite,
fiecare ţesut din corpul uman va avea proprii timpi de
relaxare T1 şi T2, deci semnale RM caracteristice.
5. Semnalele RM de intensităţi diferite în raport cu
substratul patologic de vizualizat prin codificare spaţială
(transformata Fourier) vor forma imaginea RM a ţesuturilor
excitate selectiv.
Secţiunile RMN
• Axial = transvers Sagital

Frontal

Teansversal

• Coronal = frontal

• Sagital
Secţiunile RMN

Axial Coronal Sagital


RMN (secţiune frontală)
RMN – secţiune sagitală

C – chiasma optică în cisterna supraqselară, A – anterohipofiza, P -


hipodiza posterioară, steluţa – sinusul sfenoidal
RMN – secţiune coronală T1
C – chiasma optică
Săgeata – tija infundibulară
A – anterohipofiza
I – a. Carotidă
Steluţa – sinusul sfenoidcal
Microadénome à prolactine, de
RMN (secţiune coronală)
type nécrosé
Fără contrast După contrast

b
a

Plage hipointense în T1 (a), bine limitate,


centrale, în hiposemnal T2 (b). Convexitatea marginii serioare a hipofizei.
RMN: microadenom hipofizar
Coronal T1
1,choanes
2,sinus sphenoidal
3,nerf optique
4,ventricule latéral
Coronal T1
1,nasopharynx
2,sinus sphenoidal
3,lobe temporal
4,nerf optique
5,ventricule latéral
Coronal T1
1,nasopharynx
2,sinus sphenoïdal
3,lobe temporal
4,nerf optique
5,scissure
interhémisphérique
Coronal T1
1,cavité orbitaire
2,artère carotide
interne
3,lobe temporal
4,ventricule latéral
5,corps calleux
Coronal T1
1,chiasma optique
2,artère carotide
interne
3,insula
4,ventricule latéral
5,hypophyse
Coronal T1
1,sinus sphénoïdal
2,hypophyse
3,artère carotide
interne
4,infudibulum
5,chiasma optique
6,ventricule latéral
Coronal T1
1,ventricule latéral
2,septum
pellucidum
3,chiasma optique
4,infudibulum
5,artère carotide
interne
Coronal T1
1,corps calleux
2,ventricule latéral
3,troisième
ventricule
4,bandelette optique
Coronal T2
1, ventricule latéral
2, pole temporal
3, sinus sphénoïdal
Coronal T2
1, gyrus du
cingulum
2, corps calleux
3, ventricule latéral
4, septum
pellucidum
5, artère carotide
interne
Coronal T2
1, corps calleux
2, septum
pellucidum
3, chiasma optique
4, artère carotide
interne
5, hypophyse
Coronal T2
1, circonvolution
temporale inférieure
2, ventricule latéral
3, artère cérébrale
antérieure
4, artère cérébrale
moyenne
5, artère carotide
interne
6, chiasma optique
Coronal T2
1, ventricule latéral
2, espace sous-
dural et sous-
arachnoïdien
3, bandelette
optique
Coronal T2
1, insula
2, ventricule latéral
3, Troisième
ventricule
4, artère basilaire
Sagittal T1
1, clivus
2, hypophyse
3, sinus sphenoidal
4, chiasma optique
5, genou du corps
calleux
6, splenium du corps
calleux
7, sillon parieto-
occipital
8, IV eme ventricule
Sagittal T1
1, lobe frontal
2, hypophyse
3, protubérance
annulaire (pons)
4, bulbe
5, cervelet
6, corps calleux
7, cuneus
RMN: indicaţii
• În scop de diagnostic(suspiciune de tu.
hipofizară.
• În scop prognostic, pentru urmărirea în
timp a evoluţiei tumorii(creştere,
compresie, invazie).
• Pentru evaluarea tratamentului(evoluţia
restului tumoral după neurochirurgie;
eficacitatea tratamentului antisecretor).
RMN: contraindicaţii
• Legate de câmpul magnetic al
aparatului(stimulator cardiac, agrafe
cerebrale feromagnetice, valve
cardiace).
• Contraindicaţii relative: claustrofobia
severă.
• Legate de substanţa de contrast
• De evitat în primul trimestru de sarcină.
Tehnica interpretării
Se utilizează 3 secţiuni:
• Coronală
- dau o imagine globală a regiunii
hipotalamo-hipofizare
• Sagitală
- permit studiul structurilor mediane(utilă
pentru vizualizarea neurohipofizei
• Axială
- permit evaluarea gradului de invazie al
tu.(posterior, spre neurohipofiză sau anterior,
spre chiasma optică).
T1, T2
• Imagini ponderate în T1; adesea
utilizate pentru anatomie, imaginile
ponderate în en T2*sunt funcţionale).

• T1, T2, T2* sunt parametrii de relaxare.


Adenoamele hipofizare:
semnal tipic
• Semnal izo- sau hipointens în T1
• Semnal izo- sau hiperintens în T2

• Semne indirecte de localizare


- devierea tijei pituitare
- neregularităţi ale planşeului selar
Adenoamele hipofizare:
mărime

• Microadenom: diametrul < 1 cm.


• Macroadenom: diametru > 1 cm.
• Picoadenom: diametrul ≤ 2 mm.
Adenoamele hipofizare:
complicaţii

• Compresia chiasmei optice (orbire)


• Invazia lojilor cavernoase(compr. nn.
cr.)
• Invazia sinusului sfenoidal(rinoree)
• Hemoragie intraadenom(apoplexia
pituitară)
Clasificare după tipul secretor

• PRL (microad., macroad. ♂)


• GH(macroad.)
• Corticotrop(microad.)
• FSH, LH, TSH
• Nesecretante
Adenoamele hipofizare:
transformare în timp
• Necrozare: semnal hipointens în T1 şi
hiperintens în T2
• Transformare chistică: imagine
lichidiană, hiposemnal în T1 şi
hipersemnal în T2.